Decizia comitetului executiv al BNM stabilește o rată de 9.0%, în creștere cu 1,5 puncte procentuale, pentru principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt, majorând și alte rate ale dobânzii.
Banca centrală explică într-un comunicat că sunt măsuri de răspuns la faptul că rata anuală a inflației a ajuns în luna august la aproape 7% față de ținta BNM de 5%.
În spatele acestei creșteri se află mai ales factori externi - incertitudini geopolitice, inclusiv reluarea ostilităților dintre SUA și Iran, care influențează prețurile la resursele energetice, la produse alimentare și la materii prime – iar aceste presiuni se vor menține până la sfârșitul anului, spune BNM.
Este a doua asemenea decizie în ultimele două luni, după ce BNM mai majorase o dată rata de bază a dobânzii, dar numai cu 0,5 puncte procentuale, pe 6 august.
Ambele sugerează o revenire la o politică monetară restrictivă, la care s-a recurs din 2022 pe fondul explodării ratei inflației și care a durat până în august 2025, când BNM anunța sfârșitul „ciclului restrictiv al politicii monetare” și reluarea „măsurilor de relaxare” pentru a relansa creșterea economiei.
Analiza expertului: „Decizia BNM riscă să răcească economia și așa destul de rece”
Economistul Marin Gospodarenco, directorul Centrului Analitic „Economica” de la Chișinău, spune despre decizia BNM că este „dură” și transmite un semnal de îngrijorare.
„Când BNM majorează rata de bază, banii devin mai scumpi în economie. Băncile se finanțează mai scump, iar treptat acest lucru poate însemna dobânzi mai mari pentru creditele noi acordate populației și companiilor”, a spus expertul.
Gospodarenco spune că măsurile luate de BNM sunt de natură să descurajeze consumul, iar oamenii de rând le vor simți mai ales dacă vor încercă să se împrumute la bancă: „Dacă o familie vrea să cumpere un apartament sau o mașină în credit, finanțarea poate deveni mai scumpă, iar costul poate crește și pentru cei care au făcut deja împrumuturi cu dobânzi variabile”.
Scumpirea banilor va afecta și companiile aflate în căutare de împrumuturi pentru investiții: „Un credit mai scump poate însemna amânarea unei investiții, a cumpărării unui utilaj sau extinderii afacerii”, spune Gospodarenco.
Măsura BNM se înscrie în arsenalul clasic pentru combaterea inflației, dar comportă și riscul de a „răci economia care este și așa destul de rece.”
Și Adrian Lupușor, directorul Expert Grup, spune într-o postare pe rețele că la o inflație care riscă să urce la 9-10%, majorarea ratei de bază este acea „pastilă amară” care trebuie administrată economiei pentru evitarea unei inflații și mai mari.
Măsura, spune Lupușor, va cauza suferințe în primul rând bugetului de stat, care se împrumută la greu de la bănci pentru a-și acoperi deficitul bugetar.
Expertul anticipează „o anumită perioadă de stagflație [creștere economică aproape de zero, cuplată cu creșterea inflației], care însă ar trebui să se stabilizeze în a doua jumătate a anului 2027.
Cele mai recente date arată că economia moldoveană a înregistrat o creștere sub așteptări, de doar 0,6% în prima jumătate a acestui an.
Următoarea ședință a comitetului executiv al BNM este programată la începutul lunii noiembrie.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.