Ideea ca R. Moldova să-și pună la punct legislația privind industria militară pentru a putea construi, de exemplu, drone interceptoare și sisteme antidronă, a apărut în vara acestui an. Atunci, președinta Maia Sandu cerea puterii parlamentare să treacă o astfel de lege până în toamnă.
Toamna a venit, iar numărul dronelor și al exploziilor pe teritoriul R. Moldova a crescut semnificativ, în condițiile în care Armata nu are resurse pentru a le doborî înainte de a cădea/exploda în apropierea localităților.
- Citește și: Hartă interactivă | Ploaia de drone: cum s-a mutat pericolul de la graniță spre centrul R. Moldova
Parlamentarii nu au renunțat la ideea pachetului legislativ privind industria de apărare, doar că mai durează.
Lilian Carp, șeful comisiei parlamentare pentru securitate, spune pentru Europa Liberă că proiectul „este pe ultima sută de metri”.
Potrivit lui, principalele prevederi ale legii se referă la atragerea de investiții private și definirea clară a tehnologiilor cu destinație dublă (dual-use): atât civilă, cât și militară.
Your browser doesn’t support HTML5
Lilian Carp, deputat PAS, șeful Comisiei parlamentare pentru securitate, despre viitoarea lege pentru industria militară
„Să nu uităm că după un război vine întotdeauna pacea. O industrie trebuie să lucreze și în timp de pace. Acele tehnologii care sunt cu destinație dublă trebuie să poată fi utilizate și în domeniul civil”, a spus Carp.
Carp a spus că viitoarea legislație ar putea veni cu reguli atât pentru investitorii străini, cât și pentru cei autohtoni.
Lilian Carp, la conferința „De la cerințe strategice la capacitate industrială”, organizată la Chișinău de IEACR, WatchDog.MD și Aspen Institute România, 7 octombrie 2026
Fostul secretar general de stat al Ministerului Apărării, Radu Burduja, în prezent director executiv al Institutului Euroatlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR), pune pe seama birocrației și a remanierilor guvernamentale din vara trecută întârzierea adoptării legii.
Burduja spune că principalul autor al pachetului de legi este Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), care ar fi schițat deja un proiect – însă l-a retras din motive necunoscute.
MDED a spus Europei Libere că „înca se lucrează” asupra proiectului.
Radu Burduja spune că pachetul de legi trebuie să prevadă condiții clare pentru liberalizarea pieței. „Dacă vom pune bariere și vom forța companiile să urmeze anumite condiții de cooperare, parteneriate public-private cu instituțiile statului, atunci investitorii n-o să vină”, afirmă Burduja.
Radu Burduja, director al Institutului Euroatlantic pentru Consolidarea Rezilienței (IEACR), ex-secretar general de stat al Ministerului Apărări, fost reprezentant la NATO și UE
În prezent, principala prioritate este producerea dronelor interceptoare și a altor produse pentru apărare, crede Burduja. Dar viitorul sector industrial trebuie să ofere și alternative, precum dezvoltarea cipurilor.
O privire de peste Prut
George Scutaru, director executiv al New Strategy Center de la București, spune și el că un cadru legal pentru dezvoltarea unei industrii militare înseamnă „investiții mai multe în apărare.”
„Faptul că R. Moldova este o țară neutră nu înseamnă că ea trebuie să fie privată de armată și de capabilități de apărare”, a spus Scutaru, fost consilier prezidențial al președintelui român Klaus Iohannis.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviu cu George Scutaru, director executiv al New Strategy Center (România), ex-consilier prezidențial pentru securitate
El admite că orice creștere a capacității de apărare a R. Moldova poate genera „pretexte inventate” pentru Rusia, dar „depinde ce vrea R. Moldova: să fie un stat pe propriile picioare sau să predea Rusei la primul foc de armă.”
George Scutaru mai spune că Moldova nu are suficiente resurse financiare pentru a face investiții proprii în acest domeniu, însă poate colabora cu România și alte state europene.
George Scutaru, director general al New Strategy Center (România), fost consilier prezidențial pentru securitate națională
Cel puțin declarativ, investitorii străini par interesați să investească în industria militară din R. Moldova. La o conferință organizată pe 7 octombrie, la Chișinău, de IEACR, au participat reprezentanții mai multor companii de profil.
Ion Mocanu, unul dintre cofondatorii Qognifly, o companie românească care dezvoltă sisteme de drone și contracarare a dronelor la standarde NATO, a spus că firma sa ar vrea, „cu siguranță”, să intre pe piața moldovenească.
Inginerul român așteaptă și el noua legislație din R. Moldova, despre care spune că poate fi „un propulsor sau un blocator”.
Ion Mocanu, co-fondator al companiei Qognifly (România)
„O afacere nu se poate face fără combustibilul businessului – banii. Iar banii nu pot veni decât dacă investitorii nu se conving că-și pot recupera investițiile. Cadrul legislativ trebuie să-i protejeze, să faciliteze, nu să-i împiedice”, susține Ion Mocanu.
Compania Qognifly din România a fost fondată de doi ingineri moldoveni – Ion Mocanu și Anton Danici. Qognifly este un startup de tehnologii de apărare, specializat în sisteme autonome de ariergardă, drone și contracarare a amenințărilor aeriene.
Și directorul Asociației Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL), Viorel Manole, spune că investitorii din industria militară ar putea alege R. Moldova pentru noi fabrici, însă trebuie să existe „o legislație care să ne asigure că, dacă venim și investim, nu suntem trimiși apoi la plimbare și aduși alții pe ușa din spate.”
Viorel Manole, director al Asociației Patronale Române a Producătorilor de Tehnică Militară (PATROMIL)
România a făcut pași importanți în acest sens, în țara vecină fiind prezente mai multe companii străine. Printre cele peste 110 companii reprezentate de PATROMIL se numără și giganți internaționali precum: Leonardo, Rohde & Schwarz, Hanwha Aerospace, Rheinmetall și Otokar (Turcia).
Viorel Manole spune că Moldova nu poate utiliza în viitoarea industrie militară ce a mai rămas din fostele complexe militare sovietice. Însă, spune el – pot fi specializați oamenii care au lucrat în ele.
În perioada sovietică, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a reprezentat o componentă importantă a complexului militaro-industrial al URSS, angajând zeci de mii de muncitori în uzine cu profil de apărare. Întreprinderi precum „Topaz” (Chișinău), „Lenin” (Bălți) sau unitatea din Orhei erau specializate în microelectronică, echipamente optice, computere de bord și sisteme electronice destinate avioanelor MiG, rachetelor și submarinelor. La uzinele din stânga Nistrului, la Tiraspol și Tighina, se fabricau generatoare, piese pentru rachete, propulsoare electrice și tehnică hidroacustică.
Șeful PATROMIL vede în domeniul de securitate și apărare „o fereastră de oportunități” atât pentru R. Moldova, cât și pentru România, având în vedere fondurilor europene puse la bătaie.
„Ar fi păcat să le pierdem”, a spus Manoli.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.