Promisiunea omului de afaceri rus Igor Makarov de a investi în R. Moldova și de a plăti facturile pe timp de iarnă ale unor spitale a stârnit multe discuții în contradictoriu în ultimele zile.
Nenumărați activiști sau jurnaliști – inclusiv unii apropiați puterii – s-au întrebat ce se ascunde în spatele propunerii lui Makarov, un personaj cunoscut în cercurile de la putere de la Chișinău încă din anii ‘90 și controversat pe plan internațional pentru legăturile cu regimul de la Moscova.
Numele său a reapărut în spațiul public moldovenesc după ce, la o emisiune de la TV8, Igor Makarov, a declarat că este dispus să investească până la un miliard de euro în R. Moldova.
Ulterior, premierul Vasile Tofan a confirmat că a avut o întâlnire de trei ore cu controversatul om de afaceri rus, care se află sub sancțiuni internaționale în Canada pentru presupusa apropiere de Vladimir Putin.
Propunerea lui Makarov a produs însă un consens paradoxal, cum rar s-a întâmplat în ultimele luni la Chișinău: puterea și opoziția par să fie de acord că oligarhul ar putea ajuta R. Moldova să depășească problemele economice cu care se confruntă.
Liderul PAS, Igor Grosu, spune că R. Moldova are ce învăța de la Makarov și că „noi suntem deschiși pentru a analiza propunerile, care mi s-au părut pertinente”.
Un alt deputat PAS, Adrian Băluțel – fost șef al cabinetului președintei Maia Sandu – spune pentru Europa Liberă că în interiorul partidului care are majoritatea în Parlament nu s-ar fi discutat despre discuția pe care premierul Vasile Tofan ar fi avut-o cu Makarov.
„Domnul prim-ministru”, punctează Băluțel, „este pus în situația să găsească soluții într-o situație foarte, foarte complicată. Este normal să aibă discuții”.
Dinspre opoziție, mesajele sunt similare. Președintele socialiștilor, Igor Dodon – care-l cunoaște pe Makarov de pe vremea comuniștilor – susține că afaceristul rus „poate găsi cantități alternative de gaz, la prețuri mai accesibile”, însă spune că nu crede în „cașcaval gratuit”.
Un mesaj pozitiv vine și de la un alt politician de opoziție, Ion Chicu, care salută „orice efort de a atrage investitori și de a identifica căi alternative de livrare a resurselor energetice”.
Lidera Partidului Comuniștilor, deputata Diana Caraman, spune pentru Europa Liberă că „întrebarea nu este cine și cum ajută, ci faptul că guvernarea nu e capabilă să asigure o utilizare eficientă a banilor care vin în R. Moldova”. Caraman se întreabă care va fi „cealaltă parte a medaliei”, adică ce-și va dori Makarov în schimbul ajutorului.
Expert: „Scopul lui e ieșirea de sub sancțiunile Canadei”
Cum de au ajuns puterea și opoziția, care de regulă se ceartă pe subiectele mari, la un aparent consens în privința lui Makarov?
Analistul politic Ion Tăbîrță crede că, „probabil, cei de la PAS nu cunosc bine cine este acest Makarov” – de aici aparenta susținere.
„Nivelul de expertiză la partidul de guvernământ nu este, din păcate, chiar profund”, crede Tăbîrță, care e de părere că controversatul afacerist rus a ajuns la premier „pe o filieră, pentru că nu oricine poate ajunge la prim-ministru și să stea de vorbă cu el trei ore”.
În privința opoziției, Ion Tăbîrță crede că mai mulți politicieni „au conexiuni cu el de când avea afaceri aici”.
La rândul său, analistul Nicolae Negru a spus în podcastul „Dincolo de Știri”, de la Europa Liberă, că guvernul s-a grăbit în cazul cu Makarov. Negru crede că Tofan ar fi trebuit să analizeze mai bine lucrurile și trecutul acestuia, „înainte de a-i face publicitate”.
Discuțiile premierului moldovean Tofan cu miliardarul rus Makarov nu dau bine nici pe plan extern, crede Ion Tăbîrță, iar apariția acestuia în peisajul politic moldovean este o criză de imagine pentru actuala guvernare.
Deputatul PAS Adrian Băluțel nu e de acord și spune că puterea pro-europeană nu va permite ca R. Moldova să fie folosită de Federația Rusă pentru eludarea sancțiunilor internaționale.
Europa Liberă i-a întrebat pe reprezentații cabinetului lui Vasile Tofan cum s-a stabilit întâlnirea cu omul de afaceri și cum răspunde criticilor, însă nu am primit un răspuns până la publicarea acestui articol.
Într-un comunicat pe acest subiect, Guvernul a precizat că va căuta orice variantă pentru a aduce Moldovei gaze ieftine, indiferent „că vorbim de gaz american, azer, qatarez sau turkmen”.
Întrebat la începutul săptămânii, în Parlament, despre acest subiect, premierul Vasile Tofan a precizat că la întâlnirea pe care a avut-o cu Makarov l-a rugat să „identifice proiecte umanitare, pe care să le sponsorizeze aici (în R. Moldova, n.r.)”.
Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog, spune pentru Europa Liberă că promisiunea miliardului de euro pe care Makarov vrea să îl investească în domeniul energiei din R. Moldova este „fantezistă”. Pașa spune că nu e prima dată când miliardarul rus face astfel de promisiuni.
„Nu avem nici un motiv să credem acest om pe cuvânt. El apare [în R. Moldova] acum cu un interes foarte clar: ieșirea de sub sancțiunile Canadei”.
Europa Liberă nu l-a putut contacta de Makarov pentru un comentariu.
Makarov, de la sportiv sovietic la șeful uneia dintre cele mai mari companii private de gaze din Rusia
Igor Viktorovici Makarov (64 de ani) s-a născut la Așhabad, în Turkmenistanul sovietic, și a fost component al lotului național de ciclism al URSS înainte să intre în afaceri.
În 1992 a fondat compania „Itera”, care în mai puțin de un deceniu devenise un important comerciant și producător de gaze în spațiul post-sovietic. La sfârșitul anilor ’90, Itera a devenit principalul exportator rus de gaz turkmen, grație relațiilor lui Makarov de la Așhabad, dar și a unor tranzacții controversate cu Gazprom, relata RFE/RL, în 2002.
Tot atunci, compania sa a fost asociată de către presa rusă cu figuri din lumea interlopă.
În 2013, Itera a fost preluată de statul rus prin Rosneft, iar Makarov s-a reorientat spre gaz și energie internațională, prin holdingul ARETI International Group, activ în circa 22 de țări.
O anchetă ICIJ, realizată în baza scurgerilor de informații Pandora Papers, arată că, în 2016, Makarov a deschis în statul american Wyoming un trust și o companie de administrare nereglementată, în care a plasat trei firme înregistrate în Insulele Virgine Britanice.
Aceeași anchetă amintește că FBI a percheziționat, în 2006, biroul din Florida al Itera, într-o anchetă de trafic de influență ce implica un congresman american. În 2009, presa italiană l-a investigat pe Makarov pentru presupuse legături cu figuri din Mafia. Makarov, prin avocatul său, a numit acuzația „complet falsă”, respingând totodată orice relație personală cu Putin.
Din 2019, Makarov ocupă funcția de consilier pe probleme de petrol și gaze pe lângă președintele Turkmenistanului, Gurbangulî Berdimuhamedov.
Imagine din 2019, difuzată de televiziunea de stat turkmenă cu Igor Makarov (stânga) și Gurbangulî Berdimuhamedov mergând cu bicicleta prin Așhabad
Averea sa este estimată de Forbes la 2,4 miliarde de dolari.
Sancțiunile internaționale
După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, Makarov a fost inclus pe listele de sancțiuni ale Australiei, Noii Zeelande și Marii Britanii, care ulterior au renunțat la măsurile restrictive după ce omul de afaceri și-a abandonat pașaportul rusesc și s-a stabilit în Italia.
Canada, însă, care l-a inclus pe propria listă în 2022 și i-a înghețat active estimate la 145 de milioane de dolari canadieni, a menținut măsurile împotriva sa.
Motivul, potrivit unui document guvernamental citat de Global News: Makarov și-ar fi construit „o avere enormă” prin legături strânse cu oficiali ruși, fiind „înconjurat de apropiații lui Putin”, iar afacerile sale de gaze cu Turkmenistanul „au generat venituri semnificative pe care Kremlinul s-a bazat pentru a-și finanța agresiunea”.
În 2022, când Makarov a renunțat la cetățenia rusă pentru a scăpa de sancțiuni – invocând cetățenia cipriotă – Canada a modificat legea pentru a include și foștii cetățeni ruși.
A urmat un proces la finele căruia Makarov a fost repus pe lista de sancțiuni, confirmat de justiția din Canada în 2026. În motivarea deciziei, o instanța canadiană nota că Makarov „a fost implicat în mod semnificativ în sectorul gazelor din Rusia” și „a avut relații cu președintele rus Vladimir Putin”.
Afacerile și cetățenia din Moldova
Igor Makarov are un istoric de afaceri în Republica Moldova care datează din anii ’90, când compania sa, Itera, a început să livreze gaze țării.
În anii care au urmat, omul de afaceri rus și-a consolidat relațiile cu autoritățile de la Chișinău, în special cu președintele de atunci, Vladimir Voronin, care, în octombrie 2002, i-a conferit Ordinul „Gloria Muncii”.
Investigații publicate de Ziarul de Gardă în 2006 au relatat că firma sa Itera a privatizat, ocolind legislația, Uzina metalurgică de la Râbnița și fabrica Moldcarton - care ulterior a falimentat. Potrivit investigației, filiala companiei lui Makarov din Moldova – Mold Itera Energy – a beneficiat de scutiri de TVA de milioane de euro la procurarea unor terenuri agricole, pe care omul de afaceri intenționa să construiască o centrală electrică, proiect pentru care Guvernul de atunci i-a acceptat oferta, dar care nu a fost realizat.
În 2005, Makarov a primit cetățenia Republicii Moldova.
Prin cetățenia moldovenească, împotriva Canadei
În prezent, Makarov folosește statutul său de cetățean al R. Moldova într-un proces cu Canada. Potrivit Ministerului canadian al Comerțului Internațional, el a depus, în baza tratatului bilateral de investiții Canada-Moldova, o cerere de arbitraj internațional, în valoare de 350 de milioane de dolari, prin care acuză Canada de expropriere ilegală și de încălcarea tratamentului echitabil, ca urmare a înghețării activelor sale.
Este, potrivit publicației Investment Treaty News, unul dintre primele cazuri majore în care un sancționat contestă regimul de sancțiuni occidentale printr-un tratat de investiții. Un precedent care ar putea, dacă e câștigat, să descurajeze statele să mai folosească înghețarea activelor ca instrument de politică externă.
Valeriu Pașa, președintele Comunității WatchDog, crede că interesele din spatele promisiunilor lui Makarov sunt „ieșirea de sub sancțiunile Canadei” și recuperarea banilor din activele înghețate de statul canadian.
Pașa crede că Makarov pretinde în litigiile cu Canada că este om de afaceri din Moldova, nu din Rusia, și în felul ăsta speră ca va fi scos de sub sancțiuni.
În acest context, expertul consideră că o eventuală înțelegere netransparentă între Guvernul de la Chișinău și Makarov, în condițiile în care acesta încearcă să conteste sancțiunile impuse de Canada, ar putea afecta credibilitatea R. Moldova în relația cu partenerii occidentali.
El subliniază că Ottawa este un partener al Chișinăului și că orice dialog cu omul de afaceri trebuie purtat cu „maximă transparență” și în baza unor garanții clare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.