„Este o invenție recentă, de după 1991, care s-a transformat într-o sărbătoare - ziua orașului sau hramului orașului - care nu este susținută de documentele istorice sau din punct de vedere religios - nu este nici hramul catedralei principale, nici data primei atestări a orașului”, spune Musteață în podcast.
Hramul Chișinăului a fost stabilit pe 14 octombrie în mandatul fostului primar Serafim Urechean pe motiv că în această zi este prăznuit Acoperământul Maicii Domnului (Pocroavele) - hramul celei mai vechi biserici din oraș, Biserica Măzărache. O altă explicație este aceea că pare o dată potrivită pentru a sărbători – muncile agricole s-au încheiat, vinul fierbe în butoi, iar vremea de afară este încă bună.
Cât de bine cunoști capitala Republicii Moldova? Fă acest QUIZ, testează-ți cunoștințele, află ce nu știai și mai râzi puțin.
Your browser doesn’t support HTML5
Cu istoricul Sergiu Musteață, despre Chișinău: Un oraș care s-a reinventat mereu
Data primei atestări documentare a denumirii Chișinăului este considerată 17 iulie 1436 – un hrisov emis la Vaslui de către domnii Țării Moldovei. Dar Mustață, pasionat de istoria Chișinăului și preocupat în ultimii ani de săpături arheologice în oraș, admite că nici această dată nu este absolut sigură.
„Oricum, știm că lumea trecea și s-a oprit pe aici încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare”, spune istoricul.
Ridicat câteva secole mai târziu de la un mic târg la rangul de capitală de provincie a imperiului țarist rus, Chișinăului i s-a dus vestea în lumea întreagă pentru pogromul din 1903, care a declanșat și un exod în masă a populației evreiești.
Aspectul orașului s-a schimbat cel mai mult în perioada sovietică, atunci când, în afară de apariția cartierelor noi, au existat intervenții brutale în zone istorice.
„În comparație cu politica sovietică, politicile țariste au fost mai umane: sovieticii au distrus cel mai mult. La propriu și la figurat”, spune istoricul.
Scurta perioada interbelică, în care orașul s-a aflat sub administrație românească, nu a produs schimbări notabile. Iar Chișinăul devine un oraș „cu adevărat românesc, unde populația locală începe să domine”, abia după căderea URSS.
„Chișinăul este astăzi un oraș viu în care oamenii vin și pleacă”, mai spune istoricul Sergiu Musteață, menționând între altele valul de refugiați ucraineni care au fugit de invazia rusească la scară largă din țara lor, în 2022, și care a contribuit la menținerea unui caracter multicultural al orașului.
Dar dacă un locuitor bulgar, un negustor armean sau un funcționar rus de acum 100 - 200 de ani ar vedea Chișinăul de astăzi, nu ar mai recunoaște aproape nimic.
Despre ce am mai discutat cu istoricul Sergiu Musteață:
- Poate fi considerat Chișinăul un oraș vechi sau mai degrabă unul nou?
- Cât de mult a contribuit populația locală la dezvoltarea orașului Chișinău?
- Ce au relevat recentele săpături arheologice despre trecutul orașului?
- A avut Chișinăul o identitate proprie care se păstrează în timp sau a trebuit mereu să o ia de la zero, în funcție de puterea care îl administra?
„Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul europalibera.md, iar versiunea audio - pe aplicațiile de podcast: Apple Podcasts și Spotify.
◉ QUIZ
14 întrebări despre Chișinău, pe 14 octombrie, de hram: cât de bine cunoști capitala Republicii Moldova?
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.