Parlamentul ar urma să examineze proiectul de politică fiscală „Muncă, investiții, echitate” în lectura a doua abia după ce deputații vor propune amendamente. Termenul este 18 septembrie.
Dacă prezentarea politicii fiscale de către ministra Finanțelor, Victoria Belous, a durat o jumătate de oră, sesiunea de întrebări-răspunsuri și luări de cuvânt au consumat restul timpului – patru ore.
Deputații guvernării PAS spun despre document că este „echilibrat și echitabil”, în timp ce opoziția l-a criticat dur, spunând că va avea ca efect adâncirea sărăciei și că nu va favoriza creșterea economică.
La dezbateri, deputații din opoziție au spus că măsurile guvernului Tofan vor fi împovărătoare pentru cetățeni, iar găurile vor fi acoperite nu pe seama creșterii economice, ci din „buzunarele oamenilor.”
Subiecte intens discutate
Cele mai multe discuții și reproșuri ale opoziției au vizat majorarea accizei la motorină; măsurile timide față de instituțiile bancare, „taxa Temu”, care va afecta cele mai sărace categorii sociale; impozitarea instituțiilor educaționale private.
Opoziția spune că majorarea accizelor la motorină în următoarea perioadă cu 75% se vor răsfrânge asupra prețurilor la unele produse.
Deputatul Sergiu Stefanco (Partidul Democrația Acasă – PDA) a afirmat că acciza va lovi în agricultori. În replică, ministra Belous a spus că statul va aplica mecanismul de restituire a accizei și că sectorul agrar nu va resimți această majorare.
Socialistul Petru Burduja a spus la dezbateri că măsurile Guvernului Tofan vor afecta și mai mult cetățenii unei țări unde rata sărăciei este de circa 35%. Deputatul crede că taxele propuse sunt „severe”, iar o bună parte din fondurile acumulate vor fi folosite nu pentru dezvoltare, ci pentru achitarea datoriilor externe.
Ca și deputatul neafiliat Vasile Tarlev, fost premier în guvernarea comunistă Voronin, Burduja susține că taxarea gazelor naturale și a energiei electrice „este o greșeală” și va lovi în cei mai săraci.
Șefa de la Finanțe, Victoria Belous, spune că autoritățile se gândesc în aceste zile la un buget de 2 miliarde de lei pentru fondul de compensații.
Burduja susține că cele 2,7 miliarde de lei din accize și peste 1,6 miliarde din TVA, bani pe care Guvernul speră că va strânge prin noile măsuri, se vor regăsi în prețurile produselor.
Numind-o pe Belous „ministru optimist”, socialista Alla Darovannaia s-a arătat îngrijorată că aplicarea taxelor la coletele comandate pe internet va duce la scăderea numărului de comenzi, iar statul va eșua în colectarea taxelor planificate.
Belous a admis riscul, însă a precizat că dacă acest lucru se va întâmpla – vor avea de câștigat producătorii locali.
Socialiștii, dar și cei din PDA, cred că de pe platformele din străinătate fac comenzi în special cei cu venituri mai mici, iar taxele ar putea să-i priveze de acces la mărfuri ieftine.
Ce se întâmplă cu gaura bugetară?
Deputata Mișcării Alternativa Națională, Olga Ursu, s-a arătat îngrijorată că „majorările grele” de taxe nu vor conduce la diminuarea deficitului bugetar, ajuns după recentele rectificări la peste 23 de miliarde de lei.
Ministra Victoria Belous a spus că deficitul din viitorul proiect al bugetului de stat nu va trece de 5,9% din PIB, deși premierul Tofan declarase o țintă de 3%.
Alți deputați socialiști, printre care Vladimir Odnostalko, au spus că guvernul a evitat să impună taxe reale pe companiile din industria jocurilor de noroc și nu a aplicat taxe uniforme pe băuturile alcoolice.
În replică, ministra Belous a declarat că plățile percepute la buget de la companiile din industria jocurilor de noroc se ridică anual „la sute de milioane de lei.” În opinia lui Odnostalko reforma propusă seamănă mai mult cu „o platformă TUX [o schemă piramidală financiară ilegală] care își bagă mâna în buzunarele oamenilor.”
Chicu: PAS să-și asume majorarea de taxe
Pentru fostul premier în guvernarea socialistă, Ion Chicu, acum lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării, documentul propus de cabinetul Tofan este „o moștenire de la guvernul Munteanu”. Chicu crede că măsurile nu susțin creșterea economiei și nu vor diminua evaziunea fiscală.
„Decizia vă aparține... vă asumați responsabilitatea pentru ea”, a spus Chicu.
Unul dintre fruntașii socialiști, vicespicherul Vlad Bătrîncea, vede în culori sumbre viitorul, spunând că efectele măsurilor bugetar-fiscale vor fi dezastruoase: „suntem în pragul unei catastrofe social-economice”, iar banii acumulați „vor fi mâncați de inflație.”
De partea cealaltă, în luările lor de cuvânt mai mulți deputați din majoritatea parlamentară PAS au lăudat guvernarea pentru prestația sa în ultimii ani marcați de multiple crize și șocuri.
„Numai în ultimii cinci ani, din fondul de compensații au fost alocate peste 10 miliarde de lei, iar în drumuri s-au investit în jur de 11 miliarde de lei”, a exemplificat deputatul Radu Marian.
Ce prevede politica fiscală, pe scurt
Obiectivul politicii fiscale și vamale pe anul 2027 este creșterea taxelor pe vicii, mai puțin pe muncă și investiții, iar ținta e acumularea la buget a peste 5,1 miliarde de lei: 820 milioane ar urma să provină din impozitul pe venit al persoanelor fizice și juridice și din taxa de viciu; 1,6 miliarde de lei – din TVA și 2,7 miliarde de lei din accize.
Scutirea personală pe salariu va crește de la 29.700 la 40.020 de lei, măsură ce va lăsa în buzunarele cetățenilor, în total, 800 de milioane de lei. Proiectul prevede extinderea până în 2029 a scutirii fiscale la impozit pe venit – așa zisa „cota zero”, pentru profitul nedistribuit – cu majorarea pragului de eligibilitate a companiilor de la 100 de milioane la 200 de milioane.
Guvernul propune și simplificarea mecanismului actual la impozitul pe avere prin stabilirea unui prag de 4 milioane de lei la valoarea estimată a bunurilor imobiliare cu destinație locativă, inclusiv case de vacanță, cu aplicarea cotei de 0,8% în cazul depășirii acestui plafon.
TVA la medicamente și produsele alimentare de bază va rămâne de 8%, inclusiv la ouă și carnea de pui. TVA la alte produse – precum unele alimente din import, de pildă – va crește la 12%. Acciza la motorină crește la 20%, iar în HoReCa crește taxa până la 12%.
De la 1 octombrie 2026, coletele vor fi impozitate cu 20% și va fi percepută o taxă de 12 de lei la fiecare colet comandat din afara țării. „Taxa de solidaritate” sau taxa pe profitul băncilor va crește de la 12 la 18% și va fi aplicată începând cu anul fiscal 2027.
Vor crește impozitele de la 6 la 8% la dividende și de la 8% la 12% la câștigurile de pe piața de capital.
La energia electrică va fi menținut TVA de 0% și 8% la gaze, dar guvernul propune o schemă graduală de aplicare a impozitului: în cazul gazelor, se va aplica TVA de 8% (ca și până în prezent) la un consum lunar de 150 metri cubi, iar ce depășește va fi taxat cu 20%. „Cota zero” la electricitate va fi păstrată la un consum lunar de 100 kWh, iar pe consumul mai mare va fi aplicat un impozit de 20%. Măsura va fi aplicată din aprilie 2027.
Apare, în premieră, o taxă de 6% pentru participarea la jocurile de noroc și loterii. Se propune majorarea cu 20% a accizelor la tutun și alcool, și taxarea cu 50% a lichidelor de vapat cu nicotină. În premieră, vor fi taxate băuturile cu zahăr și energizantele, precum și produsele pirotehnice.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
