Reprezentanții INP spun că, după 2022, au lansat opt proceduri de achiziție publică de dispozitive de monitorizare; șase au eșuat.
Motivele invocate: fie lipsa participanților, fie neîndeplinirea condițiilor de calificare de către ofertanți.
Instituția afirmă că a încercat să atragă furnizori străini, transmițând solicitări către peste 20 de companii, ambasade, Consiliul Europei, agenția germană GIZ și UNICEF Moldova, însă demersurile nu au avut succes.
Singura procedură finalizată cu succes în această perioadă a fost cea din 2026, câștigată tot de Infoexpres, care s-a angajat să livreze 200 de echipamente de tip biblok (brățară și stație) pentru 1.612.000 de lei fără TVA.
INP asigură că „toate procedurile de achiziții publice sunt desfășurate cu respectarea legislației în vigoare, în condiții de transparență, concurență și tratament egal pentru toți operatorii economici”.
Totuși, reprezentanții instituției nu au comentat faptul că softul folosit de INP pentru gestionarea sistemului de monitorizare, Aplicația de Monitorizare Electronică (AME), a fost dezvoltat chiar de Infoexpres, fără ca acest lucru să fie specificat tehnic în caietele de sarcini, astfel încât alte firme să știe dacă echipamentele lor ar fi compatibile.
Instituția nu a explicat nici de ce unul dintre criteriile tehnice – standardul de rezistență IP68 – a fost eliminat din caietul de sarcini din 2026, după ce o firmă concurentă a Infoexpres a fost descalificată tocmai pentru neîndeplinirea acestei condiții. Licitația reluată ulterior a fost câștigată de Infoexpres.
Dumitru Boaghe, directorul Dalu-Mol – compania care a fost descalificată din acest motiv – a spus pentru Europa Liberă că a renunțat să mai participe la licitațiile organizate de INP când și-a dat seama că licitațiile sunt „câștigate de cine trebuie”.
El a menționat că inspectoratul a evitat în mod constant să testeze și să integreze echipamentele altor firme de pe piață, preferând o cale simplă, care avantaja Infoexpres.
Europa Liberă a scris despre modul în care Infoexpres – o firmă cu o mână de angajați și controverse privind licitații cu dedicație – a devenit de facto unicul furnizor al INP, inclusiv datorită unui software propriu de monitorizare (AME) cu care doar echipamentele companiei sunt compatibile.
### Vezi și... ###
Crima de la Măgdăcești și monopolul brățărilor electronice. Cum a ajuns statul dependent de o singură firmăUn raport din 2023 al Asociației pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă acuza INP că a redactat caiete de sarcini favorabile acestei firme, iar CNA a deschis, acum trei ani, un dosar penal pe această temă, rămas nefinalizat.
Subiectul a luat amploare după tragedia de la Măgdăcești, unde un bărbat aflat sub monitorizare electronică și-a ucis soția pe 31 august, după ce brățara sa a devenit invizibilă pe platforma de urmărire.
Directorul INP, Viorel Sochircă, a demisionat, iar ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a promis o anchetă și corectarea „urgentă” a procedurilor de monitorizare.
Premierul Vasile Tofan a declarat, la rândul său, că Executivul va dubla în 2027 bugetul pentru achiziția de brățări electronice de monitorizare după cazul de la Măgdăcești.
INP că are în prezent 327 de echipamente funcționale și 355 de persoane monitorizate, dintre care 192 sunt agresori familiali.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.