În R. Moldova s-au înregistrat în ultimele 24 de ore 133 de cazuri noi de infectare cu coronavirusul de tip nou, din 801 de probe, a anunțat miercuri, după ședința Centrului Unic de Comandă, ministra sănătății, Viorica Dumbrăveanu, precizând că numărul cel mai mare de cazuri noi s-au înregistrat la Chișinău și în regiunea transnistreană. Tot astăzi, președintele Igor Dodon a spus că moldovenii respectă în general restricțiile impuse din cauza epidemiei, dar a atras atenția că cifrele noilor cazuri sunt „în creștere în anumite zile”. El a avertizat că țara se află încă în „situație de risc”, iar dacă va fi nevoie, unele restricții ridicate ar putea fi impuse din nou.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta limitarea efectivelor armatei și nici un statut de neutralitate în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia. Într-un interviu pentru postul ucrainean 1+1, difuzat pe 25 octombrie, el a afirmat că problema teritoriilor este o „linie roșie”, care poate fi discutată exclusiv la nivelul liderilor, în perspectiva reluării negocierilor trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, posibil în noiembrie.

Zelenski a subliniat că garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot fi dictate de Moscova. El a spus că poziția Kievului privind armata și neutralitatea coincide, în principiu, cu cea a Washingtonului și că aceste chestiuni nu sunt negociabile.

„Chestiunea teritorială reprezintă o linie roșie care poate fi discutată exclusiv la nivelul liderilor. Americanii ridică de mult timp problema schimbului de teritorii, pe care îl numesc «land swaps»”, a declarat Zelenski. „Toată lumea trebuie să înțeleagă: în primul rând, noi nu schimbăm nimic cu nimic. Suntem dispuși să discutăm. Dacă este vorba despre o chestiune teritorială, atunci la nivel de lideri. Celelalte chestiuni – la nivel de grupuri tehnice. În noiembrie se poate discuta despre toate acestea”.

Printre „celelalte chestiuni” el a menționat un posibil armistițiu energetic, securitatea navigației în Marea Neagră și exporturile de cereale. Zelenski a spus că un armistițiu energetic ar putea fi „primul semnal al disponibilității reale a Rusiei de a pune capăt războiului”. El s-a pronunțat și împotriva ridicării sancțiunilor internaționale impuse Rusiei înainte de obținerea unor rezultate concrete.

Declarațiile lui Zelenski au urmat anunțului făcut de Iuri Ușakov, consilierul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale - Ucraina, Rusia și SUA - după 4 noiembrie.

Ușakov a precizat însă că discuțiile vor avea un caracter „preliminar” și că nu trebuie așteptat un acord de pace rapid.

Abu Dhabi este una dintre locațiile luate în calcul pentru întâlnire.

Posibilitatea reluării negocierilor trilaterale a fost discutată după întâlnirile separate, din octombrie, ale emisarului american Steve Witkoff cu Zelenski și Putin. Moscova a apreciat că propunerile americane de reglementare a conflictului conțin puține elemente utile pentru Rusia. Kremlinul a anunțat însă că este dispus să discute despre ceea ce a numit „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”.

Ultimele negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc în perioada 17–18 februarie 2026 la Geneva. Anterior, părțile s-au întâlnit în perioada 23–24 ianuarie și 4–5 februarie la Abu Dhabi. Se preconiza continuarea negocierilor, însă acestea au fost amânate din cauza începerii acțiunilor militare ale Israelului și SUA împotriva Iranului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Aleksandar Vučić, fostul președinte al Serbiei și una dintre figurile dominante ale politicii sârbe în ultimul deceniu, a recunoscut înfrângerea taberei sale politice la alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. Potrivit estimărilor preliminare prezentate de acesta, „Lista Studenților”, formată în jurul mișcării de protest conduse de studenți, ar urma să obțină majoritatea mandatelor în parlament.

„Este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat Vučić la o conferință de presă organizată după închiderea secțiilor de votare.

Conform estimărilor bazate pe un eșantion de voturi, „Lista Studenților” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, în timp ce lista electorală susținută de Vučić ar obține aproximativ 105 mandate. Rezultatele oficiale nu erau încă definitive la momentul declarației.

Fost ultranaționalist, Vučić a dominat politica sârbă timp de peste 14 ani, consolidându-și puterea după ce s-a reinventat ca reformator, susținător al aderării Serbiei la Uniunea Europeană, dar menținând relații strânse cu Rusia și China.

Aflat la președinția țării din 2017, Vučić a demisionat la sfârșitul lunii septembrie 2026. Neputând candida pentru un al treilea mandat, el spera să devină prim-ministru după convocarea alegerilor parlamentare anticipate.

Scrutinul s-a desfășurat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite în urmă cu aproape doi ani, după tragedia produsă la Novi Sad, la 1 noiembrie 2024. Prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în urma căreia 16 persoane și-au pierdut viața, a stârnit un val de indignare publică și acuzații potrivit cărora corupția ar fi contribuit la deficiențele lucrărilor de construcție. Gara făcea parte dintr-un proiect emblematic al guvernului, realizat de companii chineze.

Protestele studențești, alimentate și de temerile privind alunecarea Serbiei spre autoritarism, au dus la apariția unei alianțe de candidați reformiști, reuniți pe o listă electorală comună, cunoscută drept „Lista studenților”.

„Lista studenților a câștigat. Va avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105. Nicio altă formațiune nu a intrat în parlament”, a declarat Vučić.

Ilija Srdanović, principalul candidat al listei studențești, a salutat rezultatul. „Mâine începem să construim un stat guvernat de statul de drept”, a spus el.

„Am demonstrat că schimbarea este posibilă atunci când există voința de a o realiza. Acum trebuie să ne ridicăm la înălțimea acestui moment. Studenții au câștigat. Vrem să construim împreună o țară în care fiecare are dreptul la adevăr, la o voce și la un viitor”, a adăugat Srdanović.

Rezultatele finale nu fuseseră încă anunțate, însă observatorii independenți estimau că prezența la vot ar putea atinge cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.

Reacții din SUA

Congresmanul republican american Joe Wilson, critic de lungă durată al lui Vučić și copreședinte al Comisiei de la Helsinki, a lăudat rezultatul într-o declarație pentru RFE/RL.

„Poporul sârb a obținut această victorie incredibilă prin determinare de neclintit și prin angajamentul de a restabili statul de drept în țara sa”, a spus el.

„Acest lucru va include eliminarea influenței dăunătoare a Partidului Comunist Chinez și diversificarea surselor de energie, îndepărtându-se de Rusia. Acesta este un nou început pentru Serbia, care își asumă locul în civilizația occidentală. Dictatorii sunt pe fugă în timpul administrației Trump”, a afirmat Wilson.

Ivana Stradner, cercetătoare la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a declarat pentru RFE/RL că Serbia traversează o mobilizare similară celei din perioada înlăturării fostului președinte Slobodan Miloșevici.

Ea a avertizat însă că îndepărtarea lui Vučić este doar începutul: Serbia trebuie să desființeze sistemul de corupție și control autoritar care i-a susținut puterea, nu doar să schimbe persoanele aflate la vârf.

„Aceasta este șansa Serbiei de a construi instituții democratice durabile și de a pune țara ferm pe calea către Occident”, a adăugat Stradner.

Potrivit cercetătoarei, Vučić „a cultivat legături strânse cu Moscova și Beijingul, poziționând Serbia ca unul dintre cei mai apropiați parteneri ai acestora în Europa. Acum, Rusia și China riscă să piardă un aliat cheie și un punct de sprijin important în Europa.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mai multe servicii publice digitale din R. Moldova, inclusiv cele pentru depunerea și emiterea actelor permisive, rămân temporar indisponibile după un atac cibernetic din 22 octombrie. Unele servicii nu vor putea fi accesate nici luni, 26 octombrie.

Deconectarea este o măsură de securitate necesară pentru investigarea incidentelor cibernetice, verificarea infrastructurii guvernamentale și restabilirea treptată a serviciilor, anunță duminică Agenția de Guvernare Electronică (AGE).

Printre documentele care nu vor putea fi solicitate online se numără certificatul fitosanitar pentru export sau reexport, notificarea în comerț, autorizația sanitar-veterinară pentru mijloacele de transport, notificarea produselor cosmetice și certificatul de urbanism pentru proiectare, dar și altele.

AGE, Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) spun că aproximativ 15 specialiști lucrează la verificarea și securizarea sistemelor, pentru a preveni noi atacuri și a proteja datele cetățenilor și ale companiilor.

O nouă tentativă a fost identificată și blocată în jurul orei 02:00, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie. Echipele tehnice au lucrat fără întrerupere, inclusiv în weekend, iar autoritățile cer cetățenilor și companiilor să manifeste înțelegere față de indisponibilitatea temporară a unor servicii.

Atacul cibernetic, produs în noaptea de 22 octombrie, a vizat mai multe servicii publice digitale, cu scopul de a obține neautorizat date cu caracter personal. Autoritățile au înregistrat aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a serviciilor vizate. Ca măsură de precauție, acestea au fost deconectate, iar atacul a fost stopat pe 23 octombrie.

Despre incident au fost informate Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Investigația continuă pentru a stabili circumstanțele atacului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Alegătorii au stat la cozi lungi pentru a vota în alegerile anticipate convocate de Aleksandar Vučić,, pe fondul protestelor conduse de studenți, care reprezintă cea mai serioasă provocare pentru liderul sârb din ultimii ani.

Sute de oameni au făcut coadă în fața numeroaselor secții de votare din capitală, Belgrad, în primele ore ale zilei, după deschiderea urnelor pe 25 octombrie.

Alegătorii au stat la cozi și la secțiile de votare din Novi Sad, unde 16 persoane au murit în urmă cu doi ani, după prăbușirea copertinei unei gări.

Tragedia a provocat indignare la nivel național, pe fondul informațiilor potrivit cărora corupția ar fi contribuit la deficiențele de construcție care au dus la accident.

Acest incident, împreună cu suspiciunile că Vučić, ar împinge țara spre autoritarism, a alimentat protestele conduse de studenți și apariția unor noi candidați politici.

Vučić, care a convocat alegerile anticipate în septembrie, a renunțat la al doilea mandat de președinte pentru a candida din nou la funcția de prim-ministru.

• Te-ar putea interesa și: Vučić, în fața celei mai mari provocări electorale din ultimii ani, pe fondul temerilor de fraudă în Serbia

În pofida protestelor studențești, mulți sârbi îi atribuie meritul pentru creșterea economică a țării și pentru investițiile guvernului în proiecte precum construcția de autostrăzi și școli noi.

Sondajele de opinie indică o competiție strânsă între susținătorii lui Vučić și candidații care promovează reforme, cu o agendă ce include combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ.

Lista Studenților cuprinde 250 de candidați, în mare parte necunoscuți publicului, printre care fermieri, profesori universitari și actori. Gruparea este condusă de un medic cardiolog.

Vučić și susținătorii săi din Partidul Progresist Sârb au respins acuzațiile de corupție și represiune. El a susținut, de asemenea, că mișcarea studențească este finanțată de agenți străini.

„Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai emoționante campanii”, a declarat Vučić la un miting din 22 octombrie. „Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia.”

Un sondaj Ipsos publicat pe 22 octombrie arăta că Partidul Progresist Sârb conducea în preferințele alegătorilor, cu 47% din voturile estimate, față de 40% pentru reformatorii susținuți de studenți.

Votarea se încheie la ora locală 20:00, iar primele rezultate sunt așteptate în jurul orei 22:00.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cinci persoane vizate de perchezițiile din 23 octombrie, într-un dosar privind pregătirea unor dezordini în masă în R. Moldova, au statut de bănuit. Toți sunt tineri, unii dintre ei studenți, și cooperează cu poliția, a declarat pentru Europa Liberă Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol a Inspectoratului General al Poliției.

Potrivit declarațiilor preliminare ale acestora, tinerii nu cunosc cine se află în spatele acțiunilor de mobilizare. Poliția desfășoară măsuri speciale de investigație și acțiuni de urmărire penală pentru a identifica organizatorii.

Într-un comunicat publicat sâmbătă seara, poliția anunța că, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și procurorii PCCOCS, investighează un grup suspectat că pregătea acțiuni violente și dezordini în masă în R. Moldova

Potrivit acestuia, din octombrie 2026, membrii grupului ar fi încercat să organizeze acțiuni violente pentru a obține bani. Planurile ar fi inclus distrugerea sau deteriorarea bunurilor publice și private.

Pentru realizarea intențiilor și a atrage participanți, suspecții ar fi creat profiluri false pe TikTok și Facebook, precum și canale pe Telegram, inclusiv unul cu denumirea „ProtestMD”. Unele dintre ele ar fi fost gestionate din afara țării. Prin intermediul lor, ar fi fost mobilizați, în special, tineri din școli profesionale și universități să participe la proteste care ar fi putut degenera în dezordini în masă.

Pe 23 octombrie, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și ai SIS, cu sprijinul angajaților BPDS „Fulger”, au făcut percheziții în Chișinău și în regiunile Centru și Nord ale țării. Acțiunile au vizat persoane suspectate că ar fi lansat apeluri la violențe și dezordini în masă.

Potrivit poliției, datele obținute în cadrul investigației arată că tinerii ar fi fost atrași în aceste activități prin manipulare, fără să li se explice pe deplin consecințele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Atacurile rusești asupra Ucrainei au ucis cinci oameni și au rănit alți 24 în regiunile Dnipropetrovsk, Vinița și Harkov, sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie. Au fost avariate locuințe, magazine, mașini și infrastructură energetică.

Patru locuitori ai raionului Sinelnikove au fost uciși, iar alți 13 au fost răniți, inclusiv o fetiță de 11 ani, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Au fost avariate case, magazine și automobile.

O altă persoană a fost rănită în raionul Nikopol, în urma unui atac asupra unei case particulare. În orașul Dnipro au fost avariate obiective de infrastructură.

În orașul Vinița, șase persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu cinci etaje. Una dintre victime a fost spitalizată, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Patru apartamente de la etajele doi și trei au fost distruse, iar automobilele parcate în apropiere au fost avariate. 15 persoane au fost evacuate dintr-un centru privat pentru persoane în etate, afectat de atac.

În seara de 24 octombrie, șefa administrației militare a regiunii Vinița, Natalia Zabolotnaia, a anunțat că o parte a orașului a rămas fără curent electric după un atac asupra unui obiectiv energetic. Nu au fost raportate victime, iar alte detalii nu au fost făcute publice.

În dimineața de 25 octombrie, armata rusă a atacat trei raioane ale orașului Harkov: Industrialnîi, Novobavarski și Osnovianski, a anunțat primarul Igor Terehov.

• Te-ar putea interesa și: Viteza de funcționare a Starlink a fost restabilită, anunță ministrul ucrainean al Apărării

Un centru comercial a fost lovit și a izbucnit un incendiu. Angajații au fost evacuați, iar victime nu au fost raportate. Canale ucrainene de monitorizare de pe Telegram au publicat imagini cu distrugerile de la hipermarketul „Epicentr”.

În raionul Novobavarski, o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite într-un atac cu drone, a mai anunțat primarul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de comunicații prin satelit Starshield și-a restabilit viteza de funcționare, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Evhenii Hmara, pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL, după ce unele restricții au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei împotriva forțelor ruse.

Starshield este un serviciu de comunicații prin satelit cu scop militar, dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk, care operează și rețeaua comercială Starlink. Ucraina se bazează în mare măsură pe aceste sisteme pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești.

„Conexiunea este stabilă”, a declarat Hmara, adăugând că sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării au înregistrat restabilirea conectivității pe echipamente care se deplasau cu viteze de peste 400 de kilometri pe oră.

Ministrul a descris restabilirea funcționării sistemului drept un nou exemplu al modului în care „dialogul direct și poziția fermă a președintelui ucrainean” pot produce rezultate importante pentru militarii ucraineni, operațiunile cu drone, logistică și comunicații.

„Ministerul Apărării continuă să monitorizeze și să documenteze funcționarea sistemelor Starlink/Starshield”, a adăugat el.

Anunțul din 24 octombrie a venit după aproape două săptămâni de restricții semnalate, care au împiedicat unele drone ucrainene și alte echipamente să mențină conexiunea prin satelit la viteze mari de deplasare.

Chiar și pe 23 octombrie, surse din Ministerul ucrainean al Apărării au declarat pentru RFE/RL că conexiunea prin satelit se întrerupea în continuare atunci când echipamentele se deplasau cu aproximativ 161 de kilometri pe oră. Sursele, care cunoșteau situația, dar nu erau autorizate să facă declarații publice, au precizat că nu exista încă o confirmare că restricțiile fuseseră ridicate.

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, pe 23 octombrie, că restricțiile de viteză erau în continuare în vigoare.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina își reduce dependența de dronele chinezești, însă nu poate renunța complet la ele

Perturbările, semnalate pentru prima dată în jurul datelor de 13-14 octombrie, au afectat un sistem esențial pentru operațiunile armatei ucrainene cu drone, atât pentru atacarea țintelor rusești, cât și pentru interceptarea dronelor de atac rusești.

Nu este clar cine a impus restricțiile. Elon Musk a declarat că sistemele Starshield sunt controlate de guvernul SUA, iar deciziile privind limitarea vitezei sau a utilizării acestora sunt luate de armată și, în ultimă instanță, de președintele american.

Serhii Beskrestnov, consilier al lui Zelenski în domeniul tehnologiilor de apărare, a sugerat că restricțiile ar avea legătură cu tensiunile recente dintre Kiev și Washington, deși această legătură nu a fost confirmată.

Donald Trump și administrația sa au negat că ar fi ordonat impunerea restricțiilor. Pe 23 octombrie, Trump a declarat că „dacă există o problemă, o voi rezolva”.

Pe 22 octombrie, The Wall Street Journal, citând oficiali americani, a scris că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile privind viteza sistemului Starshield. Potrivit publicației, conexiunea prin satelit a devenit mai stabilă după această convorbire, deși sistemul nu funcționa încă la capacitate maximă.

Restricțiile au atras atenția și în Congresul SUA, unde parlamentari democrați și unii republicani au cerut explicații despre cine a autorizat modificările și au solicitat garanții că Ucraina va avea în continuare acces fiabil la aceste sisteme.

Informațiile despre restricții au apărut aproximativ în aceeași perioadă în care Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru relaxarea temporară a sancțiunilor privind livrările de motorină rusească pe piețele internaționale. Trump a cerut, de asemenea, Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta Maia Sandu a discutat cu premierul ungar Péter Magyar despre „pașii următori” pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Discuțiile din 24 octombrie au avut loc în timpul primei vizite a președintei Sandu la Budapesta și în urma relatărilor că Ungaria se opune din nou avansării negocierilor cu R. Moldova și Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău, cei doi oficiali au salutat deschiderea, în acest an, a patru dintre cele șase clustere de negociere între R. Moldova și UE și „pașii următori pentru deschiderea celorlalte două rămase”.

Comunicatul nu precizează dacă premierul ungar și-a exprimat acordul pentru deschiderea acestora sau dacă Budapesta își va schimba poziția, spunând însă că ambii lideri „au reafirmat (...) că extinderea Uniunii Europene este o investiție în securitatea întregii Uniuni”.

Este pentru prima dată când Președinția moldoveană menționează explicit că deschiderea ultimelor două clustere a fost abordată în discuțiile cu autoritățile ungare, după ce surse diplomatice citate de presa ucraineană au spus că Ungaria s-a opus deschiderii ultimelor două grupuri de capitole de negociere cu R. Moldova și Ucraina, cu ocazia unor discuții la nivelul experților UE, pe 20 octombrie .

Deși Péter Magyar are o relație mai bună cu Ucraina decât predecesorul său, Viktor Orbán, el se opune unei apropieri prea rapide a Kievului de Uniunea Europeană. Presa ucraineană a scris în ultimele zile că premierul ungar ar bloca deschiderea ultimelor două clustere de negociere pentru Ucraina și, implicit, pentru R. Moldova.

Budapesta nu a comentat informațiile privind o eventuală opoziție față de deschiderea celor două clustere, dar a afirmat în trecut, că nu dorește accelerarea negocierilor de aderare ale Ucrainei.

• Citește și: Extinderea UE: Muntenegru se vede blocat de vecina lui, Croația, iar Georgia aproape nu mai figurează pe agendă

R. Moldova și Ucraina parcurg în paralel negocierile de aderare. Pe 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis negocierile pentru încă două clustere cu fiecare dintre cele două țări, după ce Ungaria și-a retras obiecțiile în cazul Ucrainei. Astfel, ambele țări au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere. Budapesta condiționase anterior avansarea negocierilor Kievului de garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina.

În comunicatul privind întrevederea de la Budapesta, Președinția mai precizează că Maia Sandu și Péter Magyar au discutat despre cooperarea economică și energetică, extinderea legăturilor aeriene directe dintre Chișinău și Budapesta și securitatea regională. Discuțiile au vizat inclusiv rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse și amenințările hibride ale Rusiei, inclusiv violările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone și rachete rusești.

Maia Sandu a avut, pe 24 octombrie, întrevederi bilaterale și cu președintele Ungariei, András Baka. Este prima vizită oficială a șefei statului moldovean în Ungaria. Sandu nu a efectuat o astfel de vizită în timpul mandatului lui Viktor Orbán, care a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE și, implicit, al Moldovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul moldovean de Externe spune că va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință din raionul Telenești. Anunțul a fost făcut în seara aceleiași zile, la câteva ore după incident.

„Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Ministerul a mai afirmat că astfel de incidente demonstrează riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Autoritățile ruse nu au comentat deocamdată decizia Chișinăului.

• Citește și: Drone „made in Moldova”? Chișinăul vrea să-și dezvolte industria militară și să atragă investitori străini, dar încă lipsește legislația

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au avut loc peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova. Peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, multe dintre ele explodând.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția R. Moldova informează că aparatul de zbor depistat pe 23 octombrie în extravilanul satului Chiștelnița, raionul Telenești, este o dronă de tip „Gheran-4”, cu propulsie turbo-reactivă.

La aproximativ cinci metri de dronă a fost găsită și partea de luptă, de tip termobaric, cu efect prin schije, care cântărește 52,4 kg.

Potrivit Poliției, încărcătura de luptă a fost evacuată și transportată în siguranță. Ulterior, experții Poliției, cu sprijinul geniștilor Armatei Naționale, au efectuat nimicirea controlată a acesteia.

Drona a fost depistată vineri după ce un localnic a alertat Poliția. Aparatul de zbor se afla la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și a anunțat că va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 23 octombrie, la câteva ore după incident.

Incidentul a venit după ce Rusia a efectuat în cursul nopții atacuri aeriene în cel puțin șase regiuni ucrainene, inclusiv în Odesa.

Autoritățile R. Moldova îndeamnă cetățenii să nu se apropie de drone, fragmente sau alte obiecte suspecte și să nu le atingă. Oamenii sunt sfătuiți să păstreze distanța și să evite zona până la încheierea verificărilor.

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au avut loc peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova. Peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, multe dintre ele explodând.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizoneri de război, eliberând fiecare 270 de oameni. Schimbul a fost mediat ca și altele, trecute, de Emiratele Arabe Unite (EAU), tocmai când conducerea rusă a anunțat că luna viitoare vor avea loc negocieri de pace trilaterale, cu Ucraina și SUA, la Abu Dhabi.

Moscova a declarat că militarii ruși eliberați se aflau în Belarus și că vor fi transportați în Rusia după ce vor primi asistență psihologică și medicală.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie ⁠2022, au fost schimbați mii de prizonieri, acesta fiind unul dintre puținele domenii în care Moscova și Kievul au menținut contacte sporadice, în ciuda conflictului.

Kievul și Washingtonul nu au comentat imediat anunțul despre negocierile din EAU, făcut de Kremlin după ce emisarul SUA Steve Witkoff s-a întâlnit săptămâna aceasta pe rând cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin.

Putin și Zelenski s-au declarat separat favorabili unor discuții în acest format, iar liderul rus a spus că ar fi nevoie ca la ele să se convină asupra unei „noi arhitecturi de securitate europene”. Zelenski și-a exprimat speranța că la discuții vor fi participa într-un fel sau altul și partenerii europeni ai țării sale.

Rusia, care a lansat o ofensivă pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022, a sugerat că negocierile ar putea avea loc „în jurul datei de 10 noiembrie”, în timp ce Zelenski a solicitat ca discuțiile să se desfășoare „cât mai curând posibil”.

Între timp, într-un interviu televizat difuzat joi seara, Putin a declarat că orice negocieri trilaterale s-ar concentra asupra măsurilor de securitate prevăzute într-un acord de pace definitiv și nu asupra unei armistiții „de scurtă durată”.

• Te-ar putea interesa și: Încă o navă atacată în apropierea coastei românești a Mării Negre. „Escaladare rusească”, spune Nicușor Dan

Pe fondul eforturilor diplomatice, Rusia și Ucraina au continuat să se atace reciproc. Kievul a spus că atacurile aeriene rusești din noaptea de joi spre vineri au lăsat o jumătate de milion de ucraineni fără curent electric. Moscova a acuzat Ucraina că ar fi lovit regiunile sale vestice.

Armata rusă a mai spus că a lovit portul Vilkovo din regiunea Odesa, în Ucraina, un depou de vagoane din regiunea Poltava și o navă de marfă din Marea Neagră, adăugând, cum face de fiecare dată, că toate acestea erau utilizate în scopuri militare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

În anul școlar 2026-2027, peste două mii de elevi merg la cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană, informează organizația pentru drepturile omului Promo-LEX. Ea susține că în ciuda mesajelor de descurajare primite de la autoritățile separatiste, interesul pentru școlile românești este în creștere, inclusiv în familiile care vorbesc acasă alte limbi.

Într-un nou raport, Promo-LEX spune că creșterea numărului de elevi interesați de limba română din stânga Nistrului vine când numărul general de elevi este în scădere în regiune, din cauza crizei demografice. Potrivit datelor organizației, în ultimii zece ani, numărul copiilor cu vârste de până la 18 ani din regiunea transnistreană s-a redus cu aproximativ 33%.

Tendința sfidează de asemenea mesajele autorităților separatiste, care descurajează în mod tradițional învățământul în limba română. În ultima vreme, ele aliniază tot mai mult școlile rusofone la practicile patriotarde din Rusia lui Vladimir Putin, lansând acuzații de „nazism” la adresa școlilor românești, într-o retorică amintind de justificările Moscovei pentru invadarea Ucrainei.

• Vezi și: Manuale propagandistice, rămase în trecut: Ce învață elevii din regiunea transnistreană la istorie, geografie și limba „moldovenească”

„Potrivit informațiilor colectate de Promo-LEX, presiunile îi vizează în special pe părinții angajați în structurile subordonate regimului de ocupație. Acestea sunt alimentate inclusiv de mesaje propagandistice care prezintă școlile drept instrumente de influență politică ale Chișinăului și le atribuie pretinse acțiuni de falsificare a istoriei”, se spune în raportul organizației pentru drepturile omului.

Raportul mai spune că școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subordonate Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, nu fac față cererii crescânde, neavând destul spațiu și dotări, și sunt nevoite să spună „nu” unora dintre familiile interesate.

Școlile din regiunea transnistreană aflate sub controlul autorităților secesioniste folosesc programe de studiu locale, iar manualele sunt în limba rusă sau în „limba moldovenească”, scrisă cu alfabet chirilic.

În luna aprilie, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus autorităților de la Tiraspol ca școlile din regiunea transnistreană cu predare în limba „moldovenească” să treacă la programa de studii oficială de la Chișinău, cu predare în limba română, începând cu 1 septembrie 2026 – dar propunerea a fost respinsă.

În septembrie, autoritățile de la Tiraspol au spus că au înmânat elevilor din stânga Nistrului primele diplome de absolvire după model rusesc, iar 90% din școlile din regiune au fost acreditate în Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă comercială s-a scufundat vineri dimineață în Marea Neagră la 13 mile marine de portul românesc Constanța, provocând moartea cel puțin unui marinar și făcându-l pe președintele Nicușor Dan să avertizeze din nou asupra a ceea ce numește „escaladarea rusească” în regiune.

Ministrul Apărării din România, Radu Oprea, a precizat că incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale ale țării sale. Vineri după prânz, Ministerul de Interne informa că nava „a suferit avarii importante” și „prezintă risc iminent de scufundare”, iar ceva mai târziu, președintele Nicușor Dan a confirmat într-o postare pe Facebook că nava s-a scufundat.

Nava Kohry, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, se îndrepta din Turcia spre Sulina când a fost lovită cel mai probabil de o dronă, la zece dimineață. Autoritatea Navală Română (ANR) a confirmat că a murit un marinar, iar nouă au fost salvați. Echipele de salvare căutau vineri la prânz încă trei persoane, dispărute. Potrivit autorităților române, echipajul era alcătuit din 10 ucraineni și trei azeri.

„Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a vizibilității reduse, nu este posibilă desfășurarea unei operațiuni de salvare aeriană cu elicopterul”, a declarat ANR.

Ca și în alte incidente de acest fel, autoritățile nu au precizat imediat care a fost cauza avariei. Președintele Dan a dat vina pe Rusia. „Acest atac este un nou exemplu al consecințelor tragice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Este timpul ca Rusia să ia în serios inițiativele de pace ale Statelor Unite și Europei, să accepte propunerile de armistițiu și să pună capăt războiului”, a scris Dan.

• Citește și: Încă o dronă violează spațiul aerian al Moldovei. Nou atac naval lângă Sulina, în România

În ultimele trei săptămâni, drone au lovit nave comerciale în Marea Neagră, în largul României și Bulgariei, în cadrul celor mai recente repercusiuni ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, amintește AFP.

Șapte marinari au dispărut pe 15 octombrie în largul coastelor României, după ce nava Wine Trader, un tanc de transport chimic, a luat foc în urma unui atac cu drone.

România a solicitat NATO mai mult echipament.

Joi, în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, Președinția de la București a declarat că „amenințările la adresa libertății de navigație și a infrastructurii critice au crescut semnificativ”.

NATO a anunțat marți că va desfășura avioane, drone și sisteme radar suplimentare în Marea Neagră din cauza atacurilor frecvente asupra navelor, despre care liderii UE au spus că echivalează cu „un nou front” în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

La Tiraspol au loc vineri un marș și miting de protest împotriva a ceea ce organizatorii și autoritățile separatiste consideră a fi creșterea presiunilor guvernării de la Chișinău asupra agenților economici din stânga Nistrului. Inițiativa a fost condamnată de conducerea R. Moldova ca o provocare ce nu reflectă adevăratele opinii ale cetățenilor din regiune.

Potrivit mediilor de informare de la Tiraspol, evenimentul numit „Adunarea Poporului Transnistrean” este îndreptat mai ales împotriva introducerii treptate, începând de la 1 septembrie, de către autoritățile de la Chișinău, a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru unele produse din regiunea transnistreană.

Tiraspolul spune că ar fi vorba de o „dublă impunere” și că, în consecință, multe întreprinderi din regiune ar putea să-și înceteze activitatea, iar bugetul transnistrean va pierde sute de milioane de ruble și nu va mai putea finanța salariile, pensiile și alocațiile sociale.

Adunarea este organizată de Forumul Pan-transnistrean al Poporului, o organizație-umbrelă prezentată drept civică, dar subordonată autorităților separatiste și condusă de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Organizatorii și-au propus să atragă cel puțin 20.000 de participanți, iar presa moldoveană a scris că mare parte din aceștia vor fi duși la locul adunării de autorități.

• Vezi și: Uzina Metalurgică de la Râbnița rămâne fără autorizație de mediu cel puțin pentru câteva luni

Înaintea începerii acțiunii, Biroul pentru Politici de Reintegrare din Guvernul R. Moldova a dat publicității un comunicat în care condamnă inițiativa, considerând-o provocatoare și nereprezentativă: „Într-o regiune în care libertățile fundamentale sunt suprimate, iar activitatea civică este practic imposibilă, este evident că astfel de evenimente nu reflectă în niciun fel voința liber exprimată a cetățenilor. Informațiile disponibile din regiune confirmă pe deplin acest lucru”.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă cetățenii, iar răspunsul adecvat la acestea îl reprezintă politicile de reintegrare și proiectele de convergență promovate de Guvernul Republicii Moldova, care urmăresc să aducă schimbări concrete în bine pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului”, a mai spus Biroul de Reintegrare, într-o postare pe rețele.

Criticile Chișinăului la adresa adunării de la Tiraspol, numeroase în ultimele zile, au fost deja respinse de autoritățile separatiste ca încă o dovadă a liniei dure pe care R. Moldova ar aborda-o în această chestiune.

Adunarea transnistreană vine la puține zile după ce autoritățile de la Chișinău nu au reînnoit autorizația de mediu a uneia din principalele unități economice transnistrene, Uzina Metalurgică de la Râbnița. Autorizația a expirat la 20 octombrie, iar reînnoirea ei, dacă va fi aprobată, ar putea dura câteva luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina își continuă efortul de a face mai sigure punctele de trecere a frontierei spre țări prietene, inclusiv Moldova, Slovacia și Polonia, în condițiile în care Rusia le atacă tot mai des, inclusiv pentru a-i împiedica exporturile.

Ziarul Financial Times a relatat vineri că Kievul se află în tratative cu Varșovia și Bratislava pentru a „repeta” în cele două țări central-europene, membre în UE și NATO, modelul „moldovean” de punct comun trecut pe teritoriul țării vecine, pe care Rusia s-ar încumeta mai greu să îl amenințe.

Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tihii, a declarat pentru FT că această măsură a fost determinată de un „nou context de securitate, în care Rusia încearcă în mod deliberat să atace granițele noastre” și că Kievul dorește să finalizeze un acord cu Polonia cât mai curând posibil.

Declarația vine la scurt timp după ce guvernul moldovean a confirmat că-și retrage grănicerii de la punctele comune de control aflate pe teritoriul ucrainean, după cel mai grav atac rusesc asupra unui post de frontieră, cel din 9 septembrie, de la Tudora/Starokazacie, în care două persoane au fost ucise.

În ultimele săptămâni, coloanele lungi de camioane care transportă produse agricole destinate exportului din Ucraina au fost lovite în mod repetat de drone rusești la granița cu țările UE, scrie FT.

Miercuri, potrivit aceleiași surse, la un singur punct de frontieră ucraineano-polonez, din regiunea nord-vestică ucraineană Volîn, așteptau la coadă pe teritoriul ucrainean 1.200 de camioane.

• Te-ar putea interesa și: Moldova își retrage grănicerii de la punctele comune aflate pe teritoriul Ucrainei, pe fondul atacurilor rusești

Comisia Europeană și-a exprimat recent îngrijorarea și indignarea că Rusia atacă deliberat punctele de trecere a frontierei ucrainene cu țări ca Moldova sau Polonia pentru a zădărnici exporturile ucrainene, iar FT scrie că Bruxelles oferă ajutor Chișinăului pentru a-l ajuta să mute controalele pe propriul teritoriu.

Guvernul de la Chișinău a confirmat recent că este în discuții cu cel ucrainean pe tema restructurării punctelor de frontieră, după ce chestiunea a fost făcută publică de un oficial guvernamental ucrainean într-un interviu pentru Europa Liberă, în septembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.