Ce credeți despre faptul că data alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei a fost stabilită de CEC? Click pentru a participa la un SONDAJ
La ședința de marți a Adunării Populare a Găgăuziei au fost prezenți doar 10 din totalul celor 35 de deputați, respectiv, nu a fost întrunit cvorumul pentru a putea fi stabilită data alegerilor anticipate pentru funcția de guvernator (bașcan) al autonomiei. Funcția a fost declarată vacantă la mijlocul lunii august, la un an de la condamnarea Evgheniei Guțul, în prima instanță, la 7 ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală a fostului Partid Șor.
Vicespicherul Nicolae Ormanji a spus Europei Libere că „atitudinea de boicot” din partea unor deputați este mai veche și că în Adunarea Populară sunt mai multe „grupuri de interese”.
Un alt vicepreședinte al Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, a spus că, în aceste condiții, decizia poate fi luată de Comisia Electorală Centrală (CEC) în baza prevederilor aprobate săptămâna trecută de Parlament, chiar dacă „majoritatea din Găgăuzia nu este de acord cu ele”.
Leiciu a admis, într-o discuție cu Europa Liberă, că cele două scrutine vor avea loc concomitent, chiar dacă vor fi contestate de o parte din cetățeni și de elitele politice locale, deoarece mulți găgăuzi consideră ilegală condamnarea Evgheniei Guțul, în timp ce „o altă parte crede că acum trebuie ales un bașcan legitim”.
La un briefing ținut în după amiaza zilei, spicherul găgăuz Valentin Gaidarji a acuzat guvernarea de la Chișinău că alimentează criza din Găgăuzia, iar pe deputații care nu au venit la ședință – că ar face jocul autorităților centrale.
Nici Guvernul, nici partidul de guvernământ (PAS) nu au comentat situația din Găgăuzia și declarațiile oficialilor de la Comrat.
CEC: „Nu putem admite ca cetățenii să fie privați de dreptul de a alege”
La două ore distanță, CEC s-a întrunit în ședință și a decis, cu șase voturi pro și două abțineri, că alegerile bașcanului vor avea loc concomitent cu cele pentru legislativul de la Comrat, adică pe 15 noiembrie, după ce a constatat că Adunarea Populară a avut trei tentative eșuate de a stabili data anticipatelor. Decizia CEC poate fi contestată în termen de trei zile.
Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a explicat Europei Libere că 1 septembrie a fost data limită când Adunarea Populară mai putea fixa ziua scrutinului pentru postul de guvernator. Dar pentru că a ratat această posibilitate, decizia a trecut în competența Comisiei Electorale de la Chișinău.
Postica a precizat că, atunci când a fost modificat Codul Electoral, s-a urmărit, inclusiv, prevenirea unor astfel de blocaje: „Nu mai putem admite ca alegătorii din autonomie să fie privați de dreptul de alege și de a fi aleși”.
Atmosferă incertă în Găgăuzia
„Incertă”, așa descrie atmosfera din cercurile politice și cele decizionale de la Comrat directorul portalului de știri din Găgăuzia laf.md, Vitali Gaidarji. Potrivit lui, elitele politice de la Comrat nu și-ar dori nici alegeri pentru Adunarea Populară, nici pentru bașcan.
Dar, spune Gaidarji, Comratul nu va mai putea bloca procesele electorale, iar scrutinele vor fi organizate și desfășurate cu implicarea Comisiei Electorale de la Chișinău.
Scrutinul din 15 noiembrie ar putea fi boicotate mai puțin de alegători, dar într-o măsură mai mare de politicieni locali. „Unii dintre ei ar putea să refuze să se înscrie în cursă pentru alegerile în Adunarea Populară”, a spus jurnalistul într-o discuție cu Europa Liberă.
Se ivesc primii candidați
Unii politicieni găgăuzi au anunțat deja că vor candida pentru funcția de guvernator, printre ei numărându-se și fostul deputat comunist Fiodor Gagauz. Anterior, s-a vehiculat în spațiul public că și actualul spicher al Găgăuziei, Valentin Gaidarji, ar putea candida.
Pe de altă parte, Evghenia Guțul se crede în continuare bașcană, chiar dacă Adunarea Populară a declarat vacantă funcția pe 17 august. Prin avocații săi, ea transmite mesaje pe rețelele de socializare din numele bașcanului autonomiei. Un ultim asemenea mesaj a fost adresat elevilor, profesorilor și părinților din Găgăuzia cu ocazia începutului anului școlar, la 1 septembrie.
Sergiu Moraru, unul dintre avocații Evgheniei Guțul, a sugerat, într-o discuție cu Europa Liberă, că este dreptul clientei sale să se considere sau nu bașcan al autonomiei. „Ea insistă că este nevinovată și, respectiv, respinge toate consecințele care decurg din acuzațiile din dosar”, a spus Moraru.
Legea privind statutul juridic al Găgăuziei spune că bașcanul este „persoana oficială supremă a Găgăuziei”, căreia i se subordonează toate autoritățile administrației publice ale autonomiei. Este ales pentru un mandat de patru ani, fiind și membru din oficiu al Guvernului R. Moldova. Viitorul bașcan va fi al nouălea la număr.
◉ SONDAJ
S-a dat startul perioadei electorale
Mandatul Adunării Populare a expirat încă noiembrie 2025, având de atunci atribuții limitate, dar autonomia găgăuză nu a reușit să organizeze alegeri din cauza unor dispute de ordin juridic și politic cu autoritățile centrale.
Blocajul electoral a fost depășit după ce Parlamentul a modificat – în urma unei decizii a Curții Constituționale – Codul Electoral, la sfârșit de august, într-o ședință extraordinară. Președinta Maia Sandu a promulgat modificările pe 26 august.
Tot pe 26 august, CEC a aprobat calendarul electoral, stabilind că alegerile în Adunarea Populară vor avea loc pe 15 noiembrie. Pe 28 august, CEC a anunțat începutul perioadei electorale, când urmează să fie constituite organele electorale locale și secțiile de votare și să fie recepționate dosarele pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat.
Campania electorală pentru alegerile în legislativul găgăuz va începe pe 16 octombrie, adică cu o lună până în ziua alegerilor.
La fel, CEC a publicat lista partidelor care au dreptul să participe la alegerile din 15 noiembrie – 37 din cele 66 de formațiuni politice înregistrate la Agenția Servicii Publice – și a îndemnat media și difuzorii de publicitate să anunțe condițiile de oferire a spațiului publicitar concurenților electorali.
Potrivit recentelor modificări ale Codului Electoral al R. Moldova, alegerile în Adunarea Populară din acest an vor fi ultimele când deputații găgăuzi vor fi aleși în 35 de circumscripții electorale uninominale, câte unul în fiecare. Începând cu alegerile următoare, cele din 2030, autonomia va trece la sistemul electoral proporțional, în care mandatele se atribuie proporțional cu numărul de voturi obținute la nivel regional, pe liste de partid, așa cum sunt aleși deputații din Parlament și consilierii locali în restul țării.
Guvernatorul va fi în continuare ales cu votul direct al locuitorilor autonomiei. Dar legea spune acum că un candidat pentru acest post trebuie să cunoască limbile română și găgăuză, să aibă 35 de ani împliniți, să fi locuit până la alegeri cel puțin 10 ani în autonomia găgăuză și să prezinte dovada studiilor superioare.
În cazul în care Comratul va refuza să-și delege reprezentanți în Consiliul Electoral local, CEC va putea suplini numărul necesar de membri.
Conducerea Adunării Populare a criticat modificările operate la Codul Electoral, acuzând Chișinăul că a decis „unilateral” și a solicitat Comisiei de la Veneția o expertiză.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
