Fost procuror general al Republicii Moldova, Stoianoglo este al doilea politician care și-a anunțat intenția de a participa la alegerile pentru funcția de bașcan, pe care Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău le-a stabilit pentru data de 15 noiembrie, concomitent cu alegeri pentru Adunarea Populară, sau legislativul local de la Comrat.
Într-un briefing ținut în Parlament pe 7 septembrie, Stoianoglo a spus că va candida ca independent și că va putea face mai mult pentru autonomia găgăuză din poziția de bașcan, decât din cea de deputat. „Sunt gata să-mi asum responsabilitatea pentru a prelua puterea executivă din autonomie”, a spus Stoianoglo, vorbind în limba rusă.
Anterior, a mai anunțat public că va candida fostul deputat comunist Fiodor Găgăguz.
În spațiul public, a mai fost vehiculată candidatura actualului președinte al Adunării Populare, Valentin Gaidarji.
Pentru a putea participa la alegerile găgăuze din 15 noiembrie – cele în Adunarea Populară și cele pentru postul de guvernator – Gaidarji și-a dat demisia din Partidul Acasă Construim Europa (PACE). Formațiunea tocmai a primit interdicție de a participa în alegerile găgăuze din cauza liderului său, Gheorghe Cavcaliuc, care se ascunde la Londra de un proces penal acasă.
Ce le promite Stoianoglo găgăuzilor
Anunțându-și decizia de a candida, Stoianoglo, care deține cetățenie dublă moldoveană și română, a spus că își va axa campania pe creșterea economiei, locuri de muncă, probleme de migrație, dar și pe relația dintre Comrat și Chișinău.
Aceasta ar trebui să se bazeze pe „respectarea atribuțiilor autonomiei și pe rezolvarea problemelor oamenilor”, iar divergențele nu trebuie transformate în conflicte și blocaje, a spus în română Stoianoglo, adăugând: „Nu voi promite ceea ce nu intră în competențele bașcanului”.
Faptul că vorbește româna îl pune în avantaj. Cunoașterea limbii oficiale este o condiție nouă prevăzută de legislația electorală pentru candidații la postul de bașcan.
În vârstă de 59 de ani, Stoianoglo a mai candidat fără succes la postul de bașcan de două ori - în 2006 și 2015.
A fost deputat din partea Partidului Democrat în două legislaturi, fiind și vicepreședinte al Legislativului. A treia oară, a fost ales deputat pe listele blocului „Alternativa”, în septembrie 2025. Cu aproape un an mai devreme, se bătuse în turul doi de scrutin al prezidențialelor cu președinta Sandu. 97% din alegătorii găgăuzi care au participat la acel vot l-au sprijinit pe Stoianoglo.
Riscuri de boicot al alegerilor
Elita politică din Găgăuzia s-a scindat în legătură cu alegerile din 15 noiembrie pentru funcția de bașcan: dacă o majoritate a Adunării Populare le sprijină, executivul găgăuz le critică.
Pe 17 august, Adunarea Populară a votat pentru a declara vacantă funcția de bașcan, fosta ei deținătoare, Evghenia Guțul, fiind condamnată la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțare ilegală a fostului Partid Șor.
Ilia Uzun, bașcanul interimar al UTA Găgăuzia
Încarcerată în penitenciarul de la Rusca, Guțul se declară în continuare guvernatoare a Găgăuziei, având sprijinul guvernatorului interimar, Ilia Uzun.
Acesta a spus pe 4 septembrie că executivul găgăuz condus de el a contestat în instanță declararea funcției de bașcan drept vacantă, în vreme ce stabilirea datei alegerilor găgăuze de către CEC, și nu de către Adunarea Populară, ar fi și ea nelegitimă.
Disputa are și un context mai larg – după ce Adunarea Populară fragmentată nu a reușit timp de câteva ori să stabilească data propriilor alegeri, autoritățile de la Chișinău au dispus organizarea alegerilor din autonomia găgăuză după aceleași reguli ca în orice altă parte a Republicii Moldova.
La Comrat, activiști și politicieni locali s-au plâns de limitare a autonomiei, vehiculând posibilitatea unui boicot al dublului scrutin din 15 noiembrie, analistul politic Igor Boțan amintind în ultimul episod podcastului „Dincolo de știri” al Europei Libere că asemenea precedente au mai fost în Găgăuzia.
Boțan admite că politicienii din Găgăuzia vor face tot posibilul pentru ca alegerile viitoare să fie invalidate, chiar dacă pragul de participare a fost micșorat la 25%.
Observatorul local, Vitali Gaidarji, este de părere că elitele politice de la Comrat și-ar dori un status-quo – adică nu ar vrea nici alegeri pentru Adunarea Populară, nici pentru bașcan.
Alegerile găgăuze vor costa peste 13 milioane de lei
Perioada electorală a alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a început pe 3 septembrie, iar campania electorală – pe 16 octombrie. Alegerile găgăuze din 15 noiembrie vor costa peste 13,6 milioane de lei.
CEC a publicat lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile din 15 noiembrie – 37 din cele 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice.
Potrivit recentelor modificări ale Codului Electoral al R. Moldova, alegerile în Adunarea Populară din acest an vor fi ultimele când deputații găgăuzi vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte unul în fiecare. Începând cu alegerile următoare, cele din 2030, autonomia va trece la sistemul electoral proporțional, în care mandatele se atribuie proporțional cu numărul de voturi obținute la nivel regional, pe liste de partid, așa cum sunt aleși deputații din Parlament și consilierii locali în restul țării.
Guvernatorul va fi în continuare ales cu votul direct al locuitorilor autonomiei. Dar legea spune acum că un candidat pentru acest post trebuie să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare.
În cazul în care Comratul va refuza să-și delege reprezentanți în Consiliul Electoral local, CEC va putea suplini numărul necesar de membri.
Conducerea Adunării Populare a criticat modificările operate la Codul Electoral, acuzând Chișinăul că a decis „unilateral” și a solicitat Comisiei de la Veneția o expertiză.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.