Monument de arhitectură și de istorie de însemnătate națională, clădirea primăriei, veche de peste un secol, a trecut ultima dată printr-o reconstrucție majoră după cel de-al Doilea Război Mondial, degradând treptat în ultimele opt decenii.

Bucăți de tencuială și din elementele decorative de pe fațadă s-au desprins în mai multe locuri, acoperișul are fisuri, ferestrele și ușile din lemn au putrezit, sistemele de apeduct, canalizare, încălzire și electricitate sunt depășite.

Un proiect de renovare anunțat de primarul Ion Ceban în luna mai 2026 bate pasul pe loc: patru din cinci licitații lansate de autoritățile locale până acum au eșuat.

În planul primarului, lucrările în câteva etape trebuie să includă restaurarea fațadei, reabilitarea acoperișului și modernizarea rețelelor inginerești, iar întregul proces - să dureze până la trei ani.

Cât de bine cunoști capitala R. Moldova? Fă acest QUIZ și testează-ți cunoștințele, mai află și ce nu știai, mai și râzi puțin.

Andrei Ciochină, administratorul interimar al Direcției municipale construcții capitale, a spus Europei Libere că licitațiile au eșuat fie din lipsă de participanți, fie din cauza că ofertele nu corespundeau cerințelor.

„Vrem pe cineva care a mai restaurat monumente istorice și care știe ce trebuie să facă. Să nu se întindă pe 10 ani de zile reconstrucția”, a spus Ciochină.

Documentația de proiect prevede că lucrările ar trebui să dureze 18 luni, dar reprezentantul Primăriei spune că termenul ar putea fi prelungit: „Nu se exclude faptul că, pe parcursul executării lucrărilor, vor apărea niște probleme ascunse. Poate, la elementele arhitecturale. Poate, la acoperiș. Sperăm să nu avem multe surprize”.

Autoritățile municipale consideră că suma de circa 96 de milioane de lei, prevăzută în proiect, este suficientă și include prețul unor materiale de construcție de calitate înaltă, potrivite pentru restaurarea unui monument istoric.

La licitație pot participa și companii străine. Grupul de lucru susține că a primit solicitări de informații din România și din Georgia, pe lângă firme din Republica Moldova.

Distrusă de două ori în război

Edificiul actual al Primăriei Chișinău – Duma orășenească, în perioada țaristă – a fost construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, la propunerea primarului de atunci, Carol Schmidt, pe locul unde se afla postul de pompieri, pe bulevardul central Alexandru al II-lea, astăzi – Ștefan cel Mare și Sfânt.

Proiectul îi aparține arhitectului orașului de la acea vreme, Mitrofan Elladi. Lucrările de construcție au avut loc între anii 1898 și 1902 și au fost supravegheate de celebrul arhitect de origine elvețiană Alexandru Bernardazzi.

Basorelieful lui a fost instalat pe un perete lateral.

Clădirea cu două niveluri, în formă de careu, are un stil eclectic – o îmbinare de elemente arhitecturale inspirate din goticul venețian și renașterea italiană. La parter sunt spații comerciale și pasajul care duce în curtea interioară. Intrarea principală, de la colțul stâng, este încununată cu un turn cu orologiu și un balcon-tribună.

În timpul celui de al Doilea Război Mondial, clădirea a fost deteriorată puternic de două ori. În 1941, a fost aruncată în aer de trupele sovietice în retragere. Administrația românească refăcut edificiul până în 1944, dar în luna august al aceluiași an, în timpul operațiunii Iași-Chișinău, clădirea a fost distrusă din nou, în timpul bombardamentelor.

După război, de reconstrucție s-a ocupat arhitectul-șef al orașului de atunci, Robert Kurtz, care s-a străduit să-i redea aspectul original, folosind imagini vechi. Totuși, au existat mici modificări: turnulețele decorative care străjuiau inițial fațada principală deasupra intrării nu au mai fost reconstruite la fel de mari.

Lucrările s-au desfășurat între anii 1946 și 1948, însă administrația locală – Sovietul orășenesc – a revenit în birouri abia în 1951.

De-a lungul timpului, clădirea și-a schimbat de mai multe ori înfățișarea – a avut cafenele și magazine la parter și portretele familiei regale a României în perioada interbelică sau cele ale liderilor și ideologilor comuniști Stalin, Lenin, Marx și Engels – în timpul Uniunii Sovietice.

În perioada sovietică târzie și în anii 1990 a fost vopsită într-o nuanță de verde deschis, iar ulterior – în galben stins, culoarea pe care o are și în prezent.

◉ QUIZ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.