Negocierile pentru oprirea războiului din Ucraina, purtate de Kiev și Moscova cu medierea Statelor Unite, s-au încheiat pe 11 noiembrie, la Abu Dhabi, cu un acord de principiu privind un schimb de prizonieri de amploare, dar fără progrese concrete în problema teritorială. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner urmează să se întâlnească joi cu președintele rus Vladimir Putin, la Moscova, iar ulterior cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, la Dublin, pentru a discuta rezultatele negocierilor.

„Unul dintre aspectele pozitive este că am convenit asupra unui schimb umanitar de prizonieri de amploare”, a declarat Jared Kushner la conferința de presă de după încheierea discuțiilor, precizând că numărul exact urmează să fie stabilit.

Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, și negociatorul ucrainean Rustem Umerov au confirmat, de asemenea, înțelegerea. Potrivit generalului rus Aleksandr Zorin, schimbul ar urma să includă peste 1.000 de prizonieri de fiecare parte și ar putea avea loc în următoarele două-trei săptămâni, după stabilirea detaliilor procedurale. Discuțiile de la Abu Dhabi au marcat prima întâlnire față în față între oficiali ruși și ucraineni din februarie 2026.

Kushner a calificat negocierile drept „un prim pas bun”. El a anunțat că joi va merge împreună cu Steve Witkoff la Moscova, unde se vor întâlni cu Vladimir Putin pentru a trece în revistă subiectele discutate la Abu Dhabi și a încerca să obțină noi progrese în privința unora dintre ele, „deoarece vedem anumite oportunități”. Ulterior, cei doi emisari americani vor merge la Dublin, unde urmează să se afle și Volodimir Zelenski, pentru a-i prezenta rezultatele discuțiilor și a analiza împreună noi propuneri.

Problema teritorială rămâne principalul obstacol în calea unui acord de pace. Kushner a recunoscut că aceasta va fi „cea mai dificilă” chestiune de rezolvat. La Abu Dhabi au fost discutate și garanțiile de securitate pentru Ucraina, precum și viitoarea arhitectură de securitate europeană.

• Te-ar putea interesa și: Rusia, SUA și Ucraina încep discuții despre încheierea războiului, la Abu Dhabi. Care sunt principalele obstacole

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat după prima zi de discuții că delegația rusă a revendicat controlul asupra unor teritorii din regiunea Donețk care se află în prezent sub controlul armatei ucrainene. Kievul insistă că războiul trebuie oprit de-a lungul actualei linii a frontului și respinge cedarea de teritorii în schimbul unor garanții de securitate. Moscova continuă să revendice întreaga regiune Donețk.

La finalul negocierilor, Medinski a reiterat poziția Moscovei, afirmând că „fiecare centimetru din pământul nostru va reveni Rusiei. Într-un fel sau altul”.

Cu toate acestea, negociatorul ucrainean David Arakhamia a declarat că există „un impuls bun” pentru găsirea unei soluții până la sfârșitul anului. El a susținut că procesul ar trebui să devină multilateral, cu participarea Europei. Kushner a spus, la rândul său, că își dorește implicarea europenilor la masa negocierilor și că obiectivul este extinderea formatului actual.

Germania, Franța și Marea Britanie, reunite în grupul E3, alături de Italia, NATO și Uniunea Europeană, au participat la consultări separate cu reprezentanții americani. Acestea nu au făcut parte însă din negocierile trilaterale cu Rusia.

Delegația rusă nu a discutat însă cu reprezentanții europeni prezenți la Abu Dhabi. Medinski a afirmat că Moscova nu înțelege în ce calitate participă aceștia și că negocierile se desfășoară în formatul trilateral convenit.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Procuratura Anticorupție a anunțat pe 11 noiembrie că a încheiat urmărirea penală și a trimis în instanță dosarul în care oligarhul fugar Ilan Șor este acuzat că a organizat finanțarea ilegală a partidului Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE) cu peste 452.000 de dolari. Potrivit procurorilor, banii proveneau de la un grup criminal organizat condus de Șor, care ar fi urmărit să controleze din umbră o formațiune cu viziuni proeuropene.

Faptele investigate datează din 2023, când Șor l-ar fi determinat pe deputatul de atunci Alexandr Nesterovschi să o convingă pe Arina Spătaru, fostă parlamentară, să preia conducerea unui partid proeuropean, care urma să acționeze în interesul grupării. Ulterior, alte două persoane ar fi fost implicate în preluarea formațiunii și gestionarea banilor.

Planul ar fi urmărit participarea ALDE la alegerile locale din 2023, astfel încât gruparea pro-rusă a lui Ilan Șor „să-și păstreze și să-și consolideze controlul asupra proceselor politice și sociale” din Moldova. Într-un dosar separat, care a vizat și rolul său în această schemă, Nesterovschi a fost condamnat, în martie 2025, la 12 ani de închisoare. El a fugit însă în regiunea transnistreană, potrivit autorităților moldovene.

Într-un alt dosar privind finanțarea ALDE, fostul secretar general al partidului, Adrian Culai, a fost condamnat în iunie 2025 la patru ani de închisoare cu suspendare și amendat cu 200.000 de lei, după ce a recunoscut că a acceptat bani de la gruparea Șor.

Culai a declarat în instanță că a primit banii în mai multe tranșe și că le-a spus inițial colegilor de partid că finanțarea venea de la parteneri europeni. El a susținut că a întrerupt colaborarea când a înțeles că „în joc sunt interesele Federației Ruse”.

• Te-ar putea interesa și: Miliarde de dolari, pe sub radarul sancțiunilor: Cum a folosit Ilan Șor bănci occidentale pentru a cumpăra mărfuri militare pentru ruși

Arina Spătaru, care a colaborat sub acoperire cu oamenii legii în 2023 pentru documentarea schemei, a declarat anterior că toți banii transmiși de Șor au fost contabilizați de procurori și că niciun leu nu a fost folosit pentru finanțarea ALDE.

În dosarul anunțat acum, Șor este acuzat de organizarea finanțării ilegale a partidelor din surse interzise și de acceptarea, în calitate de organizator și instigator, a finanțării unui partid politic din partea unui grup criminal organizat. Procuratura precizează că examinarea cauzei va avea loc în lipsa acestuia, întrucât se eschivează de la urmărirea penală. Pe 24 aprilie 2026, instanța a dispus arestarea sa preventivă pentru 30 de zile.

Pentru finanțarea ilegală a partidelor din surse interzise, Șor riscă între trei și șase ani de închisoare sau amendă. Pentru acceptarea cu bună știință a finanțării din partea unui grup criminal organizat, pedeapsa este de la șase la zece ani de închisoare, amendă și interdicția de a ocupa anumite funcții, potrivit procurorilor. Șor beneficiază de prezumția nevinovăției până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Șor este vizat de mai multe cauze penale în Republica Moldova, inclusiv pentru finanțarea ilegală a partidelor și frauda bancară. El a fost condamnat definitiv, în decembrie 2024, la 15 ani de închisoare în dosarul privind frauda bancară de proporții din 2014, cunoscută și sub numele de „furtul miliardului”. În prezent, acesta s-ar afla în Rusia, unde s-a refugiat pentru a evita executarea pedepsei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Drone ucrainene au lovit miercuri portul strategic Ust-Luga de la Marea Baltică, unul dintre principalele terminale de export de petrol ale Rusiei, în timp ce armata rusă a continuat să atace infrastructura energetică a Ucrainei. Pe fondul atacurilor rusești de amploare, Ministerul Apărării de la Chișinău a anunțat că două rachete rusești de croazieră au traversat ilegal, în cursul dimineții, spațiul aerian al Republicii Moldova.

Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a anunțat că atacul asupra portului a provocat un incendiu și a rănit trei angajați. Potrivit lui, apărarea antiaeriană rusă a doborât 150 de drone deasupra regiunii. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Portul Ust-Luga este unul dintre principalele noduri de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. Acesta a mai fost vizat de atacuri ucrainene.

Portul Ust-Luga este unul dintre principalele noduri de export ale Rusiei la Marea Baltică, prin care sunt transportate petrol, produse petroliere, cereale și alte mărfuri. Acesta a mai fost vizat de atacuri ucrainene.

Atacuri rusești asupra Ucrainei: două rachete au traversat spațiul aerian al Republicii Moldova

Armata rusă a anunțat că a atacat în cursul nopții infrastructura energetică din Krivoi Rog și regiunea Odesa.

Potrivit autorităților ucrainene, loviturile rusești au provocat victime și pagube în mai multe regiuni ale Ucrainei. În regiunea Zaporojie, o persoană a fost ucisă și alte 15 au fost rănite, iar în regiunea Herson au murit încă o persoană și alte trei au fost rănite.

În Krivoi Rog, dronele rusești au lovit masiv infrastructura critică, lăsând o parte a orașului fără electricitate. Întreruperi de curent au fost raportate și în regiunea Cerkasî. La Cernihiv, un atac a provocat un incendiu într-o parcare și a avariat mai multe automobile.

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a lansat în cursul nopții o rachetă și peste 160 de drone asupra Ucrainei, majoritatea fiind doborâte.

În contextul ultimelor atacuri rusești, două rachete de croazieră de tip Banderol (S8000) au traversat ilegal, miercuri dimineață, spațiul aerian al Republicii Moldova, a anunțat Ministerul Apărării de la Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Ce sunt „Banderolele” trimise de Rusia asupra Odesei și ce muniție a lovit la Crocmaz

Prima a intrat în spațiul aerian național la ora 06:04, prin zona localității Tudora, raionul Ștefan Vodă, și a ieșit cinci minute mai târziu spre Ucraina. A doua a traversat spațiul aerian al Republicii Moldova între orele 06:06 și 06:10, prin zona localității Pervomaisc, pe segmentul transnistrean.

Ministerul Apărării precizează că monitorizarea spațiului aerian continuă, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii.

Atacurile ucrainene au afectat rafinăriile rusești

Aproximativ 30% din capacitatea de rafinare a petrolului din Rusia ar fi fost scoasă din funcțiune în urma atacurilor ucrainene reluate la sfârșitul lunii octombrie, potrivit Reuters, care citează două surse din industrie.

Conform estimărilor agenției, în ultimele zece zile au fost lovite cel puțin nouă dintre cele 35 de mari rafinării rusești, inclusiv instalații din Iaroslavl, Reazan, Saratov și Kiriși. Informațiile nu au fost confirmate oficial.

Ucraina a suspendat timp de aproximativ două săptămâni, în octombrie, atacurile asupra rafinăriilor rusești, pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump privind un posibil armistițiu energetic. Rusia a continuat însă să lovească infrastructura energetică ucraineană.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un militar american în vârstă de 41 de ani, cu grad superior în armata SUA, a fost arestat în Marea Britanie, fiind suspectat că ar fi colaborat cu serviciile de informații ruse. Cazul este anchetat de poliția antiteroristă britanică, în cooperare cu autoritățile americane, inclusiv FBI.

Potrivit poliției londoneze, militarul a fost reținut marți, în apropierea orașului Gloucester, din vestul Angliei. El este suspectat de încălcarea unor prevederi ale Legii securității naționale (National Security Act), care vizează obținerea sau divulgarea de informații protejate și acordarea de sprijin unui serviciu de informații străin. Autoritățile au precizat că suspiciunile au legătură cu Rusia.

În cadrul anchetei au fost efectuate percheziții la două adrese din comitatul Gloucestershire. Potrivit BBC, militarul era detașat la baza militară Imjin din Innsworth, unde se află sediul Corpului de Reacție Rapidă al NATO.

Poliția britanică a precizat că ancheta se desfășoară în strânsă colaborare cu autoritățile americane și că arestarea nu are legătură cu alte investigații antiteroriste aflate în desfășurare.

Directorul FBI, Kash Patel, a calificat arestarea drept o decizie importantă în contextul acuzațiilor de spionaj. El a avertizat că instituția nu va tolera încălcarea jurământului de loialitate față de Statele Unite și nici acțiunile care pun în pericol securitatea națională americană sau pe cea a aliaților.

• Citește și: Graffiti, incendieri și asasinate planificate: agenți „de unică folosință” recrutați de Rusia, inclusiv moldoveni, pentru sabotaje în Europa

La rândul său, generalul de brigadă Sean Stinchon, comandantul Comandamentului de Contrainformații al Armatei SUA, a declarat că presupusa conduită a unui militar cu grad superior, care avea acces la informații sensibile, arată că amenințările din interiorul instituțiilor rămân un risc real.

Arestarea a avut loc într-un context de preocupări sporite privind securitatea bazelor militare americane din Marea Britanie. Cu o zi înainte, Statele Unite au retras avioane de realimentare de la baza aeriană RAF Mildenhall, în estul Angliei, pe fondul unei amenințări atribuite Iranului, potrivit informațiilor publicate de Wall Street Journal.

În septembrie, armata americană retrăsese bombardiere de la baza RAF Fairford, după un incident pe care poliția britanică l-a asociat cu Iranul. Teheranul a negat orice implicare în atacuri sau incidente produse pe teritoriul britanic.

Poliția nu a făcut public numele militarului arestat. Acesta se află în custodia autorităților britanice, la o secție de poliție din Londra.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia a declarat persona non grata un angajat al Ambasadei Republicii Moldova la Moscova, ca măsură de retorsiune după ce Chișinăul a expulzat, pe 23 octombrie, un diplomat rus. Decizia a fost comunicată marți, 10 noiembrie, ambasadorului moldovean Lilian Darii, convocat la Ministerul rus de Externe.

Potrivit unui comunicat al diplomației ruse, Moscova a acționat „în baza principiului reciprocității” și a înmânat ambasadorului o notă prin care îl anunță că angajatul ambasadei moldovene a fost declarat indezirabil.

Chișinăul a decis expulzarea diplomatului rus după ce, în octombrie, o dronă rusească de tip „Gheran” s-a prăbușit lângă satul Chiștelnița, raionul Telenești. Aparatul, care transporta peste 50 de kilograme de explozibil, a căzut în apropierea unor locuințe și a unui obiectiv energetic neprecizat, fără să detoneze.

Moscova a contestat originea rusă a dronei, susținând că autoritățile moldovene nu au prezentat dovezi în acest sens. Ministerul rus de Externe a calificat expulzarea diplomatului drept „un nou gest neprietenos”. Rusia a negat în repetate rânduri că dronele ajunse pe teritoriul Republicii Moldova în timpul războiului din Ucraina i-ar aparține. Anterior, Moscova avertizase că va răspunde deciziei Chișinăului.

• Vezi și: Ambasadorul Rusiei, după ce a fost convocat la MAE: Eu mă simt în siguranță în R. Moldova

Incursiunile dronelor în Republica Moldova s-au intensificat în ultima lună. Autoritățile au raportat 19 încălcări ale spațiului aerian, iar șase drone au explodat la impactul cu solul. În total, de la începutul războiului din Ucraina, au fost documentate peste 100 de incidente cu drone.

Relațiile dintre Republica Moldova și Rusia s-au deteriorat în ultimii ani, pe fondul războiului din Ucraina și al apropierii Chișinăului de Uniunea Europeană. Tensiunile s-au reflectat și în relațiile diplomatice, cele două state recurgând, în mai multe rânduri, la expulzări reciproce de diplomați.

În martie 2024, Chișinăul a declarat persona non grata un diplomat rus, în semn de protest față de deschiderea unor secții de votare pentru alegerile prezidențiale din Rusia în regiunea transnistreană, fără acordul autorităților moldovenești. Moscova a răspuns printr-o măsură similară.

Peste un an, în marie-aprilie 2025, Republica Moldova și Rusia au expulzat reciproc câte trei diplomați. Decizia Chișinăului a venit după ce autoritățile moldovenești au acuzat Ambasada Rusiei că l-ar fi ajutat pe deputatul pro-rus Alexandr Nesterovschi, condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție, să se sustragă justiției și să ajungă în regiunea transnistreană. Moscova a ripostat prin expulzarea unor diplomați moldoveni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Douăsprezece persoane au murit marți într-un accident în lanț pe o autostradă din estul Bulgariei, în care au fost implicate zeci de vehicule, în condiții de ceață deasă. Nu sunt informații că printre morți sau răniți s-ar afla și moldoveni.

Poliția, pompierii și echipajele de ambulanță s-au deplasat de urgență la locul accidentului, pe autostrada A1 care leagă capitala Sofia de orașul-port Burgas, situat în estul țării. Imaginile difuzate de mass-media locală au arătat mașini și camioane îngrămădite pe cele șase benzi ale autostrăzii, multe dintre ele zdrobite, răsturnate sau ieșite de pe carosabil.

La o conferință de presă organizate la locul accidentului, secretarul general al Ministerului de Interne, Liubomir Nikolov, a declarat că ceața a fost probabil cauza accidentului, care a început cu o coliziune între un autobuz și un camion la aproximativ 75 de kilometri vest de Burgas.

Unsprezece persoane au decedat la fața locului, iar o altă persoană a decedat la spital, a declarat reporterilor ministrul Sănătății, Katia Ivkova.

Alte 50 de persoane rănite au fost transportate la spital, potrivit Ministerului de Interne.

Prim-ministrul Rumen Radev a declarat că miercuri va fi zi de doliu în Bulgaria.

• Vezi și: Spania: peste 60 de morți în urma coliziunii dintre două trenuri de mare viteză. Chișinăul verifică dacă printre victime sunt moldoveni

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se afla marți în vizită în Bulgaria, dar a anunțat că își va scurta vizita. „Aș dori să-mi exprim cele mai sincere condoleanțe și să aduc un omagiu echipelor de salvare”, a declarat von der Leyen.

Ministerul de Externe al României a informat că un român a fost rănit.

Radev a descris accidentul drept o „tragedie” și a informat că a mobilizat elicoptere pentru evacuarea răniților și intenționează să viziteze locul accidentului, unde, inițial, mulți oameni au rămas blocați în mașinile lor.

În Bulgaria au murit în 2025 în accidente rutiere 456 de oameni - țara balcanică fiind în fruntea UE la acest tip de statistică, înaintea României și Croației.

Victimele atribuie numărul ridicat de decese conducerii imprudente, stării precare a drumurilor și ineficienței sistemului judiciar.

Autostrăzile bulgare sunt supra-aglomerate mai ales datorită circulației intense a camioanelor de marfă care vin din Turcia și Orientul Mijlociu spre Europa. Jumătate din vehiculele înmatriculate în Bulgaria, țara cea mai săracă din UE, sunt mai vechi de 20 de ani.

Surse: Reuters, AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Secretarul Apărării din SUA, Pete Hegseth, a calificat demersurile unui membru al Congresului de a-l pune sub acuzare pentru abuz de putere în războiul cu Iranul drept o farsă sortită eșecului și o tentativă de sabotare a forței militare a țării sale.

Hegseth a făcut această declarație la o conferință de presă, marți, la o zi după ce legislatorul american Thomas Massie, un republican din Kentucky, a prezentat opt capete de acuzare de destituire împotriva sa.

În cadrul primei sale conferințe de presă de la Pentagon din luna mai, Hegseth a afirmat că încercările de a-l destitui pe președintele Donald Trump au eșuat și a adăugat: „Vor eșua din nou.”

„Ăsta nu este patriotism. Este sabotaj”, a mai spus el.

Referindu-se la războiul cu Iranul, el a spus: „Susțin fiecare dintre aceste operațiuni. Am fost mândru să le duc la îndeplinire și aș face-o din nou, mâine.”

„Ceea ce încearcă un congresman nemulțumit și învins nu este o acțiune de supraveghere și nici o măsură de responsabilizare. Este un spectacol politic, un manifest personal alimentat de ego și resentimente”, a mai declarat Hegseth jurnaliștilor.

Într-o postare pe X, Massie a declarat că în Camera Reprezentanților va avea loc marți un prim vot, preliminar, asupra demersului său.

„Dacă vom reuși să depășim acest obstacol, vom trece la o dezbatere reală și la votul asupra articolelor de punere sub acuzare”, a spus el.

Președintele Donald Trump și-a exprimat luni sprijinul față de Hegseth, aflat sub presiune, declarând că acesta a făcut „o treabă bună” și că a „câștigat” războaie în Venezuela și Iran. „Da, voi fi alături de el... A câștigat două războaie. S-a aflat la conducere”, a spus Trump.

• Te-ar putea interesa și: Victoria democraților în alegerile pentru Congres ar putea pune presiune asupra politicilor lui Trump față de Rusia, Ucraina și Iran

Liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a declarat că susține „fără rezerve” o măsură de punere sub acuzare a lui Hegseth.

Senatorul american Chuck Schumer, un democrat din New York care urmează să devină liderul majorității în ianuarie, a afirmat luni că Senatul trebuie să-l trimită pe Hegseth în instanță.

„Hegseth a purtat acest război în mod ilegal, sfidând în mod deschis Constituția și numeroasele rezoluții privind puterile de război adoptate de acest Congres pentru a pune capăt luptelor”, a spus el.

Articolele de punere sub acuzare formulate de Massie îl acuză pe Hegseth de „crime grave și delicte”, de la declanșarea războiului cu Iranul până la diverse presupuse abuzuri de putere, inclusiv încălcarea dreptului la libera exprimare al senatorului american Mark Kelly, un democrat din Arizona.

Anul trecut, Hegseth a încercat să-l pună sub acuzare pe Kelly după ce acesta, împreună cu alți cinci democrați din Congres cu experiență în armată și în serviciile de informații, au îndemnat trupele americane să refuze ordinele „ilegale” ale Pentagonului. Hegseth i-a acuzat de răzvrătire, fapt despre care Trump a afirmat la momentul respectiv, într-o postare pe rețelele sociale, că este „pedepsit cu MOARTEA!”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Biroul Național de Statistică (BNS) a anunțat că în octombrie în R. Moldova prețurile de consum au fost cu 10,8 % mai mari decât în urmă cu an, adică de mai bine de două ori peste ținta de 5% pe care o urmărea Banca Națională. În septembrie, inflația anuală fusese de 8,6%.

Cum v-au afectat scumpirile din ultima perioadă bugetul familiei? Click pentru a participa la un SONDAJ

Potrivit unui comunicat BNS, publicat marți, 10 noiembrie, de la un an la altul cel mai mult s-au scumpit dintre produsele alimentare legumele – cu 15,8%, fructele (9,2%), pâinea și uleiul vegetal (cu câte 6,1%), laptele și produse lactate – cu 5,8%, ouăle – cu 3,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 1,8%. Pe de altă parte, prețurile medii de consum la zahăr s-au diminuat cu 0,8%.

La bunurile nealimentare, prețurile medii de consum au crescut față de luna octombrie 2025 la motorină – cu 82,0%, benzină – cu 46,8%, gaze lichefiate – cu 31,3%, cărbune de pământ – cu 29,6%, alți combustibili solizi: brichete, pelete – cu 24,4%, încălțăminte – cu 5,2%, confecții – cu 4,9%, medicamente – cu 4,4% și materiale de construcție – cu 3,8%.

Dintre servicii, cel mai mult s-au scumpit: tarifele pentru furnizarea gazelor (56,2%) și energiei termice (cu 33,7%), serviciile de transport de pasageri – cu 31,6%, tarifele reglementate pentru furnizarea energiei electrice – cu 23,7%, serviciile de alimentare cu apă potabilă și de canalizare – cu 10,4%, serviciile de alimentație publică – cu 4,7%.

Luna trecută, depășirea prognozată cu 44% a ratei-țintă (între timp depășirea a ajuns la peste 50%) a fost invocată de opoziția parlamentară într-un apel la demisia guvernatoarei Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

Premierul Vasile Tofan, în alocuțiunea rostită la guvern la 100 de zile de la preluarea mandatului, a pomenit rata din septembrie a inflației.

„Inflația rămâne ridicată. Energia este scumpă. Pentru multe familii, viața de zi cu zi continuă să fie dificilă”, a declarat Tofan, la 5 noiembrie.

Pentru comparație, în UE, la care Moldova vrea să adere în 2030, cele mai înalte rate ale inflației se situau la un pic peste 6%.

• Te-ar mai putea interesa: După scumpirea gazelor, guvernarea avertizează împotriva exagerărilor, iar opoziția cere măsuri extraordinare

Anunțul despre depășirea pragului de 10% la scumpiri vine la doar câteva zile după ce Banca Națională a mărit rata de bază a dobânzilor cu două puncte procentuale, de la 9 la 11%, tocmai pe baza prognozei înrăutățite a inflației.

◉ SONDAJ

Într-un comentariu pentru Europa Liberă despre cele mai noi date privind inflația, economistul Marin Gospodarenco, director al Centrului Analitic „Economica” de la Chișinău, a spus marți că ele sunt extrem de îngrijorătoare. „Practic, Republica Moldova a revenit la o inflație de două cifre”.

„Ceea ce îngrijorează cel mai mult este structura acestei inflații, principale presiuni vin din energie, servicii și produse de primă necesitate, gazele naturale, încălzirea, carburanții și alimentele au devenit considerabil mai scumpe”, a mai spus economistul.

Gospodarenco a mai declarat că locuitorii cei mai afectați de scumpiri sunt pensionarii, familiile cu copii și persoanele cu venituri mici. „Pentru aceste categorii, inflația nu este un simplu indicator statistic, este de fapt o reducere reală a nivelului de trai.”

Guvernul premierului Vasile Tofan, care a avertizat deja că greu va găsi bani de compensații la iarnă, a primit săptămâna aceasta o „gură de oxigen” de la UE, care a anunțat un ajutor de 30 de milioane de euro pentru ajutorarea pe durata iernii a gospodăriilor moldovene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Franța l-a convocat marți pe ambasadorul Iranului, după ce a acuzat Teheranul de un atac cibernetic care a ⁠provocat defectarea frigiderelor din sute de supermagazine, ministrul de externe Jean-Noel Barrot avertizând că Parisul ar putea răspunde cu propriile măsuri cibernetice.

Obiectivul, a declarat Barrot pentru FranceinfoTV, este „de a descuraja pe oricine ar putea fi tentat, în Iran sau în altă parte, să repete așa ceva”.

Barrot a anunțat luni că Franța consideră Gărzile Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) responsabile pentru atacurile cibernetice asupra supermagazinelor, primul sabotaj cibernetic de o asemenea amploare pe teritoriul francez.

„Acest atac este fără precedent atât prin amploarea sa, cât și prin gradul de agresivitate”, a declarat Barrot în marginea unei reuniuni a miniștrilor de externe din cadrul G7, desfășurată la Paris.

Sute de supermagazine franceze au fost afectate de atacurile cibernetice din 11 și 12 octombrie, care au dus la creșterea temperaturii în frigidere, obligând multe dintre ele să arunce stocuri întregi de alimente perisabile.

De atunci, au fost semnalate incidente similare și în alte țări europene.

Pe 2 noiembrie, magazinele din cel puțin alte nouă țări europene au fost afectate de un presupus atac cibernetic asupra sistemelor lor de congelare.

• Te-ar putea interesa și: Atacuri cibernetice asupra sistemelor frigorifice din supermarketuri în mai multe țări europene

Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat luni că a deschis o anchetă împotriva Shahid Kaveh, o unitate cibernetică secretă a IRGC, armata ideologică a Republicii Islamice.

Parchetul a solicitat mandate internaționale de arestare pentru doi responsabili ai Shahid Kaveh.

Centrul francez de coordonare a crizelor cibernetice, care reunește agenții de securitate, inclusiv serviciile de informații, a declarat că unitatea „desfășoară campanii la scară largă care vizează echipamente industriale în scopul sabotajului, îndreptate în principal împotriva Israelului și a Statelor Unite, dar și împotriva Franței și a altor țări europene”.

Relațiile dintre Paris și Teheran sunt tensionate de ani de zile din cauza programelor nucleare și de rachete balistice ale Iranului, a activităților sale regionale și a reținerii mai multor cetățeni francezi.

Deși relațiile s-au îmbunătățit după eliberarea acelor deținuți și după ce Franța s-a distanțat de războiul SUA împotriva Iranului, relațiile s-au deteriorat din nou în cursul verii, după ce Iranul a arestat și, ulterior, a expulzat doi diplomați francezi. Franța a răspuns prin expulzarea diplomaților iranieni.

Oficialii francezi afirmă că Teheranul a devenit din ce în ce mai ostil față de Franța, în special din cauza sprijinului acordat de aceasta societății civile iraniene.

Surse: Reuters și AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Aflată într-o vizită de trei zile la Chișinău, comisara UE pentru extindere, Marta Kos, și-a continuat declarațiile optimiste privind parcursul european al Moldovei spunând că ea ar putea închide provizoriu capitole ale negocierilor de aderare în viitorul apropiat.

„Da, sunteți foarte aproape de acest obiectiv. (...) Acest lucru s-ar putea întâmpla în câteva luni, iar aceasta este într-adevăr o etapă importantă”, a declarat Marta Kos într-un interviu la Moldova 1.

Declarația vine la scurt timp după ce Comisia Europeană a confirmat că Moldova avansează rapid în negocierile de aderare, oferindu-i perspectiva de a închide provizoriu la anul 25 de capitole dintr-un total de 35 (33, după altă clasificare). În cazul Ucrainei, speranța este să închidă provizoriu 7.

În interviul la Moldova 1, Marta Kos a reamintit însă că asemenea progres este condiționat de încheierea negocierilor asupra statului de drept - un fel de prag de la care pornesc toate celelalte domenii.

Kos a asigurat că toate țările membre în UE consideră realiste planurile privind negocierile cu Moldova și o vor sprijini „pas cu pas”.

Comisara UE care săptămâna trecută declara la Bruxelles că Moldova este „cea mai performantă” dintre candidate, a menționat în interviu, totuși, o îngrijorare, anume că la Chișinău există o penurie de experți în integrarea europeană.

* Te-ar mai putea interesa: Marta Kos îndeamnă partidele de la Chișinău la unitate: „Doar împreună se poate reuși”

Pe 4 noiembrie, Comisia Europeană a prezentat un raport privind starea extinderii Uniunii Europene și a înmânat „foi de parcurs” la patru candidate, cele mai avansate: Muntenegru, Albania, Moldova și Ucraina.

În cazul Muntenegrului, în „foaie” se precizează că negocierile sale se pot încheia în câteva luni, dar celelalte trei fruntașe au doar ținte pentru la anul, anume ce capitole ar putea încheia.

Kos a precizat însă atunci, referindu-se explicit la Moldova, că nu este exclus ca ea să primeasacă o dată-țintă pentru încheierea negocierilor odată ce aceasta se va afla mai aproape, la orizont, dacă menține ritmul reformelor.

Moldova și Ucraina speră să încheie negocierile de aderare în 2028 și să devină membre în UE cel mai târziu în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Letonia și Estonia, țări din NATO și UE învecinate cu Rusia, spun că fac progrese în fortificarea graniței cu vecina lor de la răsărit, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina și al temerilor că Moscova ar putea recurge la acțiuni ostile și împotriva țărilor baltice.

Televiziunea letonă a relatat luni că au fost săpate tranșee antitanc pe un tronson de 4 kilometri de-a lungul frontierei de est a țării, iar până la începutul anului viitor vor fi finalizați 27 de kilometri dintr-un total de 89. Șanțurile vor fi completate cu alte obstacole, precum barierele antitanc din beton, numite „dinți de dragon”.

„Ideea este că inamicul are nevoie de diferite tipuri de echipamente pentru a depăși aceste obstacole”, a declarat reprezentantul militar leton Edgars Briedis.

Pentru a depăși un șanț antitanc, de exemplu, acesta ar trebui umplut sau ar trebui utilizate poduri de luptă adecvate, a spus el. „Pentru a îndepărta dinții de dragon, sunt necesare alte sisteme.”

Reportajul TV, scrie dpa, a arătat trei rânduri de bariere antitanc amplasate una lângă alta, fiecare cântărind 1,5 tone metrice și având o înălțime de puțin peste 1 metru. Alături de acestea urmează să fie săpat un șanț cu o adâncime de puțin peste 2 metri. Ambele structuri urmează să fie construite la doar câțiva metri de gardul de frontieră cu Rusia.

În Estonia, primele buncăre din beton de lângă orașul de frontieră Narva au fost finalizate la sfârșitul lunii octombrie, potrivit unui reportaj al postului public estonian ERR. Structurile sunt concepute pentru a proteja soldații de loviturile directe ale obuzelor de artilerie.

Alte adăposturi au fost deja construite în nord-estul și sud-estul țării, fiind dotate cu sisteme de electricitate și comunicații. De asemenea, au fost instalate bariere din beton și antitanc.

• Te-ar putea interesa și: Îngrijorări legate de „noua arhitectură de securitate europeană” pregătită de Trump. Ar putea servi în primul rând intereselor Rusiei?

Reprezentantul armatei estoniene, Ainar Afanasjev, a declarat: „Știm că nu vom avea mult timp la dispoziție atunci când inamicul va trece granița. De asemenea, nu avem niciun teritoriu pe care să-l putem ceda inamicului pentru a câștiga timp. De aceea începem chiar de la graniță și încercăm să facem cât mai mult posibil în timp de pace.”

Până la sfârșitul anului 2027, Estonia dorește să construiască până la 600 de buncăre în total în nord-estul și sud-estul țării, de-a lungul graniței. Acestea vor fi amplasate sub nivelul solului, cu intrări etanșe. Până în prezent, au fost finalizate 28 de adăposturi, potrivit raportului.

Fortificațiile și barierele fizice fac parte din Linia de Apărare a Țărilor Baltice, un efort comun al Estoniei, Letoniei și Lituaniei de a-și consolida frontierele estice împotriva unor potențiale atacuri militare.

Cele trei guverne și-au intensificat măsurile de apărare ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe care îl consideră o amenințare directă la adresa securității lor naționale.

Surse: dpa, EER

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a îndemnat luni partidele politice din Republica Moldova să-și unească eforturile pentru a accelera integrarea europeană și a obține rezultate concrete. Într-un discurs rostit în cadrul unei ședințe speciale a Parlamentului de la Chișinău, oficiala europeană a spus că țara ar putea închide provizoriu anul viitor 25 dintre cele 33 de capitole de negociere și a anunțat noi forme de sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

„Unitatea începe aici, în Parlament. (...) Doar împreună se poate reuși”, le-a spus Kos deputaților, îndemnându-i să lucreze „pentru generațiile viitoare”, nu pentru interese politice. Ea a propus ca 2027 să fie „un an al rezultatelor”, în care progresele Republicii Moldova să fie resimțite de cetățeni în viața de zi cu zi.

Discursul a fost rostit în lipsa deputaților socialiști, care au boicotat ședința specială. Aceștia au acuzat majoritatea parlamentară că limitează drepturile opoziției, inclusiv posibilitatea de a face declarații politice și de a-i adresa întrebări comisarei europene.

Kos a spus că Republica Moldova a îndeplinit reperele intermediare necesare pentru avansarea negocierilor, iar Comisia Europeană și statele membre vor începe în curând evaluarea acestora. În urma evaluării, vor putea fi făcuți pași spre închiderea capitolelor de negociere.

„Vom putea să închidem anul viitor 25 din 33 de capitole de negociere. Este un obiectiv foarte ambițios, dar îmi place că moldovenii sunt ambițioși”, a declarat comisara.

Noi promisiuni de sprijin financiar

Kos a anunțat că Uniunea Europeană a propus încă 30 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinate atenuării efectelor creșterii prețurilor la resursele energetice.

Separat, în 2027, Bruxellesul va pregăti un nou pachet de sprijin financiar pentru țară. Acesta se va baza pe Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, și va include instrumente noi și fonduri suplimentare. Comisara nu a precizat valoarea acestora.

• Citește și: După mai bine de doi ani de amânări, „Linia independenței energetice” a fost lansată în prezența comisarei Marta Kos

În dimineața zilei de luni, comisara europeană a participat, alături de președinta Maia Sandu, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău.

În cadrul evenimentului, Kos a apreciat progresele Republicii Moldova în procesul de aderare, inclusiv reformele din justiție, și a declarat că încheierea negocierilor până în 2028 este un obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă țara menține ritmul reformelor.

„Republica Moldova a reușit să facă un salt considerabil spre calitatea de membru al Uniunii Europene”, a declarat oficiala europeană, menționând că 2027 va fi un an crucial pentru obținerea rezultatelor.

La aceeași conferință, Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova a înregistrat progrese în toate cele 33 de capitole de negociere, deși a deschis negocierile pentru doar patru dintre cele șase clustere în care sunt grupate acestea.

„Am demonstrat că Moldova poate avansa chiar și atunci când securitatea ei este amenințată”, a declarat Maia Sandu, referindu-se la războiul din Ucraina, crizele energetice și tentativele de destabilizare a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat într-o postare pe rețele, luni, că Áron Orbán, fratele fostului prim-ministru maghiar Viktor Orbán, a fost arestat sub bănuieli legate de traficul de persoane, anume de scheme ilegale de acordare a vizelor.

Magyar a postat odată cu anunțul preluat din presă o fotografie a arestatului, care trage cu pistolul lângă o casă, stând pe o planșă cu un cilindru sub ea, în echilibru fragil. El poartă ceva ce pare să fie vestă antiglonț, dar altfel are pe el doar un șort sportiv.

Știrea pare să fie preluată de premier provine de la Kontroll, un site de știri deținut de fratele lui Magyar, Marton Magyar.

Fostul premier Orbán a calificat arestarea drept un „joc murdar”, acuzând guvernul că încearcă să-și elimine adversarii politici.

„Eu sunt ținta; fratele meu este doar un instrument”, a scris el pe Facebook.

La fel ca alți membri ai familiei Orbán, Áron Orbán a pus bazele mai multor afaceri de succes în perioada în care fratele său se afla la putere, scrie AFP.

Anul trecut, jurnaliștii de investigație au stabilit o legătură între una dintre companiile sale și o presupusă schemă de facilitare a vizelor, care oferea acces preferențial la vize de muncă maghiare pentru străini.

Compania lui Áron Orbán ar fi înscris cetățeni vietnamezi la un curs de două zile de prim ajutor la Universitatea din Pécs, ceea ce le-ar fi putut facilita obținerea vizelor Schengen. Áron Orbán a intervenit, de asemenea, pe lângă un comisar al prim-ministrului pentru a accelera procesarea cererilor de viză.

Poliția a declarat că „mai multe persoane au fost reținute” în Budapesta și în două orașe din județul Pesta, învecinat, în cadrul unei operațiuni desfășurate în legătură cu traficul de persoane.

„În prezent se desfășoară percheziții la domiciliile persoanelor aflate sub anchetă”, se arată în comunicat.

• Vezi și: Parlamentul Ungariei ridică imunitatea premierului și a doi foști miniștri

Operațiunea comună a fost desfășurată de Biroul Național de Investigații (NNI) și de Agenția Națională pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor (NVVH), un organism anticorupție cu competențe extinse, înființat în cadrul eforturilor de responsabilizare ale guvernului maghiar.

În septembrie, NVVH a preluat patru anchete, inclusiv una legată de trafic de influență care l-ar putea implica pe Áron Orbán, potrivit presei locale.

Cazul respectiv se concentrează asupra unei structuri ilegale care ar fi promis să ocolească procedurile administrative standard pentru a acorda vize cetățenilor străini în schimbul unor sume de bani.

De când Orbán a pierdut puterea în alegerile din aprilie, au fost demarate mai multe anchete asupra apropiaților săi.

Trei foști miniștri se află în arest preventiv, printre care și fostul guvernator al băncii centrale, Gyorgy Matolcsy, pe care Orbán l-a numit odată „mâna mea dreaptă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ucrainene au atacat în noaptea de 8 spre 9 noiembrie două obiective industriale din regiunea rusă Leningrad: rafinăria Kirishinefteorgsintez (KINEF), unde a izbucnit un incendiu, și fabrica Morozov, care produce combustibil solid pentru motoarele rachetelor balistice „Iskander-M”. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că la cea de-a doua întreprindere au fost avariate trei hale de producție.

Rafinăria KINEF, a doua ca volum de prelucrare a petrolului din Rusia, se află în orașul Kiriși. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat loviturile asupra zonei industriale, afirmând că 113 drone au fost doborâte deasupra regiunii.

Incendiul de la rafinărie a fost semnalat de canale ucrainene de monitorizare și de publicația independentă rusă ASTRA, care a analizat înregistrări video din oraș și a identificat instalația petrolieră. Ulterior, Drozdenko a confirmat și atacul asupra teritoriului KINEF, adăugând că incendiul a fost localizat.

Rafinăria KINEF, parte a grupului Surgutneftegaz, are o capacitate de procesare de aproximativ 20-21 de milioane de tone de petrol anual. Produce benzină, motorină, kerosen pentru aviație, păcură, bitum și produse petrochimice și este un furnizor important pentru nord-vestul Rusiei.

Instalația a mai fost vizată de atacuri ucrainene, sustându-și temporar activitatea. Cel mai recent atac asupra rafinăriei fusese raportat în septembrie.Grupul Surgutneftegaz și entitățile asociate se află sub sancțiunile Statelor Unite, Uniunii Europene și Marii Britanii.

Statul Major ucrainean a anunțat ulterior că, în aceeași noapte, forțele ucrainene au lovit SA „Fabrica Morozov”, situată în apropiere de Sankt Petersburg, în districtul Vsevolojsk din regiunea Leningrad. Potrivit comandamentului militar ucrainean, trei hale de producție au fost avariate, iar amploarea pagubelor este în curs de evaluare.

Fabrica produce explozibili și a dezvoltat combustibil solid pentru motoarele sistemelor de rachete „Topol-M”. De asemenea, furnizează încărcături de combustibil solid pentru motoarele 9H820 ale rachetelor balistice 9M723 „Iskander-M”, susține Statul Major ucrainean.

Întreprinderea face parte din corporația de stat rusă Rosteh și reprezintă una dintre verigile lanțului industrial care asigură producția de rachete balistice pentru armata rusă, potrivit aceleiași surse. Comandamentul ucrainean afirmă că lovitura ar putea îngreuna producția de rachete „Iskander-M”.

Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a menționat însă fabrica Morozov printre obiectivele lovite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Polonezul care a ucis cu focuri de armă trase din mașină șase persoane sâmbătă în piața centrală din Cracovia, după ce își omorâse acasă părinții și sora, a murit luni dimineață la spital în urma rănilor cauzate de confruntarea cu poliția.

Autoritățile au declarat că tânărul de 24 de ani din orașul Ostrowiec Świętokrzyski, din sud-estul Poloniei, fără cazier, ar fi putut fi influențat de ideologia de extremă dreapta, fără a oferi însă detalii suplimentare.

Opoziția de dreapta, naționalistă din Polonia a cerut însă guvernului să nu se grăbească cu asemenea declarații, iar executivul s-a conformat.

„Până când problema nu va fi clarificată pe deplin și autoritățile nu vor dispune de informații complete, este mai bine să ne abținem de la a face comentarii, chiar dacă există unele indicii inițiale”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Adam Szlapka, pentru TVN24.

Ministrul Justiției, Waldemar Zurek, a declarat luni că, în ciuda decesului atacatorului, ancheta va continua, cu scopul de a stabili dacă acesta a acționat singur sau a fost influențat de vreun grup.

„Se strâng probe, dar nu le voi arăta și nici nu le voi dezvălui. Vă rog să dați dovadă de reținere”, a declarat Zurek pentru Radio Zet.

• Te-ar putea interesa și: Doliu în Polonia, după atacul armat din Cracovia. Maia Sandu a transmis un mesaj de solidaritate

Se bănuiește că autorul atacului și-a ucis mai întâi familia într-un bloc de locuințe din orașul Ostrowiec Świętokrzyski, situat la aproximativ două ore de mers cu mașina spre nord-est de Cracovia. Victimele erau tatăl, mama și sora sa.

Autoritățile au declarat că familia, inclusiv agresorul, deținea permise pentru un total de 11 arme de foc. Numărul deținătorilor de arme de foc este relativ redus în Polonia în comparație cu țările aliate din Europa, dar este în creștere de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, în 2022. Suspectul era membrul unui club de tir cu arma.

Președintele polonez Karol Nawrocki a decretat două zile de doliu național, care au continuat și luni.

În centrul orașului Cracovia, oamenii au depus în weekend lumânări și flori, precum și inscripții în franceză „Je suis Cracovia” (Eu sunt Cracovia). Mesajul face referire la sloganul „Je suis Charlie”, foarte popular după uciderea caricaturiștilor de la revista satirică franceză „Charlie Hebdo” într-un atac terorist din 2015.

A fost anunțat un miting pentru luni seara în piața principală, la locul unde a avut loc atacul armat în masă, considerat cel mai sângeros din istoria postbelică a Poloniei.

Primarul Łukasz Gibała a declarat pe rețelele sociale: „Să dăm dovadă de solidaritate în aceste momente dificile și să demonstrăm că Cracovia va fi întotdeauna un oraș mândru, ospitalier și deschis.”

Surse: Reuters, AFP, dpa

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.