Pe 23 iulie, la punctul de trecere a frontierei Criva-Mămăliga, un doctor veterinar lua o probă de două kilograme dintr-un camion cu furaje venite din Ucraina.
În camion se aflau 6.240 kg de hrană de finisare pentru pui – cunoscută în domeniu sub numele de „finiș”, adică ce primesc puii în ultimul ciclu de creștere.
Proba prelevată de veterinar a plecat spre București, în timp ce camionul cu mâncare – mai departe – la o fermă de pui din R. Moldova.
Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară din București a transmis Chișinăului, pe 12 august, că rezultatul analizei „nu îndeplinește cerințele specificate în Directiva 32/2002/CE” – documentul UE care stabilește substanțele admise în hrana pentru animale și limitele maxime admise.
În punga cu cele două kilograme de furaje trimisă la București, laboratorul a găsit diclazuril. Este o substanță care se pune în hrana puilor ca să-i apere de coccidioză, o boală parazitară care face prăpăd în crescătorii. E autorizată în Uniunea Europeană, însă nu în orice condiții: doar la anumite specii, în anumite etape de creștere și în anumite tipuri de furaj.
Proba prelevată la Criva-Mămăliga și verificată la București conținea 0,317 (± 0,11) mg de diclazuril la kilogram.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ANSA susține că problema cu cele 6 tone ar fi fost una de „etichetare”.
„Esența neconformității stabilite de Agenție la caz a fost faptul că substanța Diclazuril nu era indicată în componența furajului conform documentelor de însoțire la import a lotului (etichetare/marcare necorespunzătoare).”
De ce subiectul furajelor din Ucraina e sensibil
Subiectul furajelor din Ucraina – precum și a puilor importați din țara vecină – este unul extrem de sensibil. La începutul acestui an, atât hrana animalelor, cât și puii importați din Ucraina au făcut obiectul unor anchete cu efecte diplomatice.
R. Moldova – în demersul său de a adera la UE, dar și pentru a putea exporta în Europa carne de pui – a intensificat controalele asupra hranei și păsărilor importate din Ucraina.
La începutul anului, ANSA a interzis complet importul de furaje de pui din Ucraina, după ce, anterior, descoperise antibioticul metronidazol în puii pregătiți pentru vânzare. E o substanță interzisă în UE încă din 1997.
Pe 18 iunie, ANSA a emis un ordin de derogare prin care a permis ca doar doi producători de furaje din Ucraina să vândă hrana în R. Moldova: Litichevskii combicormovii Zavod și Kosh 2 LLC.
Autoritățile moldoveni au motivat că au primit garanții din partea colegilor din Ucraina că vor verifica la sânge marfa exportată în Moldova.
Două săptămâni mai târziu, secretara de stat Tatiana Nistorică, de la Ministerul Agriculturii, era reținută de Centrul Național Anticorupție fiind acuzată că ar fi pretins mită pentru a influența ANSA să decidă derogările de pe 18 iunie.
Anterior, directorul de atunci al ANSA – fostul ministrul al Agriculturii Radu Musteață – a negat acuzația CNA.
Ce s-a întâmplat cu hrana „neconformă”
Să revenim la lotul celor 6 tone care conținea Diclazuril. Buletinul de la București arată că furajul fusese fabricat pe 30 iunie 2026 – la douăsprezece zile după ordinul de derogare.
Acesta a fost doar unul dintre nenumăratele transporturi de furaje care au ajuns în R. Moldova după derogarea de pe 18 iunie. Potrivit ANSA, în perioada 18 iunie - 2 septembrie 2026 au intrat în Republica Moldova 2.139,22 tone de la Litichevskii combicormovii Zavod și 401,8 tone de la KOSH 2.
Procedura în astfel de cazuri prevede că verificarea la frontieră a unui lot de furaje nu înseamnă că acel furaj rămâne blocat până când vin rezultatele.
Cu alte cuvinte: când marfa ajunge la frontieră, autoritățile iau o mostră și dau drumul camionului; dacă analizele ies prost, autoritatea aleargă după marfă.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, ANSA spune că, după ce a primit rezultatele lotului de 6 tone, a încercat să vadă ce s-a întâmplat cu hrana. „După recepționarea Buletinului de analiză la 12.08.2026, Agenția a monitorizat trasabilitatea furajului combinat de 6 tone, această cantitate fiind consumată în cadrul unei ferme de păsări.”
ANSA nu spune care fermă.
Controale aleatorii
În ziua în care la Chișinău a ajuns buletinul de analize de la București, ANSA a semnat Ordinul nr. 357: control întărit la frontieră pentru următoarele zece loturi de furaje de la producătorul ucrainean Litichevskii combicormovii Zavod.
Spre deosebire de procedura anterioară, „controlul întărit” presupunea prelevarea de probe de la toate camioanele de marfă și reținerea lor la frontieră până la „obținerea a 10 rezultate conforme consecutive”.
Nouă zile mai târziu, însă, ANSA și-a anulat propriu ordin. Motivul: zece rapoarte de analize, datate toate 18 august, emise de un laborator privat din Ternopil, Ucraina – LLC Expert Center of Diagnostics and Laboratory Support „Biolights”.
ANSA afirmă că rapoartele au fost „prezentate de către importator”, adică nu au fost realizate efectiv de ANSA, ci de către laboratorul ucrainean.
Asigurările venite din Ucraina că furajele sunt conforme – la fel ca la ordinul de derogare de pe 18 iunie – au primat.
Directorul general interimar al ANSA spune, în răspunsul pentru Europa Liberă, că până la finele anului se vor preleva probe „aleatoriu”, în cadrul programului de monitorizare și supraveghere a hranei pentru animale importate.
Adică exact regimul în care s-au pierdut cele șase tone.
În programul de monitorizare – spre deosebire de „controlul întărit” – marfa nu se oprește la frontier, spune chiar ANSA: lotul „poate fi plasat pe piață până la primirea rezultatelor de laborator”.
Pe 23 iulie s-a luat o probă la Criva-Mămăliga. Rezultatul – „neconform” – a venit pe 12 august. Între timp, furajul fusese mâncat.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
