Procurorii germani au identificat șapte suspecți ucraineni, dar doar unul dintre ei se află pe banca acuzaților în procesul care începe pe 14 octombrie. Acesta este menționat sub numele de Serhii K. în documentele judiciare, care precizează că este suspectat de „complicitate la o crimă de război”.
Această clasificare a stârnit deja indignare. Însă procurorii germani au ridicat și mai mult miza, afirmând că suspecții acționau „în numele autorităților de stat din Ucraina”.
Kievul a negat întotdeauna cu fermitate orice implicare în atacul care a avariat infrastructura energetică esențială care deservește Germania — unul dintre cei mai importanți susținători militari ai săi în lupta pe care o duce de când Rusia a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022.
Serhii K., identificat în alte locuri drept Serhii Kuznețov, susține că este nevinovat.
Gaz provenit din scurgerea de la Nord Stream 2 ajungând la suprafața Mării Baltice în apropierea insulei Bornholm, Danemarca, 27 septembrie 2022.
„Doi militari nebuni”
Nord Stream este deținut în majoritate de Gazprom, companie controlată de statul rus, și este cofinanțat de marile companii energetice europene. A fost construit pentru a furniza gaz rusesc direct către Germania, ocolind țările de tranzit precum Ucraina și Polonia, care aveau relații tensionate cu Moscova.
Presupusul sabotaj și scurgerile de gaz care au urmat au avut loc în septembrie 2022, ducând la scoaterea din funcțiune a conductelor.
Guvernele occidentale au acuzat inițial Rusia că ar fi fost responsabilă de explozii, dar anchetatorii germani au început să construiască un dosar potrivit căruia un grup de scafandri ucraineni ar fi închiriat un iaht și ar fi plasat explozibili pe fundul mării.
Se spune că fostul ofițer de armată Kuznețov era căpetenia.
„La sfârșitul lunii februarie 2022, el și alți membri ai personalului militar, în numele autorităților de stat din Ucraina, au elaborat planul”, se menționează într-un rezumat al actului de acuzare publicat de procurori. „Scopul era de a opri definitiv livrările de gaz prin conducte și de a împiedica Rusia să utilizeze veniturile obținute din comerțul cu gaze naturale pentru a-și finanța eforturile de război.”
Procurorii nu au făcut publică amploarea totală a presupusei conspirații.
Actul de acuzare complet conține câteva detalii suplimentare, potrivit unor instituții media germane care afirmă că l-au consultat: postul public de televiziune ARD și două publicații de prestigiu, „Süddeutsche Zeitung” și „Die Zeit”.
Toate au relatat că, în timp ce se afla în arest preventiv în Italia, Kuznețov și-a sunat soția la Kiev, iar anchetatorii au ascultat în secret conversația, în care acesta spunea că un avocat îl sfătuise să recunoască că fusese vorba de „o operațiune militară oficială”. Comandantul său ar trebui să declare că nu erau doar „doi militari nebuni”.
Avocatul italian al lui Kuznețov, Nicola Canestrini, a minimizat importanța acestor probe, afirmând că în acest caz „nu există dovezi incontestabile”.
„Este greu de crezut că, după războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, o instanță germană ar trebui să judece un militar ucrainean pentru crime de război”, a adăugat el într-un comentariu acordat RFE/RL.
Cele trei instituții media germane l-au numit pe Roman Cervinski drept comandantul lui Serhii K., iar numele său a apărut și în mai multe reportaje anterioare ale presei, care citeau surse din serviciile de informații. Cervinski a declarat Serviciului ucrainean al RFE/RL în luna iulie că „germanii nu au, de fapt, nicio dovadă că Serhii a participat la această operațiune, dacă aceasta a avut loc vreodată.”
Un alt suspect, identificat de Germania ca fiind Vladimir J., se află în prezent în arest preventiv în Croația, unde contestă extrădarea. Anterior, acesta a fost reținut în Polonia, dar a fost eliberat după ce un judecător polonez a hotărât că, în cazul în care Ucraina ar fi responsabilă pentru atacul asupra conductei Nord Stream, acesta ar fi fost un act „just”.
Un scafandru profesionist, identificat de avocații săi polonezi drept Volodimir Juravliov, lucra în Croația în calitate de consultant pentru un film american despre Nord Stream.
În cadrul procesului, acuzarea va trebui să prezinte probele care să demonstreze existența unei conspirații și amploarea acesteia.
„Aceasta este întrebarea esențială: cât a venit de la vârful sistemului politic ucrainean și cât a fost pus la cale de unii membri ai serviciilor de informații?”, a declarat pentru RFE/RL Stefan Meister, specialist în Rusia și Europa de Est la Consiliul German pentru Relații Externe.
„Principala problemă politică o reprezintă rolul lui Zelenski și al administrației prezidențiale. Și, în acest sens, încă nu avem dovezi că ar fi fost cu adevărat implicați”, a adăugat el.
Juravliov (în picioare) la procesul din Polonia, unde a fost achitat.
Avocatul german al lui Kuznețov, Jes Meyer-Lohkamp, a declarat că procurorii „nu au prezentat nicio dovadă directă și concludentă a implicării clientului nostru” și că instanța germană va trebui să stabilească dacă Nord Stream a fost într-adevăr o țintă militară legitimă.
Tribunalul Regional Superior Hanseatic din Hamburg a programat două ședințe pe săptămână până cel puțin în februarie, fără a fi stabilită încă o dată de încheiere.
Sprijinul Germaniei pentru Ucraina
Este foarte probabil că procesul va alimenta și disputele interne aprige din Germania cu privire la sprijinul continuu acordat Ucrainei. Principalul partid de opoziție, Alternativa pentru Germania (AfD), critică vehement acest sprijin și pledează, în schimb, pentru relații mai strânse cu Rusia.
Dovezile privind implicarea Ucrainei în atacul asupra conductei Nord Stream „ar întări argumentația partidului AfD împotriva sprijinului acordat Ucrainei”, a afirmat Meister. „Ei au toate aceste narațiuni despre corupția din Ucraina, despre un stat eșuat… Acest lucru ar găsi ecou și în anumite segmente ale societății germane.”
Partidul AfD a câștigat recent o serie de alegeri regionale și exercită o presiune tot mai mare asupra guvernului cancelarului Friedrich Merz în ceea ce privește Ucraina, imigrația și problemele economice.
Răspunsul lui Merz a fost acela de a-și consolida politicile actuale, inclusiv în ceea ce privește Ucraina. Cel mai recent, acesta s-a aflat la Kiev pe 4 octombrie cu un nou pachet de ajutor care include producția comună de rachete de interceptare menite să doboare dronele rusești cu motor cu reacție.
Mihailo Honcear, directorul Centrului de Studii Globale „Strategia XXI” din Kiev, a declarat pentru RFE/RL că această situație va continua probabil indiferent de rezultatul procesului.
Cancelarul german Merz (dreapta) cu președintele ucrainean Zelenski la Kiev, pe 4 octombrie 2026. Procesul Nord Stream ar putea pune la încercare temeinicia relației bilaterale, scrie presa germană.
„Dacă luăm în considerare politica reală a Rusiei, care este îndreptată împotriva UE și NATO, precum și retorica anti-germană a Rusiei, cred că guvernul Germaniei va evita măsurile care ar putea submina relațiile bilaterale” cu Ucraina, a afirmat el.
El a adăugat că acuzațiile procuraturii sunt „absurde”, citând relatările presei germane potrivit cărora atacul ar fi putut fi o operațiune rusă înscenată.
Însă, în orice caz, a spus Honcear, o sentință de condamnare ar primi un răspuns opus în Ucraina. „Mulți oameni vor spune: «Dacă băieții noștri au făcut-o, atunci sunt eroi.»”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.