Oferta a fost formulată în timpul vizitei la Chișinău a comisarei UE pentru extindere Marta Kos, axată în general pe popularizarea efectelor pozitive ale integrării Moldovei în blocul cu 27 de membre.
În ceea ce pare să fie deocamdată o declarație de intenții, fără contur precis, s-a anticipat că centrul de date ar urma să fie construit cu implicarea Suediei (membră UE) și va fi „modern, rezilient și eficient energetic”.
Propunerea a fost salutată de premierul pro-business moldovean Vasile Tofan, care a spus, la un eveniment dedicat securității cibernetice, cu participarea emisarilor UE, pe 9 noiembrie: „Avansăm lucrările pregătitoare pentru crearea unui centru de date securizat și consolidăm conexiunea Republicii Moldova la ecosistemul european de inteligență artificială”.
La această fază, nu există informații despre costul financiar posibil al proiectului.
Moratoriu pe construcții?
Proiectul viitorului centru de date în Moldova apare pe fondul tot mai deselor proteste împotriva acestor construcții ale populației, inclusiv în Europa, într-o perioadă de avânt fără precedent a Inteligenței Artificiale(AI).
În Statele Unite ale Americii, sondajele de opinie arată că peste 70% din locuitori nu doresc amplasarea de centre de date în vecinătatea lor, iar analizele recentei înfrângeri a republicanilor la alegerile „midterm” arată că aceste temeri au jucat un rol important.
Mai aproape de Moldova, în Uniunea Europeană, s-au organizat în primul weekend din noiembrie proteste în 15 țări, din Irlanda până în Polonia, manifestanții - inclusiv Greta Thunberg, activista suedeză - propunând un moratoriu asupra construcției centrelor de date.
Promotorii inițiativei Stop Dirty Data Centers (Stop centrelor de date poluante) spun că „explozia numărului de centre de date dedicate inteligenței artificiale în orașele noastre are consecințe pe care nu ni le mai putem permite”.
„Împreună, facem apel la liderii aleși să instituie moratorii la nivel local, național și european care să suspende construcția centrelor de date până când noi, cetățenii, vom decide în mod democratic ce este necesar pentru a ne asigura că inteligența artificială și centrele de date sunt în serviciul oamenilor și al planetei, și nu al lăcomiei private”, au spus protestatarii.
Protest în fața centrului de date al Microsoft din apropierea orașului Koge, în estul Danemarcei, pe 7 noiembrie 2026.
Protestele împotriva centrelor de date, mai ales ale celor „mânate” de avântul AI, au loc aproape zilnic în lumea întreaga, refiletând ritmul accelerat al construcției lor.
Argumente pro și contra
Un centru de date este, în definiția firmei IBM, o instalație fizică, o încăpere sau un complex cu o suprafață de multe hectare care găzduiește sisteme informatice, servere, matrice de stocare și echipamente de rețea utilizate pentru stocarea, prelucrarea și transmiterea informațiilor digitale. Denumite adesea „clădirile fizice ale lumii digitale” sau „locul în care trăiește internetul”, acestea stau la baza serviciilor de zi cu zi, precum stocarea în cloud, rețelele sociale, serviciile bancare online, streamingul, comerțul electronic și inteligența artificială (AI).
Oamenii de afaceri, experții IT și politicienii din multe țări ale lumii susțin că centrele de date sunt necesare, dacă nu indispensabile în lumea digitală în care trăim. Centrele de date stau la baza infrastructurii digitale moderne - de la stocarea în cloud și streaming până la aplicații de inteligență artificială precum ChatGPT și aduc cu ele modernizarea indiscutabilă a infrastructurii digitale, de care beneficiază, adesea, comunitățile.
Un nou centru de date în Batam, Insulele Riau, Indonezia, pe 3 noiembrie 2026. Țara asiatică este una unde asemenea construcții apar foarte des, pe fondul dezvoltării rapide AI.
Criticii spun însă că centrele de dată sunt o povară pentru mediu, folosind cantități imense de apă pentru instalațiile de răcire și suprasolicitând rețeaua electrică - ceea ce alimentează temerile localnicilor că pot rămâne fără curent.
Proiectele de acest tip creează locuri de muncă, dar pe termen scurt, numai, în perioada de construcție - fiindcă odată centrul terminat, îl deservesc puțini angajați.
Centrele de date sunt - pentru comunitățile îngrijorate - un vecin ceva mai „curat” din punct de vedere al mediului decât alte tipuri de industrie, dar aduc cu sine și pericolul zgomotului de frecvență joasă continuu, care nu este perceput direct, dar poate crea neplăceri.
Pot fi centrele de date cu adevărat „moderne și eficiente”?
În anunțul despre viitorul centru de date din Moldova, UE subliniază că el va fi unul „modern” și „eficient energetic”.
UE recunoaște, în documentele ei despre asemenea proiecte, că centrele de date existente, în lume, nu sunt toate astfel.
„Cererea lor de energie, care crește rapid, reprezintă o provocare. De asemenea, acestea au un impact semnificativ asupra mediului și climei, în principal din cauza necesității de a utiliza cantități mari de apă de răcire și a emisiilor de CO₂, în cazul în care energia cu care sunt alimentate nu este decarbonizată”, stă scris pe pagina de net dedicată a Comisiei Europene.
Tot acolo apare însă ideea că UE își propune să-și tripleze capacitatea centrelor de date până în 2035, ca să țină pasul cu competiția (SUA, China).
Europenii promit însă că centrele lor vor fi cât este posibil de „curate” și au venit în septembrie cu un sistem de evaluare a lor care amintește de etichetele energetice de pe mașinile de spălat sau frigidere.
Criticii cei mai înveterați ai centrelor de date și AI se îndoiesc că centrele de date vor fi vreodată prietene cu natura sau cu vecinii lor neimplicați în proiect.
„Investițiile masive destinate centrelor de date cu AI cu scop lucrativ ar putea fi direcționate către combaterea crizei climatice. În schimb, acestea nu fac decât să alimenteze o planetă care deja arde”, avertizează o grupare de protest împotriva unui nou centru de date la Oakland, în California.
Dar unele firme din domeniu, inclusiv una din Suedia, țara care ar urma să ajute cel mai mult Moldova cu centrul de date, promit progrese rapide, propunând deja „centre de date ecologice”, mai ales prin trecerea la sisteme de răcire noi, mai puțin energofage și mai puțin consumatoare de apă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.