Letonii participă sâmbătă la alegerile parlamentare care îl vor menține probabil la putere pe prim-ministrul pro-ucrainean Andris Kulbergs, deși fragmentarea politică profundă ar putea complica formarea unui guvern. Principalele griji ale electoratului sunt securitatea țării - vecina Rusiei - și scumpetea.
În țările baltice, inclusiv în Letonia, stat membru al NATO și al Uniunii Europene, mulți alegători sunt îngrijorați de o potențială agresiune rusă, pe fondul numărului tot mai mare de încălcări ale spațiului aerian legate de războiul dus de Moscova în Ucraina, notează Reuters.
Rusia susține că acuzațiile potrivit cărora ar plănuiește să atace NATO sunt nefondate, iar oficialii occidentali afirmă că aceasta nu este capabilă să lanseze un atac direct, însă preocupările legate de securitate au avut o pondere semnificativă în campania electorală.
Sondajele de opinie plasează „Lista Unită”, formațiunea de centru a lui Kulbergs, pe primul loc, cu aproximativ 14% din voturi, urmată însă îndeaproape de „Puterea Suverană”, o formațiune deschis pro-rusă.
Om de afaceri și pilot amator de raliuri, Kulbergs, în vârstă de 47 de ani, a ajuns la putere în luna mai, după ce coaliția anterioară s-a destrămat din cauza modului în care a gestionat incidentele în care drone militare rătăcite au pătruns nedetectate în Letonia. Deși dronele erau ucrainene, oficialii au acuzat Rusia că le-a făcut să se abată de la traiectoriile de zbor.
„Trebuie să oferim Ucrainei tot ce este necesar chiar acum, pentru ca aceasta să poată avea avantajul și să câștige”, a declarat Kulbergs pentru Reuters într-un interviu, înaintea scrutinului.
Pe parcursul campaniei, el a promis, de asemenea, mai multe capacități anti-drone pentru Letonia și menținerea cheltuielilor de apărare la 5% din produsul intern brut, unul dintre cele mai ridicate niveluri din NATO.
Însă rivalii săi pro-Kremlin susțin că Letonia ar trebui să înceteze orice ajutor acordat Ucrainei și să se concentreze mai mult pe problemele legate de costul vieții, în special în rândul minorității vorbitoare de limbă rusă din țară.
„Alegătorii noștri vor pace, vor să nu mai caute adăposturi, să nu mai trăiască alerte aeriene”, a declarat pentru Reuters lidera unei formațiuni pro-ruse, Julia Stepanenko. „Războiul nu trebuie încurajat în niciun fel, inclusiv prin finanțarea acestuia... Ucraina trebuie să câștige, dar prin negocieri de pace”.
Secțiile de vot s-au deschis la ora 8:00 și urmează să se închidă la ora 20:00, primele rezultate fiind așteptate în câteva ore, iar rezultatul final urmând să fie clar probabil după miezul nopții. Cei 100 de membri ai Saeima, sau parlamentului, sunt aleși pentru un mandat de patru ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.