Acordul a fost semnat la Kiev, pe 26 octombrie, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Procedurile au fost însă inițiate la începutul acestui an, proiectul fiind, în esență, o actualizare a unui acord de colaborare dintre Ministerele Apărării ale celor două țări, semnat încă în 1993.
Documentul conține 12 articole, se încheie pe o perioadă de 5 ani și poate fi extins automat pentru perioade succesive similare. Cheltuielile pentru punerea lui în aplicare vor fi acoperite din bugetul anual al Ministerului Apărării.
Proiectul ajunge pe masa Executivului pe fondul eforturilor Republicii Moldova de a-și ajusta legislația pentru a permite dezvoltarea unei industrii proprii de apărare.
„Retorica războinică” a opoziției pro-ruse
Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) a condamnat acordul într-o declarație, cerând „desecretizarea” textului integral și denunțarea prevederilor care ar submina neutralitatea țării.
„Cooperarea militară cu o țară aflată în stare de conflict atrage R. Moldova într-un război străin, transformând țara noastră într-o zonă de front și într-o potențială țintă”, a acuzat formațiunea pro-rusă, condusă de fostul președinte Igor Dodon.
Guvernul a respins acuzațiile, calificându-le drept o „retorică războinică”, iar ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, le-a numit „dezinformări și falsuri”.
Ministrul Apărării a amintit că R. Moldova are încheiate peste 120 de tratate cu caracter militar cu diverse state, unele având anexate acorduri-cadru pe dimensiunea tehnico-militară. Un acord similar celui contestat acum de opoziție a fost semnat și cu Rusia, în septembrie 1997.
Într-o intervenție pentru agenția de presă rusă TASS, ambasadorul Rusiei, Oleg Ozerov, neacreditat de Chișinău, a susținut că ar exista planuri ca teritoriul Republicii Moldova să fie folosit în interesul Armatei ucrainene – pentru producția de componente pentru drone, echipamente anti-drone, sisteme de război electronic și pregătirea operatorilor de drone.
Dar ce prevede, de fapt, acordul dintre R. Moldova și Ucraina?
Statutul de neutralitate rămâne neatins
Acordul stabilește explicit că prevederile sale nu vor aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova și nu vor contribui – nici direct, nici indirect – la desfășurarea operațiunilor în conflicte militare. Autorii subliniază că textul nu poate fi interpretat ca o permisiune pentru dislocarea de trupe militare străine pe teritoriul țării.
Articolul 1 al acordului pune accent pe „îmbunătățirea capacităților defensive” ale ambelor state, în timp ce articolul 2 precizează: cooperarea tehnico-militară se va limita la activități de consultare, analiză și schimb de informații tehnice, „fără efect operațional direct”. De asemenea, acțiunile comune nu vor putea fi interpretate ca acordare de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat.
Documentul mai spune că această colaborare se va putea realiza pentru modernizarea, reparația și exploatarea în siguranță a tehnicii militare și a armamentului, precum și prin acordarea de suport tehnic reciproc: echipamente și consumabile pentru personalul militar.
Instruiri de pilotare a unei drone pe poligonul de la Dănceni, iunie 2026
Tehnologii pentru protecția spațiului aerian
Acordul permite Republicii Moldova și Ucrainei să dezvolte proiecte de modernizare a infrastructurii militare și să aplice tehnologii de supraveghere și protecție a spațiului aerian. Părțile vor putea efectua instruiri comune, prin schimburi de programe de formare, transfer de cunoștințe și bune practici.
De asemenea, vor putea iniția proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, de cooperare în domeniul achizițiilor de echipamente, precum și intervenții comune în cazul unor dezastre sau operațiuni umanitare.
În nota explicativă a proiectului se accentuează oportunitatea dezvoltării industriei cu utilizare dublă (civil-militară), vizând avansarea tehnologiilor de securitate cibernetică, comunicații, drone, sisteme automatizate și logistică inteligentă.
Ministrul Anatolie Nosatîi a declarat că parteneriatul moldo-ucrainean urmărește exclusiv protejarea populației și a spațiului aerian împotriva amenințărilor militare, care vin din partea Federației Ruse.
El a adăugat că Ucraina deține în prezent cea mai bogată experiență în contracararea rachetelor și dronelor ruse, care survolează adesea și spațiul aerian moldovean, aplicând aceste cunoștințe zilnic pentru protejarea propriilor cetățeni.
Expert: „Un acord mai degrabă pacifist”
Într-un comentariu pentru Europa Liberă, expertul în securitate Artur Leșcu a spus că documentul semnat la Kiev este „un acord mai degrabă pacifist decât unul belicos”. El observă că acordul se concentrează pe cooperarea științifică și militară aplicată, iar preluarea experienței tehnologice este un demers firesc pentru un stat suveran.
Potrivit expertului, înțelegerea cu Ucraina se înscrie în logica eforturilor Republicii Moldova de a pune bazele unei industrii proprii de apărare.
„Evident că Moldova nu va produce tancuri sau avioane, dar producerea dronelor și a tehnologiilor conexe este o chestiune la zi, iar experiența Ucrainei este prețioasă în acest sens”, spune Leșcu.
El nu exclude că această decizie a Chișinăului ar putea irita Moscova, chiar dacă pune accent pe dimensiunea științifico-industrială și respectă statutul de neutralitate al Republicii Moldova.
Totodată, expertul crede că asigurarea securității naționale ar trebui să reprezinte un subiect de consens pentru toate forțele politice de la Chișinău.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.