Kievul încă așteaptă clarificări din partea SUA privind restricțiile Starlink. Congresmeni americani cer o anchetă

Un artilerist din cadrul Batalionului de pușcași al poliției cu destinație specială din regiunea Zaporojie instalează un sistem de internet prin satelit Starlink într-o poziție din apropierea liniei frontului, în regiunea Donețk, pe 16 octombrie 2026.

WASHINGTON – Ucraina nu a primit încă răspunsuri din partea Pentagonului sau a companiei SpaceX, deținută de Elon Musk, în legătură cu restricțiile impuse comunicațiilor prin satelit folosite de armata ucraineană, a declarat pentru RFE/RL șeful interimar al misiunii diplomatice a Kievului la Washington, pe fondul intensificării presiunilor bipartizane pentru o anchetă a Congresului.

„Restricțiile de viteză nu au fost ridicate”, a declarat pentru Europa Liberă, pe 21 octombrie, Denis Sienik, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei în Statele Unite, adăugând că Kievul nu a primit niciun răspuns nici din partea Pentagonului, nici din partea SpaceX.

Disputa privind Starlink și versiunea sa destinată uzului militar, Starshield, ridică semne de întrebare cu privire la cine a autorizat restricțiile, dacă administrația Trump a fost informată în prealabil despre acestea și în ce măsură modificările au afectat capacitatea Ucrainei de a se apăra în fața atacurilor rusești.

Pe 21 octombrie, secretarul de stat Marco Rubio a negat că președintele Donald Trump sau orice alt oficial al guvernului american ar fi solicitat modificări ale acestor sisteme. Însă, o delegație a Congresului care a vizitat recent Kievul a declarat că restricțiile au afectat capacitatea apărării antiaeriene ucrainene și au pus în pericol personalul american.

Perturbările sistemului de comunicații prin satelit Starshield, versiunea de nivel militar a serviciului Starlink, operat de SpaceX și pe care Kievul se bazează în mare măsură pentru a se apăra împotriva atacurilor aeriene rusești, au făcut ca Ucraina să fie deosebit de vulnerabilă, încă de când au fost semnalate pentru prima dată, pe 13-14 octombrie.

Rusia a lansat noi atacuri în cursul nopții de 21 octombrie asupra Kievului, provocând moartea unei persoane și rănind cel puțin alte 22, inclusiv patru copii, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Potrivit autorităților, rachetele au lovit locuințe, o stație de ambulanță și o benzinărie, în timp ce eforturile diplomatice pentru reluarea negocierilor de pace continuau.

„Azi-noapte, locuitorii Kievului au auzit cum sună cu adevărat «umanismul» rusesc”, a scris pe X ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiha. „Împăciuirea, servilismul și lingușirea nu vor opri acest război. Doar forța îl va opri”, a adăugat el.

Apărarea antiaeriană, afectată

Dan Rice, fost consilier special al comandantului-șef al armatei Ucrainei și actual președinte al Universității Americane din Kiev, a declarat pentru Europa Liberă că în această controversă s-au împletit mai multe aspecte distincte: schimbul de informații, restricțiile privind viteza conexiunilor prin satelit și livrările de rachete de interceptare Patriot pentru apărarea aeriană.

Rice a spus că, în opinia sa, Rubio se referea la schimbul de informații atunci când a insistat că Statele Unite nu au întrerupt asistența acordată Ucrainei.

„Informațiile au fost partajate”, a declarat Rice, adăugând că o defecțiune tehnică a împiedicat transmiterea alertelor de raid aerian pe telefoanele oamenilor. „Dacă secretarul Rubio spune că nu a existat nicio întrerupere a schimbului de informații, îl cred.”

Distincția este importantă, deoarece continuarea schimbului de informații nu înseamnă neapărat că serviciile de comunicații prin satelit nu au fost afectate.

În cadrul unei ședințe informative din 21 octombrie, un asistent al democraților din Senat, care se întorsese recent de la Kiev, a declarat că delegația a fost martoră la apropierea unor drone și rachete rusești de capitală, în timp ce timpul de avertizare prealabilă a fost neobișnuit de scurt.

Asistentul a afirmat că restricțiile impuse sistemului Starshield erau în vigoare în timpul vizitei din 13-16 octombrie și că, potrivit evaluării delegației, acestea au pus în pericol atât civilii ucraineni, cât și personalul american.

Dronele rusești Shahed cu reacție, care pot atinge viteze de 280 de mile pe oră (aproximativ 450 km/h) sau chiar mai mari, au reprezentat o provocare deosebită. Limitele de viteză impuse inițial sistemului Starshield, potrivit unor relatări, au fost de aproximativ 60 de mile pe oră (circa 97 km/h), fiind ulterior ridicate la 100 de mile pe oră (circa 161 km/h). Acest lucru înseamnă că sistemul putea pierde conexiunea cu obiectele care se deplasau cu viteze mai mari.

Rubio neagă implicarea SUA

Vorbind la Mumbai, pe 21 octombrie, Rubio a subliniat că Starlink și Starshield sunt sisteme distincte.

Starlink este un serviciu comercial de internet prin satelit, care poate fi folosit și pentru ghidarea dronelor, a spus el, în timp ce Starshield este un produs specializat în domeniul apărării, furnizat și operat prin intermediul Departamentului Apărării al SUA.

Rubio a declarat că nu citise articolul publicat de The Wall Street Journal, potrivit căruia Musk ar fi ordonat reducerea vitezei conexiunilor. El a negat că Trump sau alți oficiali americani ar fi solicitat modificări ori ar fi fost informați în prealabil despre decizie.

„Nici președintele Statelor Unite, nici altcineva din administrația noastră nu a solicitat vreodată să fie făcute modificări acestui sistem”, a declarat Rubio.

El a susținut că guvernul nu poate dicta modul în care o companie privată își administrează un produs comercial, recunoscând totodată că Starshield funcționează în baza unor acorduri diferite, deoarece este achiziționat pentru uz guvernamental.

Secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, discută cu reprezentanții presei la hotelul Taj Mahal Palace din Mumbai, pe 21 octombrie 2026

Congresul cere explicații

Democrații și unii republicani au cerut deschiderea unor anchete privind reducerea vitezei conexiunilor.

Senatorul Adam Schiff, din California, a declarat într-o postare pe rețelele de socializare că relatările contradictorii justifică o anchetă amplă a Senatului și a cerut ca Musk să depună mărturie sub jurământ. Senatorul Ruben Gallego, din Arizona, i-a cerut, de asemenea, lui Musk să explice voluntar decizia.

Senatorul Chris Coons, din Delaware, a afirmat că Musk nu ar trebui să aibă puterea de a influența deznodământul unui război „printr-o simplă apăsare de buton”, în timp ce senatoarea Elizabeth Warren, din Massachusetts, a avertizat asupra riscurilor ca un director al unei companii private să ajungă, în practică, să dicteze politica externă a SUA.

Ami Bera, membru democrat al Camerei Reprezentanților, din California, a declarat că reducerea vitezei conexiunilor „a paralizat apărarea Ucrainei și a pus în pericol vieți nevinovate”, cerând Congresului să stabilească cine a autorizat măsura și să-i tragă la răspundere pe cei responsabili. Și republicanul Brian Fitzpatrick, reprezentant al statului Pennsylvania, a cerut o anchetă.

Separat, un grup bipartizan format din aproape două duzini de membri ai Camerei Reprezentanților i-a cerut lui Trump să facă presiuni asupra lui Musk pentru a permite Ucrainei să folosească Starlink în operațiuni care vizează locurile de lansare a rachetelor rusești de pe teritoriul Rusiei.

„Dacă Ucraina nu poate intercepta în mod fiabil «săgețile» rusești, trebuie să poată lovi «arcul»”, au scris parlamentarii într-o scrisoare trimisă pe 21 octombrie, argumentând că Ucraina trebuie să poată distruge lansatoarele folosite pentru atacarea orașelor sale.

Inițiativa a fost condusă de republicanul Joe Wilson, reprezentant al statului Carolina de Sud, și a beneficiat de sprijinul a șapte republicani și 16 democrați. Parlamentarii au afirmat că acordarea unui acces mai larg la sistem ar putea salva vieți și l-ar putea determina pe președintele rus Vladimir Putin să aibă mai multe motive să negocieze.

Delegația Senatului și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la alte întârzieri în acordarea asistenței americane, inclusiv în ceea ce privește rachetele de interceptare Patriot care, potrivit unor informații, ar fi fost plătite de aliații NATO, dar care nu au fost încă transferate Ucrainei. Asistentul a precizat că o comisie aprobase mai multe transferuri de echipamente prin țări terțe, însă interceptorii nu ajunseseră încă în stocurile Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.