Natalia Popescu a studiat jurnalismul, dar de câțiva ani face design de interior. „În jurnalism am ajuns punându-mi întrebări, în designul de interior - la fel”, povestește Natalia în cel mai recent episod din „Laboratorul social”.
De mică o atrăgeau obiectele frumoase și deosebite. Vitrina cu pahare și seturi de căni pentru ocazii speciale din casa părintească era locul unde își petrecea timpul, mai ales atunci când rămânea singură acasă. Și se întreba de ce vesela aceea era folosită doar la sărbători. „De ce nu putem să trăim frumos în fiecare zi?”.
A continuat să fie atentă la felul în care sunt amenajate interioarele. Mai târziu, a început să-și pună și alte întrebări: de ce obiectele dintr-o casă, privite separat, pot arăta bine, dar, puse laolaltă, nu creează neapărat o atmosferă armonioasă? Care e filozofia din spatele alegerii și combinării obiectelor, cea care face diferența dintre un spațiu în care te simți bine și unul care doar arată bine?
Cei mai mulți dintre noi am crescut în case care arătau la fel, cu mobilier și obiecte asemănătoare, din perioada sovietică - cu o economie planificată și centralizată, în care nu a existat o cultură a traiului confortabil.
A urmat tranziția la economia de piață, însoțită de o sete de abundență. Așa-numitele „euro-reparații” au devenit o modă: oamenii își doreau să le aibă pe toate și, dacă se putea, dintr-odată. Însă accesul la informații și cunoștințe despre designul interior era încă limitat.
În casele amenajate sau renovate în anii 2000, oamenii încercau să includă tot ce era mai nou și mai diferit, în contrast cu austeritatea de până atunci: tavane false sau extensibile, arcade și coloane, lustre opulente și multe altele. La un nivel mai degrabă inconștient, casa devenea un simbol al bunăstării și, de multe ori, deciziile de amenajare erau luate cu gândul la impresia pe care urma să o lase locuința asupra musafirilor și mai puțin la felul cum se vor simți cei care trăiesc acolo zi de zi.
Dar lucrurile încep să se schimbe. Deși vechile tipare încă se regăsesc în multe dintre alegerile de amenajare, Natalia observă că tot mai mulți moldoveni își doresc locuințe care să răspundă nevoilor lor cotidiene. Dar care sunt detalii ce fac diferența dintre o casă-vitrină și o casă pentru suflet, în care să te simți cu adevărat bine?
Your browser doesn’t support HTML5
Cum s-au schimbat casele moldovenilor: de la „euro-reparații” și dorința de a impresiona la confort
În acest episod din „Laboratorul social”, Natalia Popescu povestește despre:
- Cum a influențat contextul social și economic felul în care arată casele din R. Moldova;
- Specificul locuințelor din perioada sovietică;
- Moda „euro-reparațiilor” și dorința de abundență;
- Detaliile care fac diferența dintre o casă amenajată pentru a impresiona și una gândită pentru confort: canapeaua, masa, draperiile, ferestrele și lumina;
- Televizor sau sistem de ventilare? De ce depinde, de fapt, calitatea vieții într-o casă;
- Balconul folosit ca spațiu de depozitare versus balconul amenajat pentru relaxare;
- Ce spun casele noastre despre relația pe care o avem cu trecutul;
- Cum poate fi amenajat un birou care să respecte demnitatea angajaților;
- Ce am putea schimba în felul în care arată școlile și sălile de clasă?
***
Podcastul „Laboratorul Social”, unde luăm mostre de societate – oameni, idei, fenomene, procese - și le studiem la microfon, a fost conceput din start ca un spațiu public și sigur pentru a pune în cuvinte și a înțelege mai bine ceea ce ni se întâmplă ca indivizi și ca societate într-o lume în schimbare rapidă.
Acum, după ce câteva runde de alegeri au readus la suprafață resentimentele acumulate în timp și care, în lipsa unei culturi a dialogului, au accentuat divizarea, ne propunem să abordăm, prin povești personale, subiecte sensibile ce țin de identitate și relații interetnice în Republica Moldova. Dar nu ne vom opri doar la acestea, pentru că vrem să descoperim împreună și alte povești despre cum se schimbă această societate.
Urmărește „Laboratorul social” pe YouTube și pe europalibera.md.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.