Ştiri
Miniștrii din UE discută taxarea suplimentară a celor care profită „excesiv” de scumpirea petrolului
Miniștrii de finanțe ai Uniunii Europene discută vineri dacă să impună o taxă comunitară pe profituri excepționale companiilor energetice care beneficiază de o creștere bruscă a prețurilor la petrol și gaze în urma închiderii Strâmtorii Ormuz, urmând ca discuțiile să continue în luna octombrie.
Dezbaterea a început la sfârșitul lunii august, când miniștrii de finanțe ai Germaniei, Spaniei, Portugaliei, Italiei, Poloniei și Austriei au avertizat că oamenii se confruntă cu unul dintre cele mai mari șocuri legate de aprovizionarea cu petrol din ultimele decenii, alimentând nemulțumirea alegătorilor față de creșterea costului vieții. Anul viitor sunt programate alegeri parlamentare în Franța, Italia, Spania, Polonia, Grecia, Finlanda, Slovacia și Estonia, amintește Reuters.
Prețul „futures” al petrolului a urcat din nou peste 100 de dolari pe baril, cu aproximativ 50% mai mult decât înainte de războiul din Iran, pe fondul escaladării atacurilor din Orientul Mijlociu, care amenință tot mai multe rute de aprovizionare, iar traderii nu se așteaptă la o scădere a prețurilor pe termen scurt.
Germanii, printre cei mai activi
La sosirea la o reuniune a miniștrilor de finanțe ai UE la Dublin, vineri, ministrul german al finanțelor, Lars Klingbeil, a solicitat Comisiei Europene să propună modalități de impozitare a ceea ce el a numit profiturile „excesive” ale companiilor petroliere.
„Comisia a fost foarte rezervată în această privință, deși mai multe state membre solicită de mult timp prezentarea unor modele. Acest lucru trebuie să se întâmple cel târziu până la următoarea reuniune Ecofin (a miniștrilor de finanțe ai UE) din octombrie, iar astăzi voi reitera clar această presiune, inclusiv în numele celorlalți”, a declarat Klingbeil.
„Cetățenii din țările noastre pot observa în prezent cum companiile petroliere exploatează situația, practicând prețuri excesive și mărindu-și semnificativ profiturile. Acest lucru se vede foarte clar în bilanțurile lor... Dacă firmele practică prețuri excesive într-o situație ca aceasta, atunci trebuie să urmărim această chestiune cu consecvență. Aceasta este așteptarea mea foarte clară față de Comisie: să prezinte propuneri acum”, a spus el.
Însă comisarul european pentru afaceri economice, Valdis Dombrovskis, a declarat că, deocamdată, Comisia nu are de gând să propună un mecanism de impozitare la nivelul UE, afirmând că țările UE sunt responsabile de propriile impozite și sunt libere să procedeze după cum doresc.
„Am fost clari în privința faptului că, într-un anumit sens, această chestiune ține de competența statelor membre. Statele membre pot merge mai departe și pot lua aceste decizii privind impozitarea profiturilor excepționale. Iar dacă este necesar, Comisia este cu siguranță pregătită să se implice în discuții. În acest stadiu, nu prezentăm o propunere la nivelul UE, dar există, cu siguranță, posibilitatea ca statele membre să procedeze în acest sens”, a mai declarat Dombrovskis.
Sursa: Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Rușii votează la primele alegeri parlamentare de la invazia din Ucraina din 2022. Inclusiv în Transnistria
Rușii se prezintă la urne pentru a alege deputații în Duma de Stat. Războiul din Ucraina și economia încetinită planează asupra primelor alegeri parlamentare de la invazia din 2022. Din nou, în mod controversat, Rusia deschide secții de votare în Transnistria, în ciuda protestelor Chișinăului.
Alegătorii din regiunea Kamceatka, situată cu nouă fusuri orare înaintea Moscovei, au dat startul scrutinului desfășurat în perioada 18-20 septembrie. Rezultatele oficiale privind noua componență a camerei inferioare a parlamentului, care numără 450 de locuri, erau așteptate până pe 22 septembrie.
Se preconiza că „Rusia Unită”, partidul afiliat Kremlinului care domină Duma, precum și forurile legislative și administrațiile regionale din întreaga țară, își va menține sau își va consolida majoritatea.
De când președintele Vladimir Putin a ajuns la putere, în urmă cu mai bine de un sfert de secol, Kremlinul a reprimat din ce în ce mai mult disidența, i-a marginalizat pe oponenții politici și a manipulat alegerile, lăsând foarte puțin loc pentru surprize.
Singurul partid politic important care se opunea războiului a fost exclus de pe buletinele de vot cu câteva săptămâni înainte de scrutin.
Pe fondul temerilor Kremlinului legate de apatie și frustrare, Putin, care acuză frecvent Occidentul că încearcă să slăbească sau să distrugă Rusia, i-a îndemnat pe ruși să voteze, calificând alegerile drept un barometru al sprijinului pentru război. Conform estimărilor occidentale, peste 1,5 milioane de soldați ruși au fost uciși sau răniți.
„Alegerea și voința dumneavoastră demonstrează încă o dată că milioane de oameni susțin trupele noastre, că suntem un popor unit, legat de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru Patrie, și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea sau sistemul socio-politic”, a declarat Putin într-un discurs difuzat pe 16 septembrie.
Cele mai contestate secții de votare: în Donbas și în Transnistria
Autoritățile de ocupație ruse au înființat secții de votare în zonele aflate sub control rusesc din cinci regiuni ucrainene pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu rus. Kievul a condamnat acțiunea.
La rândul ei, conducerea R. Moldova a protestat față de deschiderea de secții de votare în regiunea separatistă transnistreană.
Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 3 septembrie, pe ambasadorul Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest, subliniind că „organizarea oricărui proces electoral pe teritoriul moldovenesc necesită acordul prealabil și expres” al autorităților de la Chișinău.
MAE a precizat că Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul ei de a vota în alegerile organizate de statele ale căror cetățeni sunt, dar a atras atenția că acest drept trebuie exercitat „cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.
Potrivit ministerului, pentru scrutinul din 20 septembrie pentru Duma de Stat, Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile moldovenești deschiderea unei singure secții de votare, în capitala Moldovei.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a comentat subiectul pe 3 septembrie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, spunând că un asemenea comportament subminează rolul Moscovei de mediator în procesul de reglementare transnistreană.
Anunțul despre deschiderea secțiilor de votare a venit de la liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, care declarase pe 28 august, în cadrul unei conferințe de presă, că în regiune urmează să fie deschise 17 secții de votare pentru alegerile din Duma de Stat. El a susținut că în regiune locuiesc aproximativ 220.000 de cetățeni ruși - o cifră provenită de la autoritățile de la Tiraspol și Moscova, care nu poate fi verificată din surse independente.
Nu este prima dată când Moscova organizează vot în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului.
La prezidențialele din 2024, deși partea moldoveană acceptase o singură secție, la Ambasada Rusiei, autoritățile ruse au deschis pe cont propriu alte șase, în Tiraspol, Tighina, Rîbnița și Grigoriopol.
Cu patru ani înainte, la parlamentarele din 2021, peste 59.233 de deținători de pașapoarte rusești au pe malul stâng al Nistrului, iar la prezidențialele din 2018, când funcționaseră 24 de secții în regiune, aproape 74.000 de locuitori s-au la urne, iar 96% dintre ei au votat pentru Vladimir Putin.
La alegerile ruse din 18-20 septembrie se poate vota și la numeroasele secții de votare deschise în cele două regiuni separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud. În trecut, Georgia protesta vehement față de asemenea evenimente electorale rusești. Dar actualul guvern de la Tbilisi, cunoscut pentru politici pro-ruse și anti-occidentale, nu a protestat public, de această dată, cel puțin până în ajun.
Au vreo importanță alegerile?
Deși nu se preconizează schimbări dramatice în componența Dumei, se așteaptă ca Kremlinul – și puternicul organism de elaborare a politicilor interne cunoscut sub numele de Administrația Prezidențială – să urmărească rezultatele în căutarea unor indicii privind starea de spirit a națiunii.
Deși realizarea sondajelor de opinie este dificilă în Rusia, din cauza politicilor opresive care au incriminat disidența sau opoziția față de război, mai multe sondaje au indicat o scădere a popularității lui Putin, precum și a partidului „Rusia Unită”.
Putin însuși a câștigat un nou mandat în 2024, într-un scrutin considerat în mare măsură ca având un rezultat prestabilit și care a fost marcat de dovezi de fraudă.
Un număr tot mai mare de ruși și-au pierdut răbdarea față de război, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Numărul total al victimelor din Rusia îl depășește pe cel suferit de țară în toate războaiele purtate de Moscova începând cu 1945.
Comandanții militari au prezentat în mod constant o imagine optimistă a modului în care trupele ruse se descurcă pe câmpul de luptă, iar Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că victoria este practic asigurată.
Rușii sunt, de asemenea, îngrijorați de posibilitatea unei noi mobilizări, similară cu cea ordonată de Putin în septembrie 2022. Această acțiune, care a mobilizat 300.000 de bărbați, în mare parte rezerviști, a șocat societatea rusă și a dus la un exod al a sute de mii de oameni.
Între timp, economia a înregistrat o încetinire bruscă după luni de creștere fulminantă, alimentată de cheltuielile guvernamentale pentru aspecte legate de război, precum salariile soldaților, indemnizațiile de deces și investițiile în armament și echipamente militare.
Banca Centrală s-a străduit să țină sub control inflația, care se situează cu mult peste așteptări.
O campanie a Ucrainei cu drone și rachete lovind adânc în Rusia a provocat penurie de combustibil în toată țara și a perturbat activitatea celor mai mari comercianți online.
Opoziția rusă, divizată și mereu în pericol de a fi lichidată, a făcut apel la votarea oricărui candidat care susține un mesaj anti-război.
Însă cel mai cunoscut partid politic liberal al țării, Iabloko, a fost împiedicat să-și prezinte candidații la alegerile pentru Duma din cauza unei pretinse chestiuni de natură tehnică. Iabloko adoptase o platformă anti-război în campanie, iar unele sondaje indicau o creștere bruscă a sprijinului de care se bucura.
Articol scris cu contribuția Danielei Calmîș
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Siegfried Mureșan, un susținător al cauzei Moldovei la Bruxelles, propus premier în România
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat joi că îl va nominaliza în funcția de prim-ministru pe europarlamentarul Siegfried Mureșan. Anunțul președintelui român vine la finele unei zile în care principalele partide politice de la București au participat la consultări cu Nicușor Dan.
România nu mai are un guvern cu funcții depline de peste patru luni, Executivul fiind condus interimar de Ilie Bolojan.
Nicușor Dan a declarat că, după consultările de joi, nu s-a conturat o majoritate parlamentară. Este neclar, așadar, dacă Siegfried Mureșan ar putea obține o majoritate în Parlamentul României pentru a fi numit premier.
„Accept propunerea făcută de Președintele României”, a transmis Mureșan la scurt timp după anunțul lui Nicușor Dan.
Președintele României a declarat că, în ultimele săptămâni, a avut „sute de ore” de discuții și consultări cu reprezentanții partidelor, pentru a ajunge la o variantă politică care ar putea aduna o majoritate. Fără rezultat.
„Am văzut la partide multă preocupare electorală și mult mai puțină preocupare pentru interesul național”, a spus Nicușor Dan.
Potrivit Constituției României, dacă Siegfried Mureșan nu va obține o majoritate în Parlament, atunci președintele țării poate declanșa alegerile anticipate.
Cine este Siegfried Mureșan și legătura cu R. Moldova
Siegfried Mureșan este europarlamentar din 2014 și președinte al Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova.
El a fost propunerea PNL-USR-UDMR la consultările de joi, însă pentru a deveni premier va avea nevoie de voturi și de la alte formațiuni politice. Cel mai important partid parlamentar din România, PSD, a anunțat deja că nu îl va vota.
Născut pe 20 septembrie 1981, la Hunedoara, Mureșan și-a construit toată cariera politică la Bruxelles. În prezent, este negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual al Uniunii Europene 2028–2034.
În politica din România a intrat în 2014, ca eurodeputat pe listele PMP, partidul fostului președinte român Traian Băsescu. A fost purtător de cuvânt al PPE – Partidul Popular European, cea mai importantă forță politică din Parlamentul European, vicepreședinte al Grupului PPE și apoi vicepreședinte al PPE.
Delegația PE pentru relațiile cu Republica Moldova o conduce din 2019, fiind reales în octombrie 2024. A fost co-raportor al Mecanismului de reformă și creștere pentru Moldova, votat pe 11 martie 2025.
În 2021, Maia Sandu l-a decorat cu „Ordinul de Onoare” al Republicii Moldova.
Siegfried Mureșan a declarat că, dacă va forma un cabinet, intenționează să continue reformele începute de Guvernul Bolojan.
„Guvernul condus de Ilie Bolojan, deși a funcționat în regim de interimat în ultimele luni, a deblocat fondurile din PNRR, a redus deficitul, a accelerat absorbția fondurilor de coeziune și a îndepărtat riscul retrogradării României în categoria junk”, a declarat el.
După moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan, în mai 2026, Siegfried Mureșan declara că este foarte important pentru Republica Moldova ca România să aibă un premier proeuropean, care poate negocia cauza Chișinăului la Bruxelles.
„Un prim-ministru slab va oferi doar sprijin declarativ Republicii Moldova, iar proiectele bilaterale vor rămâne pe hârtie și vor fi întârziate”, spunea el, citat de NewsMaker.
Criza de la București
Criza politică de la București a început pe 20 aprilie 2026, când – la un eveniment intitulat „Momentul adevărului” – Partidul Social Democrat din România a anunțat retragerea sprijinului politic pentru Bolojan, invocând „prăbușirea economico-socială din ultimele 10 luni”.
Câteva zile mai târziu, miniștrii social-democrați au demisionat.
Pe 5 mai, Parlamentul de la București a adoptat o moțiune de cenzură susținută atât de PSD, cât și de partidul nationalist Alianța pentru Unirea Românilor, formațiune pe care PSD o catalogase în trecut drept „extremistă”.
Cele două partide nu s-au mai înțeles însă și în privința susținerii unui nou guvern.
Aritmetica politică din Parlamentul României e complicată; niciun partid nu are suficiente mandate pentru a alcătui un guvern, fiind nevoie de alianțe.
După moțiunea de cenzură de pe 5 mai, Partidul Național Liberal și Uniunea Salvați România – principalele partide proeuropene – au anunțat că nu mai intră într-un guvern cu PSD.
De asemenea, președintele Nicușor Dan a spus că nu va gira un guvern din care să facă parte AUR, alături de care, teoretic, PSD ar fi putut susține un nou cabinet.
În acest context politic complicat, președintele Nicușor Dan a mizat, mai întâi, pe un om din afara partidelor parlamentare. Pe 4 iunie, l-a desemnat premier pe Eugen Tomac, consilier prezidențial pe minorități.
Tomac nu a strâns o majoritate și și-a depus mandatul zece zile mai târziu, fără să mai ajungă în Parlament.
Pe 14 iunie, într-o zi duminică, la ora 9:00 – când premierul interimar Ilie Bolojan se afla la Chișinău – președintele a anunțat a doua propunere: Adrian Veștea, prim-vicepreședinte al PNL. Bolojan a aflat din presă că un coleg de partid vrea să-i ia locul.
Votul de învestitură a fost programat luni, 22 iunie, la ora neobișnuită 21:30. AUR l-a chemat pe Veștea la „discuții” și parlamentarii formațiunii au intrat în sală, lăsând impresia că guvernul va trece. Înainte de vot, liderul AUR, George Simion, le-a cerut colegilor să iasă.
Guvernul Veștea a picat cu 189 de voturi „pentru”, din 233 necesare.
Au urmat 87 de zile în care președintele a refuzat să mai desemneze pe cineva, cerând partidelor o majoritate asumată în scris.
„Îmi pare rău că nu am reușit, așa cum ne-am fi dorit, să realizăm rotația în cursul acestei veri. A fost o criză politică care ne-a depășit previziunile”, a declarat Nicușor Dan la începutul lui septembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
BNM majorează brusc rata de bază. Expert: va scumpi creditele și va „răci” și mai mult economia
Banca Națională a Moldovei (BNM) a anunțat pe 17 septembrie o creștere semnificativă a ratei de bază a dobânzii, spunând că vrea să țină în frâu inflația în urma scumpirii resurselor energetice pe plan extern. Un expert consultat de Europa Liberă spune că și populația, și economia pot resimți efectele.
Decizia comitetului executiv al BNM stabilește o rată de 9.0%, în creștere cu 1,5 puncte procentuale, pentru principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, majorând și alte rate ale dobânzii.
Banca centrală explică într-un comunicat că sunt măsuri de răspuns la faptul că rata anuală a inflației a ajuns în luna august la aproape 7% față de ținta BNM de 5%.
În spatele acestei creșteri se află mai ales factori externi - incertitudini geopolitice, inclusiv reluarea ostilităților dintre SUA și Iran, care influențează prețurile la resursele energetice, la produse alimentare și la materii prime – iar aceste presiuni se vor menține până la sfârșitul anului, spune BNM.
Este a doua asemenea decizie în ultimele două luni, după ce BNM mai majorase o dată rata de bază a dobânzii, dar numai cu 0,5 puncte procentuale, pe 6 august.
Ambele sugerează o revenire la o politică monetară restrictivă, la care s-a recurs din 2022 pe fondul explodării ratei inflației și care a durat până în august 2025, când BNM anunța sfârșitul „ciclului restrictiv al politicii monetare” și reluarea „măsurilor de relaxare” pentru a relansa creșterea economiei.
Analiza expertului: „Decizia BNM riscă să răcească economia și așa destul de rece”
Economistul Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic „Economica” de la Chișinău, spune despre decizia BNM că este „dură” și transmite un semnal de îngrijorare.
„Când BNM majorează rata de bază, banii devin mai scumpi în economie. Băncile se finanțează mai scump, iar treptat acest lucru poate însemna dobânzi mai mari pentru creditele noi acordate populației și companiilor”, a spus expertul.
Gospodarenco spune că măsurile luate de BNM sunt de natură să descurajeze consumul, iar oamenii de rând le vor simți mai ales dacă vor încercă să se împrumute la bancă: „Dacă o familie vrea să cumpere un apartament sau o mașină în credit, finanțarea poate deveni mai scumpă, iar costul poate crește și pentru cei care au făcut deja împrumuturi cu dobânzi variabile”.
Scumpirea banilor va afecta și companiile aflate în căutare de împrumuturi pentru investiții: „Un credit mai scump poate însemna amânarea unei investiții, a cumpărării unui utilaj sau extinderii afacerii”, spune Gospodarenco.
Măsura BNM se înscrie în arsenalul clasic pentru combaterea inflației, dar comportă și riscul de a „răci economia care este și așa destul de rece.”
Și Adrian Lupușor, directorul Expert Grup, spune într-o postare pe rețele că la o inflație care riscă să urce la 9-10%, majorarea ratei de bază este acea „pastilă amară” care trebuie administrată economiei pentru evitarea unei inflații și mai mari.
Măsura, spune Lupușor, va cauza suferințe în primul rând bugetului de stat, care se împrumută la greu de la bănci pentru a-și acoperi deficitul bugetar.
Expertul anticipează „o anumită perioadă de stagflație [creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației], care însă ar trebui să se stabilizeze în a doua jumătate a anului 2027.
Cele mai recente date arată că economia moldoveană a înregistrat o creștere sub așteptări, de doar 0,6% în prima jumătate a acestui an.
Următoarea ședință a comitetului executiv al BNM este programată la începutul lunii noiembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Irlanda va boicota din nou concursul Eurovision, protestând față de participarea Israelului
Irlanda nu va participa la Concursul Eurovision 2027 pentru al doilea an consecutiv, a anunțat joi postul public de televiziune RTE, invocând pierderile continue de vieți omenești din Gaza.
Irlanda a fost una dintre cele cinci țări care nu au participat la ediția din 2026, în semn de protest față de participarea Israelului, alături de Islanda, Olanda, Slovenia și Spania. Postul public olandez AvroTros a anunțat luna trecută că va boicota din nou concursul în 2027.
„RTE consideră că participarea Irlandei nu poate fi justificată, având în vedere pierderile îngrozitoare și continue de vieți omenești din Gaza și criza umanitară de acolo, care continuă să pună în pericol viețile atâtor civili”, a declarat radiodifuzorul într-un comunicat citat de Reuters.
RTE a afirmat că nu va participa în 2027 și nici nu va transmite concursul, care va avea loc în orașul bulgar Burgas, de la Marea Neagră, după ce acesta a câștigat dreptul de a-l găzdui pentru prima dată în luna mai.
RTE l-a citat pe directorul Concursului Eurovision, Martin Green, care a afirmat că Uniunea Europeană de Radiodifuziune, organizatoarea evenimentului, regretă, dar respectă decizia RTE.
„Ei rămân o parte prețuită a familiei noastre și ne vor lipsi”, a declarat Green, potrivit RTE.
Ministerul de Externe al Israelului nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii, informează Reuters.
Concursul a fost marcat în ultimele decenii de unele rivalități geopolitice, mai ales în estul Europei, iar mai nou de războaiele din Orientul Mijlociu.
La începutul lunii august, organizatorii au anunțat că în viitor vor exclude orice țară implicată într-un conflict armat din organizarea concursului - un posibil avertisment adresat Israelului. Acesta a fost la un pas de a câștiga competiția atât în 2025, cât și în 2026, terminând în cele din urmă pe locul al doilea de fiecare dată. Dacă ar fi câștigat, ar fi avut, firește, dreptul de a organiza concursul în anul următor.
Irlanda se numără printre țările ale căror guverne au criticat cel mai aspru politicile Israelului în teritoriile palestiniene ocupate. În urmă cu câțiva ani, Israelul a închis ambasada sa din Dublin, deschizând în schimb una la Chișinău, într-un gest prezentat la acea vreme ca o răsplată pentru o țară prietenă, în contrast cu o pedeapsă pentru alta, ostilă.
Surse: Reuters și AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
SUA acuză cinci persoane de sabotaj și planuri de asasinat puse la cale de serviciile secrete ruse
Serviciile ruse de informații au coordonat o serie de comploturi de supraveghere și asasinare care vizau disidenți din Statele Unite și Europa, au afirmat autoritățile americane. Acuzațiile adaugă astfel un nou episod la seria tot mai numeroasă de avertismente privind operațiunile de spionaj desfășurate de Rusia în Occident.
Acuzațiile, prezentate într-un nou rechizitoriu federal, reprezintă totodată cel mai recent avertisment al oficialilor occidentali cu privire la modul în care Rusia recurge tot mai mult la persoane care nu au fost instruite ca agenți de informații profesioniști — uneori chiar fără ca acestea să știe în ce operațiuni sunt implicate — pentru a desfășura astfel de acțiuni.
Printre cele cinci persoane puse sub acuzare în rechizitoriul făcut public în seara zilei de 15 septembrie se numără un tată și fiul său, despre care autoritățile americane spun că au legături cu Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB): Kirill Hrameev, identificat drept colonel în cadrul FSB, și tatăl său, Iuri, prezentat ca fost ofițer FSB.
Alte trei persoane acuzate sunt doi cetățeni cubanezi, Oemis Durruthy și Yaidel Suarez, precum și un cetățean venezuelean, Angel Castro. Departamentul de Justiție al SUA a susținut într-o declarație că Durruthy locuiește în Rusia. Nu este clar unde se află în prezent ceilalți doi.
Potrivit rechizitoriului, chiar în această vară, Castro, care locuia în Brooklyn, New York, a fost angajat să supravegheze un cunoscut disident rus care trăia în Washington, D.C.
Identitatea disidentului rus nu este dezvăluită în documentele depuse la tribunal.
Castro ar fi fost trimis la două adrese și ar fi primit „instrucțiuni explicite privind modul în care trebuia efectuată supravegherea”, au spus autoritățile. În schimbul acestei activități, i s-ar fi promis 1.000 și, respectiv, 1.500 de dolari.
Ulterior, acesta ar fi trimis fotografii unuia dintre ofițerii FSB, care i-ar fi oferit apoi 40.000 de dolari pentru a-l „elimina” sau a-l face să „dispară” pe disident.
După ce persoana respectivă a refuzat oferta, ofițerii FSB ar fi încercat să găsească alte persoane în Statele Unite care să ducă la îndeplinire planul de asasinare.
Un alt episod descris în rechizitoriu îl implică pe un american care locuia în Lituania și care, la 25 iunie 2025, a călătorit în Estonia, până la granița cu Rusia.
Acolo, acesta s-ar fi întâlnit cu Hrameev, care i-ar fi oferit o sumă nespecificată pentru a se întoarce la Vilnius și a fotografia adresa unde locuia un „tip rău” care „spunea minciuni despre Rusia”.
Bărbatul ar fi primit 200 de dolari pentru activitatea de supraveghere. Ulterior, el ar fi fost pus în legătură cu tatăl lui Hrameev, Iuri, care i-ar fi oferit 25.000 de dolari pentru a-l ucide pe respectivul individ, pe motiv că acesta „răspândea calomnii despre țara mea” și „le spunea presei și oamenilor de rând că rușii sunt agresorii”.
Potrivit documentelor depuse la instanță, Hrameev i-ar fi explicat și cum ar putea fi comis asasinatul, inclusiv prin „aruncarea unei sticle cu benzină” sau „înjunghiind persoana respectivă”.
După ce bărbatul a refuzat, Iuri Hrameev i-ar fi propus să incendieze un depozit sau o stație electrică, în schimbul unei sume de bani nespecificate.
Potrivit rechizitoriului, Hrameev i-ar fi scris bărbatului că îi oferea „bani serioși pentru o treabă serioasă” și că era interesat să vizeze țări pro-ucrainene.
Grupul este acuzat și de un complot pentru incendierea unor autobuze în Cehia. Potrivit autorităților americane, Durruthy ar fi recrutat un cetățean columbian, care ar fi încercat să incendieze autobuze de transport public în Praga.
După arestarea bărbatului, premierul ceh a declarat că este „foarte probabil” ca planul să fi fost organizat de autoritățile ruse.
FSB nu a oferit imediat niciun comentariu cu privire la acuzații.
Nici Iuri, nici Kirill Hrameev nu au putut fi contactați pentru a comenta acuzațiile.
Fotografiile publicate de Kirill Hrameev pe platforma rusă de socializare VK îl arată alături de tatăl său la ceremonia de absolvire a unei academii din Sankt Petersburg.
Actul de acuzare include numeroase citate extrase din mesaje de chat, precum și fotografii, care au fost schimbate între membrii familiei Hrameev și contactele lor.
Documentul nu specifică modul în care au fost obținute aceste materiale. În anii precedenți, însă, autoritățile americane au folosit mandate de percheziție pentru a accesa servicii de stocare în cloud — precum iCloud al Apple sau Google Drive — și pentru a obține fișiere salvate, inclusiv istoricul conversațiilor WhatsApp.
Autoritățile au descoperit și alte comploturi după ce au accesat fișiere Google Translate stocate online, potrivit site-ului de investigații The Insider.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Musteață revine: Ministrul de două zile al Agriculturii va conduce AIPA
Radu Musteață, fostul ministru al Agriculturii care a deținut funcția doar două zile, a fost numit, pe 16 septembrie, șef la agenția care împarte subvențiile în agricultură, AIPA. Premierul Vasile Tofan a spus că Musteață „a învățat din greșeală”, iar guvernul nu se poate lipsi de un manager ca el.
Numirea surpriză a lui Musteață la conducerea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a avut loc în cadrul unei remanieri mai ample la conducerea a ceea ce premierul Tofan a numit „agenții de stat cheie”, inclusiv Serviciului Fiscal de Stat, Agenția Proprietății Publice și Compania Națională de Asigurări în Medicină.
Musteață a devenit ministru al Agriculturii în Guvernul Tofan instalat pe 22 iulie, dar a demisionat pe 24 iulie din cauza unei controverse legate de ascunderea trecutului său politic - ar fi făcut parte din Partidul Democrat al oligarhului Vlad Plahotniuc, formațiune acuzată de „capturarea statului” în 2016 – 2019 și alungată apoi de la putere de actualul partid de guvernământ PAS și aliații săi.
Deși a negat inițial că a fost membru în partidul lui Plahotniuc, Musteață și-a dat demisia la scurgerea în presă a unei fotografii care l-ar înfățișa primind carnetul de partid.
Premierul Tofan, care își propune să relanseze economia și să creeze o birocrație mai eficientă, i-a luat apărarea și atunci, spunând că Musteață a făcut „un gest de responsabilitate pentru a proteja încrederea publică în Guvern și în actul de guvernare”.
Cum justifică Tofan numirea lui Musteață la AIPA
În vârstă de 38 de ani, Musteață a mai condus o agenție a statului în perioada guvernării PAS, fiind director al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) din 2021 până în 2026.
„Mă bucur că îl readucem într-o funcție importantă”, a spus premierul Tofan în ședința de guvern din 16 septembrie, adăugând că Musteață „a făcut o treabă bună la ANSA” și că „a învățat din greșeala pe care a comis-o la nominalizarea lui la Ministerul Agriculturii”.
Prim-ministrul a mai spus că guvernul său vrea să folosească managerii cu rezultate bune într-o instituție pentru a le reforma și pe altele. În plus, „nu avem atât de mulți oameni ca să nu-i valorificăm”.
Ce a spus Musteață după numire
Noul șef de la AIPA a spus că preia cu „responsabilitate și hotărâre mandatul de director” și că își pune „experiența, viziunea și competențele în slujba statului”.
„AIPA administrează un buget de peste 2 miliarde de lei și oferă cele mai importante finanțări pentru sectorul agricol. Aceste resurse trebuie să fie gestionate corect și responsabil”, a declarat Musteață.
AIPA gestionează și împarte banii destinați susținerii agriculturii. Oferă sprijin financiar direct fermierilor pentru a-și cumpăra tehnică agricolă, animale, semințe sau pentru a construi sere. Finanțează și proiecte de start-up ale tinerilor și femeilor care vor să își lanseze o afacere la țară.
Demisia din iulie a lui Musteață din funcția de ministru al Agriculturii a venit și pe fundalul unei anchete a Centrului Național Anticorupție (CNA) împotriva unui fost secretar de stat din Ministerul Agriculturii, Tatiana Nistorică, care ar fi luat mită pentru a „influența persoane cu funcții de răspundere din cadrul ANSA”.
Întrebat în legătură cu această anchetă, premierul Tofan a spus atunci că Musteață „nu are statut de bănuit în acest dosar”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Violențe la protestul fermierilor în București. Jandarmii au folosit gaze lacrimogene
Sute de fermieri și crescători de animale din România s-au adunat, marți, în fața guvernului de la București, nemulțumiți de modul în care sunt gestionate focarele de boli la ovine și de blocarea exporturilor de animale vii. Protestul neautorizat a degenerat în ciocniri violente cu poliția, care a folosit gaze lacrimogene și a reținut mai mulți manifestanți.
Protestul a început în cursul dimineții, când sute de fermieri veniți din mai multe zone ale țării au început să se adune în Piața Victoriei, unde jandarmeria a amenajat un spațiu special pentru manifestanți.
În jurul orei 11.00, s-au produs primele incidente. Potrivit Jandarmeriei Capitalei, mai mulți participanți au forțat dispozitivul de ordine și au pătruns pe străzile adiacente, blocând circulația. Forțele de ordine au folosit spray-uri lacrimogene și au reținut mai multe persoane.
Ciocniri violente s-au produs și în după-amiaza zilei, când mai mulți protestatari au rupt cordonul de jandarmi și au aruncat în forțele de ordine cu sticle, pietre, ghivece, garduri metalice și alte obiecte. O mașină a Jandarmeriei a fost vandalizată.
În urma ciocnirilor cu forțele de ordine, zeci de manifestanți au avut nevoie de îngrijiri medicale; câțiva dintre aceștia au acuzat probleme respiratorii după expunerea la gaze lacrimogene.
Autoritățile au mai anunțat că cel puțin șapte jandarmi au avut nevoie de îngrijiri medicale în urma incidentelor din Piața Victoriei, iar unul dintre ei a fost transportat la spital.
În cursul zilei, au fost reținute circa 26 de persoane din rândul participanților și conduse la sediile de poliție.
Jandarmeria Capitalei a spus că intervențiile au fost necesare pentru a preveni escaladarea violențelor și pentru protejarea participanților care protestau pașnic. Instituția a făcut apel la calm și la respectarea indicațiilor forțelor de ordine.
În după amiaza zilei, guvernul a avut o primă reacție, condamnând violențele și făcând apel la calm. Într-un comunicat de presă, executivul a anunțat că premierul Ilie Bolojan a luat act de revendicările depuse de „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC”, după protestul din Piața Victoriei. De asemenea, executivul a susținut că o parte dintre revendicările formulate la protest au fost discutate și în cadrul altor întâlniri anterioare cu reprezentanții fermierilor.
Ulterior, președintele Nicușor Dan a venit cu un apel la „rațiune și responsabilitate”, condamnând violențele și încercările de a transforma „un protest legitim în lupte de stradă”. Fără să facă referiri concrete, Nicușor Dan a criticat și „încercarea unor politicieni iresponsabili de a amplifica artificial tensiunea socială” și de a deturna manifestația, subliniind că nemulțumirile sociale sunt reale, dar nu pot justifica violența.
Principala nemulțumire a crescătorilor de ovine din România este legată de blocarea exporturilor de animale vii, în contextul focarelor de pestă și variolă ovină. Fermierii reclamă și întârzierile la plata despăgubirilor pentru animalele sacrificate și se opun planului de vaccinare transmis de autoritățile române instituțiilor europene.
Printre revendicări se află și demisia președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, Alexandru Bociu, pe care fermierii îl consideră responsabil pentru modul în care au fost gestionate focarele de boală și consecințele asupra exporturilor.
Crescătorii de ovine au mai protestat pe 30 iulie în fața sediului ANSVSA.
Manifestația de marți nu este organizată de o asociație de fermieri. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatoarea protestului și că participarea este o decizie individuală a fermierilor.
La ora difuzării știrii, protestul din fața guvernului de la București mai continua.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Un avion al NATO doboară o dronă în Lituania, după o noapte de noi atacuri între Rusia și Ucraina
Rusia și Ucraina au continuat atacurile reciproce în cursul nopții, fiind lovite o benzinărie și o rafinărie de petrol, potrivit autorităților locale și canalelor de monitorizare de pe Telegram.
Atacurile din noaptea de 14 spre 15 septembrie au avut loc la doar câteva ore după ce președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Moscova și Kievul au convenit să nu mai atace infrastructura energetică a celeilalte părți.
Separat, autoritățile lituaniene au declarat că un avion de vânătoare al NATO a doborât o dronă care a pătruns în spațiul aerian al țării în zorii zilei de 15 septembrie.
În capitala Ucrainei, o benzinărie și mai multe spații de depozitare au fost lovite în dimineața zilei de 15 septembrie. Un bărbat a fost spitalizat în stare gravă în urma atacului, a declarat primarul Kievului, Vitali Kliciko.
Rusia și-a extins în ultima perioadă atacurile asupra benzinăriilor din Kiev. Autoritățile ucrainene afirmă că aproximativ 300 de benzinării au fost lovite în ultimele luni, majoritatea în regiunile de pe linia frontului și în apropierea acestora.
Între timp, un atac cu rachete al forțelor ucrainene asupra orașului rus Taganrog, situat în apropierea graniței cu Ucraina, a avariat un depozit aparținând retailerului online Ozon, precum și depozite ale unor companii agricole, a declarat pe 15 septembrie guvernatorul regiunii, Iuri Sliusar.
Și regiunea rusă Samara a fost vizată de drone în cursul nopții. O instalație industrială a fost avariată, potrivit guvernatorului Veaceslav Fedorișcev, care a spus că 40 de drone ucrainene au fost distruse în timpul atacului. El nu a precizat ce instalație a fost afectată. Regiunea găzduiește mai multe rafinării importante de petrol.
Canalele de monitorizare de pe Telegram au relatat că, în urma unui atac ucrainean cu drone, în zona industrială a rafinăriei de petrol din Sîzran, în regiunea Samara, putea fi observat un incendiu.
Atacurile au avut loc după ce Trump a afirmat, într-o postare publicată pe Truth Social din 14 septembrie, că „Ucraina a fost de acord să nu lovească obiective energetice din Rusia. Rusia a fost de acord să procedeze la fel!”
În comentariile făcute după postarea lui Trump, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a afirmat că Kievul este pregătit să înceteze atacurile asupra Rusiei dacă aliații Ucrainei se asigură că Moscova va opri loviturile asupra instalațiilor energetice, infrastructurii critice și rutelor de aprovizionare cu alimente din Ucraina.
Un avion al NATO doboară o dronă în Lituania
Între timp, în Lituania, un avion de luptă NATO a doborât o dronă în primele ore ale zilei de 15 septembrie, a anunțat Centrul Național lituanian de Management al Crizelor, după ce o alertă privind prezența unei drone fusese emisă anterior în capitala Vilnius și în regiunea înconjurătoare.
„Împreună cu aliații noștri din NATO, Lituania își va apăra spațiul aerian”, a scris pe X președintele lituanian Gitanas Nausėda după incident.
Potrivit postului public de televiziune LRT, care citează date preliminare furnizate de Centrul Național de Management al Crizelor (NKVC), drona a venit din Belarusul vecin și se deplasa spre vest.
Incidentul din Lituania, stat membru al UE și NATO, a avut loc după recentele atacuri cu drone rusești în apropierea graniței poloneze. Kievul a avertizat că Moscova „bate la ușa NATO”.
„Loviturile barbare ale Rusiei la granița dintre Ucraina și Polonia, în Iahodin, nu reprezintă doar o continuare a atacurilor sale asupra granițelor statului nostru”, a scris pe X, pe 13 septembrie, ministrul ucrainean de externe Andrii Sibiha. „Este teroarea lui Putin care «bate» direct la ușile UE și NATO.”
Cu informații de la Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
O dronă care a traversat R. Moldova s-a prăbușit în România. Spațiul aerian moldovean, închis temporar
O dronă care a traversat spațiul aerian al R. Moldova, venind din Ucraina, a ajuns în România și s-a prăbușit într-un lan de porumb din județul Suceava, fără a provoca victime. În R. Moldova, autoritățile au închis temporar spațiul aerian pentru siguranța zborurilor civile.
Serviciul operații aeriene al Armatei Naționale a Republicii Moldova a detectat drona sâmbătă, 12 septembrie, la ora 15:26, după ce aceasta a pătruns neautorizat în spațiul aerian al țării dinspre Ucraina. În același timp, aparatul a fost observat și de o patrulă a Poliției de Frontieră.
Drona a survolat spațiul aerian în apropierea satului Vasilcău, raionul Soroca, după care a dispărut de pe radar în zona localității Băxani, din același raion. La ora 16:03, aceasta a reapărut în apropierea satului Cuconeștii Noi, raionul Edineț, continuându-și deplasarea spre România.
Pentru a asigura siguranța zborurilor civile, autoritățile moldovene au închis temporar spațiul aerian în zonele de Nord și Centru. Restricțiile au fost ridicate la ora 16:20.
În acest interval, cursa Sharm el-Sheikh–Chișinău a fost menținută în zona de așteptare din apropierea municipiului Bacău, după care și-a continuat zborul spre Chișinău. Curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău spre București, Istanbul și Alicante au fost reținute temporar la sol. Autoritățile au avertizat că unele zboruri pot înregistra întârzieri.
Avioane F-16 române au monitorizat drona
Ministerul Apărării Naționale din România anunță că a fost informat de Centrele de Operații Aeriene ale Ucrainei și Republicii Moldova că drona a traversat spațiile aeriene ale celor două state și se îndrepta spre nord-estul României.
Două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea pentru monitorizarea situației.
În județul Botoșani, a fost transmis un mesaj RO-Alert la ora 16:20, după ce prin serviciul 112 a fost semnalată prezența unei drone deasupra localității Știubieni.
Ulterior, forțele Ministerului roman al Afacerilor Interne au identificat un obiect zburător prăbușit în zona localității Botoșenița Mare, județul Suceava, într-un lan de porumb.
În urma impactului s-a produs un incendiu de mici dimensiuni și s-a format o cavitate cu diametrul de aproximativ un metru și adâncimea de 30 de centimetri. Nu au fost înregistrate victime.
O echipă pirotehnică a Serviciului Român de Informații se deplasează la fața locului pentru evaluarea situației.
Aceasta este a doua dronă detectată în spațiul aerian al R. Moldova în ultimele zile. Marți, avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere din cauza unei drone rusești. Totodată, în noaptea de 8 spre 9 septembrie, punctul internațional de trecere a frontierei „Starokazacie”, din regiunea Odesa, aflat la granița Ucrainei cu R. Moldova, a fost atacat cu drone. În urma atacului, două persoane au fost ucise, iar alte trei au fost rănite, potrivit autorităților ucrainene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Un fost redactor-șef al Sputnik Moldova ar fi folosit Claude pentru a fabrica informații despre Maia Sandu
Un fost redactor-șef al Sputnik Moldova ar fi folosit Claude, chatbotul de inteligență artificială al companiei americane Anthropic, ca să producă materiale de propagandă, inclusiv pentru a o ataca pe Maia Sandu înaintea alegerilor din toamna anului trecut.
Informația apare în raportul Anthropic despre utilizarea abuzivă a AI, publicat pe 10 septembrie 2026. Documentul nu oferă exemple concrete ale materialelor de propagandă antiguvernamentale care ar fi fost create cu ajutorul Claude, însă descrie mecanismul.
Redactorul-șef al Sputnik ar fi folosit Claude pentru a transforma știri din România și R. Moldova în materiale de propagandă în limbă rusă, destinate publicului moldovenesc.
Acestea ajungeau într-un final pe canalul de Telegram al Sputnik Moldova și pe RIA Novosti, „fiind ulterior amplificate printr-o rețea de publicații rusești și moldovenești pentru a crea bucle false de verificare.”
Scopul era ca aceeași poveste să pară confirmată de mai multe surse independente.
Europa Liberă a solicitat un punct de vedere de la Sputnik cu privire la acuzațiile Anthropic. Îl vom publica imediat ce îl vom primi.
Raportul companiei americane mai spune că reprezentantul Sputnik ar fi promovat informații inventate și defăimătoare despre Maia Sandu înaintea alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025.
Una dintre postările generate cu Claude și publicate a strâns 2 mii de vizualizări. Compania spune că nu poate stabili ce parte din producția acestor instituții a trecut prin AI.
Anthropic afirmă că a închis conturile implicate.
Sputnik Moldova este blocată în Republica Moldova din februarie 2022. Serviciul de Informații și Securitate a motivat decizia prin incitare la ură și război. În martie 2023, SIS a blocat încă cinci site-uri legate de redacție.
Agenția continuă totuși să publice știri pentru publicul din Moldova pe Telegram, VK, precum și pe un domeniu .com.
Alegerile din 2024 și 2025 au fost marcate de acuzații de ingerință rusă, inclusiv scheme de cumpărare a voturilor coordonate de oligarhul fugar Ilan Șor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Canada va furniza Ucrainei armament în valoare de 250 de milioane de dolari
Canada a aprobat un nou ajutor militar pentru Ucraina în valoare de 350 de milioane de dolari canadieni (cca 250 de milioane de dolari SUA). Anunțul a fost făcut în timpul vizitei președintelui ucrainean Volodimir Zelenski în Canada, pe fondul intensificării atacurilor rusești cu rachete balistice.
Premierul canadian Mark Carney a declarat după discuțiile cu liderul de la Kiev, joi seara, că o parte importantă a ajutorului va fi destinată apărării antiaeriene, considerată esențială pentru protejarea populației și infrastructurii Ucrainei.
La rândul său, Zelenski a descris pachetul drept unul „foarte important”, menționând că Ottawa va sprijini și sectorul energetic ucrainean. Ce sisteme de apărare antiaeriană vor fi furnizate nu s-a precizat.
Echipamentele și muniția urmează să fie achiziționate, în parte, printr-un mecanism care permite aliaților Ucrainei să cumpere armament din Statele Unite și să îl transfere ulterior Kievului.
Potrivit Reuters, de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, valoarea totală a sprijinului acordat Ucrainei de Canada a ajuns la aproximativ 8,5 miliarde de dolari canadieni (6,15 miliarde de dolari americani).
Carney a anunțat, de asemenea, lansarea unui program destinat creșterii semnificative a producției de drone a Canadei. Aproximativ o treime dintre dronele fabricate în următorii doi ani ar urma să fie furnizate Ucrainei.
Zelenski a ajuns joi la Calgary după o vizită în Norvegia, unde a participat la funeraliile regelui Harald al V-lea și a discutat despre sprijinul pentru apărarea antiaeriană. Călătoria sa spre Oslo fusese întârziată în urma unei alerte în Republica Moldova, după ce o dronă rusească pătrunsese în spațiul aerian din apropiere.
Sprijin pentru achiziția de gaze
În perspectiva unei noi ierni de război, Canada va sprijini Ucraina în consolidarea securității energetice și în pregătirea rezervelor de gaze și a capacităților de producție a energiei.
Premierul canadian a spus că Ottawa va acorda garanții pentru împrumuturi în valoare de aproape 435 de milioane de dolari canadieni, destinate în principal achiziției de gaze pentru sezonul rece și cumpărării unor generatoare de rezervă, care să poată fi utilizate în perioadele de deficit energetic.
Președintele Volodimir Zelenski a salutat acordurile încheiate cu Ottawa, afirmând că acestea vor consolida Ucraina atât în perspectiva iernii, cât și pe termen mai lung.
Sprijinul canadian vine într-un moment în care infrastructura energetică ucraineană rămâne vulnerabilă în fața atacurilor rusești. De la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022, Rusia a vizat în mod repetat centrale electrice, rețele de transport și distribuție, instalații de producție și alte obiective energetice.
Canada nu este singurul partener al Kievului care își intensifică sprijinul. La începutul lunii septembrie, Germania a anunțat un ajutor suplimentar de 250 de milioane de euro pentru repararea urgentă a infrastructurii energetice ucrainene înaintea iernii.
Ministrul ucrainean al Energiei, Denis Șmîhal, a avertizat însă că necesitățile sunt mari și că ar fi nevoie de încă 560 de milioane de euro pentru Fondul de sprijin energetic al Ucrainei.
Eforturi diplomatice pentru încheierea războiului
Vizita în Canada are loc în paralel cu reluarea unor eforturi diplomatice mediate de Statele Unite pentru identificarea unei soluții de încheiere a războiului.
Zelenski a declarat că speră ca până la sfârșitul lunii septembrie să apară primele rezultate concrete ale negocierilor. Președintele ucrainean se așteaptă, în special, la progrese în urma unei posibile întâlniri cu președintele SUA, Donald Trump, la New York, în marja sesiunii Adunării Generale a ONU.
El a afirmat că, în perioada premergătoare unor eventuale negocieri, Rusia ar putea încerca să își intensifice atacurile asupra Ucrainei. Zelenski a admis, de asemenea, că este puțin probabil ca în perioada alegerilor parlamentare din Rusia, din luna septembrie, să aibă loc negocieri substanțiale.
Noile eforturi diplomatice vin după luni de stagnare a negocierilor. În weekendul precedent, emisarii americani Steven Witkoff și Jared Kushner au vizitat Kievul și Moscova, într-o nouă încercare de a reduce diferențele dintre pozițiile celor două părți.
Câteva zile mai târziu, președinții Donald Trump și Vladimir Putin au discutat telefonic. Kremlinul a descris conversația drept „constructivă și foarte sinceră”, iar Trump a declarat că Putin este interesat de încheierea unui acord și că un asemenea rezultat ar fi posibil dacă și Zelenski ar fi dispus să negocieze.
Moscova nu a dat însă semnale că ar accepta un armistițiu fără concesii majore din partea Kievului. Printre condițiile respinse până acum de Ucraina se numără cedarea unor teritorii din regiunea Donbas, pe care trupele ruse nu au reușit să le cucerească integral prin forță.
Un consilier al Kremlinului, Iuri Ușakov, a sugerat că Putin i-ar fi transmis lui Trump că un armistițiu imediat ar putea fi obținut dacă Statele Unite ar înceta sprijinul acordat Ucrainei.
În același timp, Financial Times a relatat că directorul CIA, John Ratcliffe, ar putea avea un rol mai important în negocierile dintre Washington, Moscova și Kiev. Publicația, citând surse anonime, a susținut că implicarea lui Ratcliffe ar putea duce la reducerea rolului lui Witkoff și Kushner.
Casa Albă și CIA au respins însă informația. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a calificat articolul drept „incorect și ridicol”, în timp ce reprezentanta CIA Liz Lyons a declarat că informația este falsă.
Witkoff și Kushner au coordonat în ultimele aproximativ 18 luni eforturile americane de negociere cu Moscova și Kiev. Potrivit Financial Times, persoane apropiate lui Ratcliffe ar fi transmis unor oficiali europeni că directorul CIA ar putea prelua un rol mai activ în diplomația de tip „navetă”, menținând în același timp contactul cu serviciile de informații din Rusia și Ucraina.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Doi cetățeni azeri au fost uciși într-un atac cu drone asupra unei nave la Odesa
Doi cetățeni ai Azerbaidjanului au fost uciși, iar alți doi au fost răniți după ce o navă a fost atacată cu drone în Marea Neagră, pe 9 septembrie, a anunțat Ministerul de Externe de la Baku.
Potrivit autorităților azere, nava atacată se numește TEDY, iar cei doi cetățeni care și-au pierdut viața sunt Aslan Aliev și Asim Gasîmov. Alți doi cetățeni azeri au fost răniți în atac și transportați la un spital din orașul ucrainean Cernomorsk, în apropiere de Odesa.
Ministerul de Externe al Azerbaidjanului nu a precizat locul exact în care a fost atacată nava și nici cui aparțineau dronele folosite în atac. Datele din surse deschise, coroborate cu informațiile publicate de ministerul rus al Apărării, indică însă că lovitura ar fi avut loc în apropierea coastei regiunii Odesa și ar fi fost efectuată de drone rusești.
Potrivit publicației ruse independente Astra, care citează date ale serviciilor de monitorizare a traficului maritim, TEDY este un remorcher clasificat drept navă maritimă de remorcare și aprovizionare, care navighează sub pavilionul Somaliei. Nava are o lungime de aproximativ 30 de metri. Ultima sa poziție cunoscută a fost înregistrată pe 7 septembrie, în Marea Neagră, în apropierea portului românesc Constanța.
În seara zilei de 9 septembrie, ministerul rus al Apărării a anunțat că a lovit o navă de tip remorcher care escorta nave comerciale în portul Odesa. În dimineața zilei de 10 septembrie, ministerul rus a afirmat că a lovit în larg două nave cargo care, potrivit Moscovei, transportau încărcături destinate Forțelor Armate ale Ucrainei, precum și un remorcher.
Ministerul de Externe de la Baku le-a recomandat cetățenilor azeri să evite călătoriile și activitățile profesionale în zonele afectate de lupte sau caracterizate de o situație de securitate instabilă.
Nu este primul incident de acest fel în care sunt implicați cetățeni ai Azerbaidjanului. În iunie, șase cetățeni azeri au murit în urma unui atac cu drone ucrainene asupra a două nave cargo în Golful Taganrog, în Marea Azov. Echipajele celor două nave erau formate din cetățeni ai Azerbaidjanului, iar vasele se îndreptau spre un port rusesc.
Războiul cu drone dintre Rusia și Ucraina în Marea Neagră s-a intensificat de la începutul verii, ceea ce a determinat mai multe companii de transport maritim să-și suspende escalele în porturi ucrainene sau rusești.
Escaladarea conflictului într-o regiune crucială pentru exporturile mondiale de cereale a dus la creșterea prețurilor la grâu, în condițiile în care armatorii sunt descurajați de riscurile tot mai mari, potrivit Lloyd's List Intelligence, companie specializată în date maritime.
Fotografiile pasionaților de nave dezvăluie amploarea războiului cu drone din Marea Neagră
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Atac cu drone asupra punctului de frontieră Starokazacie, la granița cu R. Moldova. Doi oameni, uciși
Punctul internațional de trecere a frontierei „Starokazacie”, din regiunea Odesa, aflat la granița Ucrainei cu Republica Moldova, a fost atacat cu drone în noaptea de 8 spre 9 septembrie. În urma atacului, două persoane au fost ucise, iar alte trei au fost rănite, potrivit autorităților ucrainene.
Cum evaluați riscurile de securitate pentru R. Moldova după recentele atacuri ale Rusiei la frontiera moldo-ucraineană? Click pentru a participa la un SONDAJ
Cele două persoane decedate sunt cetățeni ai Ucrainei, iar unul din cei răniți este cetățean al Republicii Moldova - acesta a refuzat spitalizarea și și-a continuat drumul cu automobilul spre Chișinău, a precizat ulterior Ministerul de Externe al Republicii Moldova.
Incidentul s-a produs în intervalul 23:35–00:05, în zona punctului de trecere Starokazacie (Ucraina) - Tudora (Republica Moldova). O dronă rusească a atacat direct punctul de frontieră ucrainean, iar alte două aparate de zbor fără pilot s-au prăbușit în apropiere. Toate cele trei aparate au căzut pe teritoriul Ucrainei, a anunțat serviciul de grăniceri ucrainean.
În urma atacului, activitatea punctului Tudora–Starokazacie a fost sistată.
Serviciul ucrainean pentru situații de urgență a informat că, în urma atacului, infrastructura punctului de trecere Starokazacie a fost afectată. „Au fost avariate clădiri, autobuze, camioane și autoturisme, și a izbucnit un incendiu de proporții”, potrivit instituției. Echipele de salvare au evacuat 16 persoane și le-au transportat cu un autobuz într-un loc sigur, pentru cazare temporară.
La Chișinău, MAE a declarat că informațiile despre mijloacele de transport din Republica Moldova care ar fi fost avariate sau distruse în urma atacului „sunt în curs de verificare”.
„Suntem în contact cu autoritățile ucrainene și vom reveni cu date confirmate”, au precizat externele.
La rândul său, Poliția de Frontieră a anunțat că, până în prezent, pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte un risc pentru populație.
Chișinăul condamnă atacul rusesc
Atacul rusesc a fost condamnat prompt de Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău.
„În urma atacurilor au fost înregistrate pierderi de vieți omenești și persoane rănite, inclusiv în rândul polițiștilor de frontieră ucraineni. Transmitem sincere condoleanțe familiilor celor decedați și însănătoșire grabnică celor răniți”, se arată într-un comunicat al instituției.
MAE a condamnat și incidentul cu drona rusească din 8 septembrie, care a survolat teritoriul Republicii Moldova, intrând temporar pe teritoriul României, și s-a prăbușit apoi în extravilanul satului Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani. În urma impactului, s-a produs o explozie și un incendiu de vegetație.
Spicherul Parlamentului, Igor Grosu, a condamnat și el atacul, într-o postare pe Facebook, subliniind că amenințarea Rusiei nu este o „sperietoare”.
„Rusia este prezentă prin dronele care ne survolează țara, prin dezinformarea și propaganda cu care încearcă să ne dezbine societatea și prin trupele armate pe care le menține ilegal în regiunea transnistreană”, a declarat oficialul.
Ulterior, președinta Maia Sandu a postat pe rețelele de socializare mesaj de solidaritate cu Ucraina, condamnând „teroarea” pe care Rusia o seamănă în țara vecină și care pune în pericol și Republica Moldova.
„Este greu de crezut că în fața acestei realități mai există voci care încearcă să-i convingă pe moldoveni că Rusia nu este agresorul sau că războiul de lângă noi nu ne privește. Să negi pericolul în timp ce dronele și rachetele rusești seamănă moarte și pun Moldova în calea pericolului și să critici eforturile țării tale de a-și consolida sistemul de apărare înseamnă să alegi trădarea în locul siguranței propriului popor”, a afirmat șefa statului.
Maia Sandu a adăugat că autoritățile moldovene fac tot ce le stă în puteri pentru a întări „capacitatea de a ne proteja cerul și hotarele”.
„Și să spunem lucrurilor pe nume și să rămânem de partea binelui”, a conchis președinta.
Eforturi de consolidare a apărării antiaeriene
Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat presei după ședința de guvern de miercuri că Republica Moldova „ține cu greu pasul” pentru a-și întări capacitatea de apărare împotriva sistemelor de atac ale Federației Ruse.
Potrivit lui, Republica Moldova intenționează să achiziționeze un nou sistem de apărare antiaereană cu rază medie de acțiune, prin intermediul instrumentului UE pentru pace, în valoare de 120 de milioane de euro, aprobat pentru anul 2026.
„Un sistem nou, un sistem avansat, care va face față la provocările ce țin de securitatea aeriană. […] Este vorba de un sistem integrat de detectare și de nimicire a țintelor aeriene”, a precizat ministrul.
Nosatîi a spus că autoritățile se află acum în proces de negocieri pentru această achiziție, iar producerea și livrarea sistemului ar putea dura câțiva ani.
„Nu suntem siguri că acești bani vor ajunge și nu suntem siguri că acest sistem performant va fi livrat în termenul stabilit de trei ani, posibil să fie și mai târziu”, a spus ministrul apărării.
El a explicat că mijloacele de atac ale Rusiei evoluează rapid, în timp ce dezvoltarea unor sisteme de apărare în teren durează ani de zile, chiar și pentru țări cu economii și capacități militare mult mai avansate decât ale Republicii Moldova.
Potrivit premierului Vasile Tofan, în august, au fost 17 incidente cu dronă în Republica Moldova, mai mult decât pe tot parcursul anului trecut. Iar de la începutul războiului din Ucraina în 2022 - circa 70 de incidente, potrivit ministrului apărării, Anatolie Nosatîi.
◉ SONDAJ
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
O dronă a survolat Republica Moldova, intrând în România. Apoi a revenit (hartă)
O dronă de tip Shahed a traversat marți după-amiază Republica Moldova de la est la vest, inclusiv prin apropierea Chișinăului, înainte de a ajunge în spațiul aerian al României, prin județul Iași, a spus Ministerul Apărării. La scurt timp, drona a revenit, prăbușindu-se lângă Mihăilenii Vechi.
Aparatul de zbor intrus, folosit cel mai probabil în războiul dintre Rusia și Ucraina, a intrat în Republica Moldova în jurul orei 16:20, prin Transnistria.
Drona a forțat închiderea spațiului aerian în zona centrală a Republicii Moldova timp de peste o oră. Autoritatea Aeronautică Civilă a spus că șapte avioane civile au fost afectate: trei, aflate deja în zbor au fost ținute în așteptare în spațiul aerian al României aproximativ 15 minute, alte trei au rămas la sol la Chișinău, iar un avion a făcut o escală forțată la Iași.
Pătrunderea dronei în România a dus la suspendarea temporară a zborurilor și la Iași.
Autoritățile moldovene au spus că aceeași dronă a revenit după ora 17 pe teritoriul moldovean, iar Poliția a fost alertată în legătură cu prăbușirea ei într-un lan de floarea soarelui în raionul Râșcani, unde a provocat incendii.
Traseul dronei
Potrivit Ministerului Apărării, drona a pătruns în spațiul aerian național prin dreptul localității Slavianoserbca(Ucraina), deplasându-se spre Bender, prin regiunea transnistreană a Republicii Moldova.
„Drona a fost monitorizată de sistemele de supraveghere aeriană ale Armatei Naționale pe teritoriul țării. La ora 16:32, aceasta se deplasa în direcția municipiului Chișinău, iar la ora 16:36 a fost localizată în zona localității Bălănești, continuându-și deplasarea spre Cetireni, raionul Ungheni”, a transmis Ministeriul Apărării.
La ora 16:37, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova prin apropierea localității Zagarancea, raionul Ungheni. A intrat în România prin județul Iași.
Spațiul aerian moldovean a fost închis în zona centrală pentru mai mult de o oră, între 16:30 și 17:39.
Înainte ca drona să ajungă în România, autoritățile din țara vecină au transmis un mesaj de avertizare prin SMS în care i-a anunțat pe locuitorii din județele Iași și Vaslui că obiecte neidentificate ar putea cădea din aer.
Mesajul a fost transmis înainte ca drona să intre pe teritoriul României, când încă se afla în spațiul aerian al Republicii Moldova.
În urma alertei, aeroportul din Iași a suspendat temporar toate zborurile.
„Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de Poliție Aeriană Întărită la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, au decolat la ora 16:39 pentru monitorizarea situației”, a transmis Ministerul Apărării din România.
Drona se întoarce
Serviciul operații aeriene al Republicii Moldova a semnalat ceva mai târziu că aceeași dronă a revenit în spațiul aerian moldovean din direcția Iași.
A fost observată în zona satului Cobani, raionul Glodeni, în proximitatea orașului Drochia, iar apoi - a satului Sturzovca, din apropiere de Bălți.
În cele din urmă, la ora 17:26, dispeceratul 112 a primit informația că, „în extravilanul localității Mihăileni Vechi, ar fi căzut un aparat zburător de mici dimensiuni asemănător unei drone”.
Poliția a spus că drona ar fi căzut într-un lan de floarea-soarelui, producând patru focare de incendiu, dar fără a răni pe nimeni.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.