Producătorii casnici ar putea vinde legal torturi, plăcinte și murături. Ce reguli propune Guvernul și ce riscuri există?

Imagine de la un târg al micilor producători locali la Chișinău

Guvernul propune ca activitatea micilor producătorilor casnici să fie legalizată și liberalizată. Unii întreprinzătorii încă nu cunosc ce anume vor să schimbe autoritățile și se tem de controale. Alții spun că reglementările sunt necesare pentru a pune capăt vânzărilor ilegale.

Ministerul Economiei, în colaborare cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), a propus spre consultări publice proiectul unei legi pentru simplificarea antreprenorialului și înființarea întreprinderilor individuale START.

La modul practic, noua lege prevede că produsele alimentare preparate acasă vor putea fi vândute direct clienților, livrate la domiciliu sau comercializate la târguri, printr-o procedură simplă de notificare a ANSA.

De ce este nevoie de o lege pentru activitatea producătorilor casnici?

În linii generale, autoritățile își doresc ca activitatea producătorilor casnici care vând torturi, plăcinte, biscuiți, pâine, murături și alte produse alimentare să fie legală.

Astăzi, ca să activeze legal, un producător ar trebui să își înregistreze o societate cu răspundere limitată, să aibă cel puțin trei angajați, inclusiv un contabil, și un spațiu în care să lucreze, cu ustensile și echipamente de bucătărie. În plus, trebuie să obțină autorizațiile de la primărie, ANSA, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) și alte instituții.

Nutriționista Tamara Șchiopu, fondatoarea asociației consumatorilor și producătorilor eco și artizanali „EcoLocal”, spune că noile reglementări sunt așteptate de întreprinzătorii care fac anumite produse în cantități mici. În trecut, ea însăși a înaintat propuneri de acest fel mai multor actori guvernamentali.

Tamara Șchiopu, fondatoarea asociației „EcoLocal”

„Tuturor le place să cumpere de la piață sau de la colțul străzii. Merg acolo pentru că se vinde vin bun, ulei, ouă, brânză. Această economie a existat dintotdeauna. Pur și simplu, autoritățile s-au prefăcut că nu există și, respectiv, tot acest segment al economiei naționale a rămas ilegal și în afara statisticilor”, explică Șchiopu.

La o etapă ulterioară, ANSA va stabili categoriile de produse care ar putea fi preparate în condiții de casă pentru a fi comercializate, cerințele de igienă pentru spațiile utilizate și pentru persoanele implicate, precum și condițiile de vânzare a acestor alimente.

„ANSA are o definiție strictă a riscului alimentar, bazată pe natura produsului, pe ingrediente. De exemplu, ouăle crude de casă sunt produse cu risc înalt, iar dacă un tort este făcut cu aceste ingrediente, el ar putea fi interzis și să nu intre în categoriile produselor admise pentru vânzare directă. Va fi foarte important ca riscul sau probabilitatea efectului advers asupra sănătății publice să fie evaluată în funcție de volum și frecvența producerii, nu doar în funcție de ingredientele folosite”, spune Tamara Șchiopu.

Antreprenoare și promotoare a produselor locale, ea și-ar dori ca statul să creeze anumite instrumente prin care să susțină micii producători. Și anume, ca toți producătorii să dețină licențe pentru produsele de sursă animală, să treacă o instruire online și să dețină un caiet de sarcini digital „pe care să-l primească prin e-mail atunci când trimit notificarea la ANSA”.

„Producătorul trebuie să învețe ce înseamnă risc biologic, risc chimic, risc fizic sau zona de risc a temperaturilor, cum trebuie separate în spațiu produsele, niște chestii elementare”, spune fondatoarea asociației „EcoLocal”.

Pot fi produsele de casă o bombă pentru sănătatea publică?

Am întrebat-o pe Tamara Șchiopu dacă liberalizarea comerțului cu produse de casă nu implică și anumite riscuri pentru sănătatea publică.

„Responsabilitatea pentru calitatea produsului și-o asumă producătorul. Dacă vorbim despre intoxicațiile alimentare, majoritatea dintre acestea nu sunt însoțite de o evidență distinctă a cauzei. Se poate întâmpla la o nuntă sau la un praznic, la grădiniță, unde se produc cantități mari de mâncare. Micii producători au cantități limitate. Deși sunt și alte riscuri. De exemplu, anumite obiecte, cum ar fi șuruburi în murături, dacă lumea le mai face prin garaje”, susține Tamara Șchiopu.

Am încercat să discutăm și cu câteva persoane care fac torturi în condiții de casă și le vând cu ajutorul rețelelor de socializare, dar nimeni nu a vrut să ne vorbească deschis. Ne-au spus doar că nu cunosc despre regulile propuse de Guvern și că activează în aceste condiții (ilegal) pentru a „putea supraviețui”, iar cumpărătorii lor sunt conștienți de unde cumpără.

Cel mai des, producătorii casnici își vând produsele pe rețelele sociale. Captură de ecran de pe Facebook cu pagini care propun torturi la comandă

Am cerut un punct de vedere și de la ANSP. Specialiștii în sănătate publică ne-au comunicat că pregătesc un aviz la proiectul de lege, pe care îl vor trimite Ministerului Sănătății.

Ce condiții vor trebui să respecte micii întreprinzători

Proiectul de lege, care se află în dezbateri publice până pe 18 noiembrie, prevede că producătorii casnici ar trebui să își înregistreze activitatea economică fie în regimul fiscal al activității independente (cu venituri de până la 1,2 milioane de lei pe an), fie în regimul întreprinzătorului individual START.

Un întreprinzător care își va înregistra activitatea la Serviciul Fiscal de Stat va trebui să aibă echipament de casă și de control conectat la sistemul informațional automatizat „Monitorizarea electronică a vânzărilor”.

Întreprinzătorul individual START va fi obligat să utilizeze echipament de casă și de control pentru plata în numerar și să emită bon de casă. El nu va trebui să țină registre contabile și registre separate ale veniturilor și cheltuielilor.

Noua lege mai spune că întreprinzătorul va fi responsabil pentru siguranța produselor comercializate și va declara pe proprie răspundere că respectă cerințele privind igiena, trasabilitatea și informarea consumatorilor.

Comercianții nu vor avea nevoie de autorizare sanitar-veterinară, însă vor trebui să facă o notificare către ANSA, prin sistemul informațional automatizat de gestionare și eliberare a actelor permisive (SIA GEAP), înainte să-și înceapă activitatea.

Aceștia vor putea prepara alimentele fie în bucătăria proprie, fie într-o bucătărie comună (pe care o împart cu mai multe locuințe), cu acordul coproprietarilor și respectând condițiile de igienă.

Unitățile de comerț ambulant și cele utilizate în principal ca locuințe particulare, dar în care se prepară cu regularitate produse alimentare pentru comercializare, trebuie să fie amplasate astfel încât să se evite pericolul contaminării alimentelor, în special de către animale și organisme dăunătoare.

Bucătăriile trebuie să fie dotate cu:

  • instalații pentru menținerea igienei personalului;
  • echipamente pentru menținerea și monitorizarea temperaturii produselor alimentare;
  • suprafețe ușor de întreținut și curățat;
  • mijloace pentru curățarea și dezinfecția ustensilelor și a echipamentului de lucru;
  • mijloace pentru curățarea igienică a produselor alimentare;
  • sursă de apă fierbinte și/sau de apă potabilă rece;
  • mijloace și/sau spații pentru colectarea deșeurilor.

Dacă va fi aprobată de Guvern și de Parlament, legea va intra în vigoare după trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial.

Editoare: Eugenia Crețu

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.