Portalul cehesc de știri Seznam a semnalat, pe 25 august, o campanie de dezinformare pe Facebook, adresată cehilor. Ei erau avertizați că polonezii vor să le ocupe un teritoriu de la granița comună, și erau chemați să iasă în stradă, ca să-l apere.
După câteva zile de „fierbere”, atât experții, cât și politicienii cehi consideră că inițiatorul campaniei se află în Rusia. Cazul este anchetat de autoritățile de securitate din ambele țări.
Campania se bazează pe o pretenție reală a Poloniei, care decurge dintr-un tratat interstatal real - iar suprafața menționată în postările incitante de pe Facebook corespunde realității.
Întreaga campanie de pe Facebook a fost finanțată de un profil creat prin inteligență artificială, pe numele Adam Sikora, iar sub postare au intervenit alte profiluri false, care fie erau de acord cu apartenența regiunii de graniță la Polonia, fie, dimpotrivă, criticau Polonia.
La baza întregii campanii a stat un alt cont fals care se dădea drept ambasadorul ceh în Polonia, Břetislav Dančák, și care a publicat cererea Poloniei de restituire a 368 de hectare.
Ulterior, au fost create pagini web care se prezentau ca știri ale portalului iROZHLAS.cz (radioul public cehesc, cea mai respectată instituție de presă din țară, potrivit sondajelor), care informau despre întreaga acțiune. În plus, hackerii au publicat un articol despre pretențiile poloneze (600 de hectare) pe site-ul unui post de radio polonez mai mic.
Atât Cehia, cât și Polonia sunt aliații Ucrainei invadate de Rusia și sunt la loc de frunte pe „lista statelor ostile” alcătuită de Kremlin. Ambele țări fac eforturi să-și consolideze forțele armate și sunt frecvent ținta a ceea ce numesc „războiul hibrid” al F. Ruse.
Rădăcini istorice
Cei care au pornit campania au mizat, desigur, pe resentimente datând încă din perioada când Polonia și Cehia și-au împărțit, nu fără probleme, teritoriul Sileziei, după dezmembrarea monarhiei austro-ungare.
După Primul Război Mondial, autoritățile locale au convenit inițial asupra unei împărțiri pe criteriul lingvistic, Cehoslovacia urmând să primească aproximativ un sfert din fostul principat, iar restul să revină Poloniei. Ambele state au revendicat însă întreg teritoriul, iar situația tensionată a degenerat în cele din urmă, în ianuarie 1919, într-un război de câteva zile, declanșat și câștigat de Cehoslovacia.
Conflictul s-a reaprins în ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, când Polonia a invadat orașul divizat Těšín/ Cieszyn, în 1938, profitând de „criza muncheneză”, adică de decizia aliaților de a nu-l împiedica pe Hitler să ocupe regiunile vestice ale Cehiei, „sudeții”.
Tensiunea creată de postările actuale în jurul acestui vechi conflict este însă evident disproporționată - atât de mult, încât nu a căzut „pe teren fertil”, lăsându-i pe cehi în mare măsură indiferenți, cum a scris ziarul ceh pe internet Denik Referendum.
De partea poloneză, politicienii s-au grăbit să ia în zeflemea campanie, premierul Donald Tusk publicând o imagine cu două personaje de desene animate îndrăgite din cele două țări, cu inscripția: „Reksio și Krtek de mult au înțeles că cehii și polonezii sunt cei mai buni prieteni!”
„Datorie teritorială”
La delimitarea frontierei de stat în 1958, Republica Populară Polonă a cedat Cehoslovaciei socialiste 1 205,9 ha de teren, în timp ce partea cehoslovacă a cedat Poloniei 837,46 ha. Diferența de puțin sub patru sute de hectare rămâne astfel o datorie teritorială, pe care Republica Cehă o recunoaște, în continuare.
Începând cu anii ’90, au avut loc mai multe runde de negocieri privind ajustări parțiale ale frontierei, însă acestea au eșuat de fiecare dată din cauza refuzului comunelor de la graniță de a renunța la o parte din teritoriul lor cadastral.
Fostul ambasador polonez Mateusz Gniazdowski a propus odată soluționarea acestei datorii prin transferul clădirii ambasadei poloneze de la Praga, Palatul Fürstenberg, în proprietatea statului polonez.
Armata poloneză intră în Těšín/Cieszyn, în octombrie 1938.
Miniștrii de externe polonez și ceh Radosław Sikorski și Petr Macinka au discutat ultima dată despre datoria de frontieră în luna februarie a acestui an, dar fără rezultate concrete.
Ministerul Afacerilor Externe al Cehiei a reacționat împotriva campaniei de dezinformare de pe Facebook, respingând în mod obiectiv ideea pretențiilor teritoriale ale Poloniei și clarificând care este situația reală în ceea ce privește datoria teritorială și negocierile privind soluționarea acesteia.
„În ciuda istoriei sale tumultoase și sângeroase, regiunea Těšín / Cieszyn nu prezintă astăzi niciun potențial de conflict care ar putea afecta relațiile ceho-poloneze”, notează cu titlu de concluzie articolul din Denik Referendum.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.