Un tribunal din Crimeea înființat de autoritățile impuse de Rusia a declarat că a lansat o anchetă împotriva jurnalistei Olena Iurcenko de la Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) pentru „activități care discreditează forțele armate ale Rusiei”.

Instanța din orașul Kerci din Crimeea controlată de Rusia a declarat că a înregistrat un dosar administrativ împotriva lui Iurcenko, care a lucrat ca editor la proiectul Crimea.Realities al RFE/RL după ce a fugit din Crimeea în 2014, în urma anexării ilegale a acesteia de către Rusia. Cazul nu specifică ce a făcut Iurcenko pentru a justifica acuzațiile. Pedeapsa administrativă pentru „discreditarea publică a activităților armatei ruse” este o amendă de până la 50.000 de ruble (820 de dolari). Conform legislației locale, dacă ar comite alte infracțiuni similare în decurs de un an ar putea fi supusă unor acuzații penale care se pedepsesc cu până la 15 ani de închisoare.

Președintele RFE/RL, Jamie Fly, a condamnat această măsură, calificând acuzațiile drept „ridicole”. „Suntem alături de Olena Iurcenko care se confruntă cu încă o încercare a Kremlinului de a-i reduce la tăcere și de a-i intimida pe cei care spun adevărul puterii”, a afirmat Fly într-o declarație la 4 august. „Aceste acuzații ridicole nu vor împiedica jurnaliști precum Olena să relateze despre oroarea pe care [președintele rus Vladimir] Putin a dezlănțuit-o asupra poporului ucrainean”, a adăugat el.

Parlamentul va supune votului în a doua lectură, săptămâna viitoare, un proiect de lege care va obliga aplicațiile de taxi să vireze prin bănci moldovene toate plățile făcute de clienți pentru călătorii. Anunțul a fost făcut vineri seara de autoarea inițiativei, după o dezvăluire a Europei Libere despre activitatea aplicației rusești Yandex în R. Moldova.

Deputata majorității parlamentare PAS, Marina Morozova, a scris pe contul său de Facebook că proiectul său de lege cere „ca toate încasările, plățile și transferurile să treacă prin băncile din Republica Moldova, pentru ca fiecare leu încasat să fie legal, transparent și impozitat corect”.

Totul a pornit după investigația Europei Libere care a dezvăluit dimensiunea financiară a activității Yandex din R. Moldova. Doar în 2024, grupul rusesc a câștigat aici peste 7 milioane de euro într-un an, în timp ce compania sa locală a declarat venituri zero.

În prezent, banii ajung în grupul de origine rusească prin intermediul unor companii din Emirate Arabe Unite și Kazahstan.

Singura plată virată la bugetul moldovean de grupul rusesc a fost o amendă de 40 de mii de euro, trimisă la Chișinău la începutul lunii octombrie, primită pentru refuzul repetat de a pune la dispoziția autorităților moldovene datele colectate de aplicația Yandex despre șoferii de taxi și mașinile cu care lucrează.

„Vor fi sancțiuni pentru platformele care permit accesul în sistem al automobilelor neconforme cu cerințele legale, inclusiv posibilitatea suspendării activității platformei”, a scris deputata Morozova pe 16 octombrie, anunțând grăbirea noii legislații în parlament care a fost votată în prima lectură pe 4 iunie.

Cu o zi mai devreme, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) a discutat subiectul Yandex și a spus că investighează activitatea grupului rusesc în R. Moldova.

În afară de chestiunea taxelor, Consiliul condus de prim-ministru a spus că a analizat „riscurile asociate securității informaționale”, inclusiv colectarea și stocarea de către aplicația rusească a datelor despre utilizatorii aplicației rusești în R. Moldova.

• _{Citește și: Efectul Yandex sau cum loviturile ucrainene asupra centrelor de date au complicat viața rușilor - și nu numai a lor}

Investigația Europei Libere prezenta și o concluzie a autorităților din Olanda, care în mai 2026 au amendat compania MLU – subsidiară a grupului Yandex înregistrată în Olanda - cu 100 de milioane de euro pe motiv că a colectat și a stocat pe servere din Rusia datele clienților și șoferilor din Norvegia și Finlanda.

Mai exact: scanări ale permiselor de conducere, adrese de domiciliu, date de contact, numere de cont, locații precise, istoricul curselor, fotografii, conținutul conversațiilor din chat și coduri de asigurări sociale.

Operatorul Yandex Taxi și aplicația Yandex Go au fost interzise de tot în două țări ale Uniunii Europene – Letonia și Estonia – în 2022, invocând securitatea națională.

La Chișinău, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal de la Chișinău urmează să prezinte acum „un raport de analiză detaliat cu privire la modul de colectare, prelucrare, stocare și transmitere a datelor utilizatorilor, precum și privind respectarea legislației naționale cu privire la datele cu caracter personal”, a mai decis CEIISS.

Serviciul Yandex Taxi a fost lansat în R. Moldova în 2017. Șoferii care folosesc serviciile firmei rusești plătesc un comision – de regulă 12% – pentru ca programul să îi facă vizibili pe aplicația dedicată clienților.

Națiunile Unite au avertizat că intensificarea atacurilor rusești și situația precară a locuințelor ar putea face milioane de ucraineni să plece din țară la iarnă. Agenția ONU pentru migrație (IOM) a îndemnat mai ales statele care au deja mari comunități ucrainene: Germania, Polonia, Cehia, să se pregătească pentru asemenea scenariu.

Experții ONU spun că mulți ucraineni care au revenit în țară, dar nu fac față condițiilor neschimbate sau uneori mai grele ca înainte, ar putea decide să ia din nou calea străinătății și s-ar îndrepta cel mai probabil spre țările unde au fost deja sau unde cunosc pe cineva.

„Iarna se apropie cu pași repezi în Ucraina, iar pentru mulți ucraineni lunile următoare ar putea fi cele mai dificile de la începutul războiului pe scară largă”, a declarat Arthur Erken, directorul regional al OIM pentru Europa și Asia Centrală, citat de AFP.

„Milioane de ucraineni care au fugit și s-au întors riscă acum să fie strămutați din nou, pe măsură ce condițiile se înrăutățesc pe zi ce trece, iar oamenii se confruntă cu alegeri disperate în lupta pentru supraviețuire.”

Erken a amintit că Polonia, Germania și Republica Cehă găzduiesc cel mai mare număr de refugiați ucraineni și a adăugat: „Sunt sigur că aceste țări se pregătesc pentru eventualitatea în care ucrainenii vor încerca să părăsească țara, în cazul în care situația se va agrava”.

Potrivit ultimelor date de la Eurostat, în țările UE se aflau la începutul lunii octombrie 4,43 de milioane de refugiați din Ucraina, dintre care 1,3 milioane în Germania, aproape un milion în Polonia și cam jumătate de milion în Cehia.

Avertismentul vine după ce și liderii Moldovei au avertizat zilele trecute că ar putea veni un nou val de refugiați ucraineni. Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că dacă acest scenariu se va materializa, Chișinăul va solicita sprijin financiar din partea partenerilor internaționali pentru a putea gestiona situația.

• Vezi și: Iarna cruntă care vine: cum se pregătesc ucrainenii pentru „cel mai rău scenariu posibil”

IOM estimează că aproape 3,6 milioane de persoane rămân strămutate intern în Ucraina. Aproximativ 3,8 milioane de persoane s-au întors la casele lor, care sunt adesea avariate.

Se estimează că aproximativ 1,45 milioane de persoane repatriate locuiesc în raioanele de pe linia frontului, dintre care 565.000 numai în regiunea Harkov.

Erken a afirmat că atacurile cu drone rusești din ultima vreme „tind să vizeze infrastructura civilă”, iar loviturile repetate au avariat rețelele de electricitate, încălzire și apă ale Ucrainei.

Oficialul ONU a afirmat că, pentru cele 2,1 milioane de persoane în vârstă care locuiesc singure în blocuri de apartamente din Ucraina, o întrerupere prelungită a încălzirii sau a energiei electrice „poate deveni rapid o urgență umanitară”.

„E timpul să acționăm acum”, a spus Erken.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația „Forța Fermierilor” a reacționat fără entuziasm la anunțul guvernului că renunță la mărirea TVA la unele produse agricole, prevăzută inițial într-un plan fiscal menit să aducă mai mulți bani la buget. Fermierii spun că această aparentă concesie cuprinde riscuri prin felul cum a fost concepută și că alte revendicări rămân nerezolvate.

Joi, premierul Vasile Tofan a spus că guvernul „i-a auzit” pe agricultori și a decis să nu mai mărească TVA de la 8 la 12%. Planul creșterii TVA, împreună cu alte doleanțe nerezolvate, a provocat proteste repetate ale fermierilor, cele mai recente la finalul lunii septembrie.

Într-o postare pe Facebook, vineri, „Forța Fermierilor” s-a arătat îngrijorată de faptul că renunțând la creșterea TVA, guvernul a impus așa-numita „taxare inversă”, care trece plata TVA de la producător la cumpărător.

„Asociația vede niște riscuri majore în faptul că cumpărătorii cerealelor și oleaginoaselor vor micșora prețul de achiziție de la fermieri cu valoarea TVA și, totodată, bugetul nu va avea resurse disponibile pentru restituirea producătorilor agricoli TVA în debit”, se spune în comunicat.

„Atenționăm că regimul taxării inverse va complica sistemul de evidență contabilă, precum și raportare pentru agricultori, unii dintre care posibil vor avea patru regimuri de TVA (20, 12, 8 % și taxare inversă).”

• Citește și: Fermierii moldoveni au câștigat: guvernul renunță la majorarea TVA pe unele produse agricole

Agricultorii spun că vor discuta „minuțios” soluția preconizată de guvern săptămâna viitoare, pe 21 octombrie și reamintesc celelalte revendicări ale lor încă nerezolvate: „prelungirea licențierii importurilor cerealelor și oleaginoaselor cel puțin până la 31 decembrie 2026, rambursarea accizei pentru motorina procurată în perioada 1 iunie – 30 noiembrie 2026, acordarea plăților directe producătorilor de sfeclă de zahăr în anul curent, precum și plăților directe producătorilor de cereale în anul viitor, acces la finanțare pentru agricultorii, care se află în dificultate de plată.”

În comunicat se mai spune că la aceeași ședință din 21 octombrie, fermierii vor discuta posibilitatea de a organiza un nou protest de stradă „cu folosirea tehnicii și utilajelor agricole”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina susține că înaintea noului sezon rece are cele mai mari stocuri de gaze naturale din ultimii șase ani. Într-un interviu cu Reuters, Serghii Fedorenko, șeful companiei Naftohaz, a spus că rezervele ajung și pentru satisfacerea eventualelor cereri de aprovizionare externe, est-europene.

Fedorenko a declarat că Naftohaz a reușit să aducă volumul rezervelor din instalațiile subterane de stocare la 16 miliarde de metri cubi, cel mai ridicat nivel din 2020.

Creșterea rezervelor survine pe fondul scăderii consumului din acest an, în mare parte din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii industriale, care au forțat deja închiderea unor fabrici.

Ucraina este importator net de gaze, dar are cele mai mari instalații subterane de stocare a gazelor din Europa, cu o capacitate de aproximativ 30 de miliarde de metri cubi. Fedorenko a declarat că Kievul a propus Uniunii Europene să-și stocheze o parte din rezervele de gaze acolo, alocând o treime din capacitate în acest scop.

• Te-ar putea interesa și: Gaz și mai scump din ianuarie? Ministrul Energiei crede că da. Junghietu: „Suntem pregătiți de iarnă moderat spre avansat”

La o adâncime de peste 1 km sub pământ, gazul este protejat împotriva atacurilor și poate fi, dacă este necesar, livrat foarte rapid consumatorilor, în special în țările din Europa de Est, a spus Fedorenko.

El a precizat că tariful ucrainean pentru stocarea gazelor naturale este în prezent cel mai mic din UE.

Declarațiile vin într-o perioadă când R. Moldova discută cu Kievul posibilitatea de a importa gaze din Ucraina la iarnă. Săptămâna aceasta, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat pentru Europa Liberă că discuțiile la nivel guvernamental au început și vor continua la nivelul companiilor direct implicate, odată ce se ajunge la un acord de principiu.

Posibilitatea a apărut după ce Ucraina a suspendat interdicția exportului de gaze, impusă din cauza legii marțiale și permite companiilor ucrainene producătoare de gaz un export de aproximativ 15% din volumele operaționale.

Moldova are la rândul ei stocuri de gaze, dar nu pe teritoriul propriu, ci în țările vecine, Ucraina și România.

Potrivit declarațiilor ministrului, anul acesta este vorba de un stoc de 56 milioane de metri cubi de gaz, care ar acoperi aproximativ 10 zile de consum în R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul R. Moldova a dezmințit informația lansată de primarul Chișinăului, Ion Ceban, cum că pe teritoriul orașului s-ar pregăti construcția unei fabrici de drone. Un purtător de cuvânt guvernamental a explicat că așa ceva ar fi imposibil câtă vreme nu se modifică legislația pentru a permite investițiile în producția de armament pe teritoriul țării.

„Solicit guvernării PAS să iasă imediat public și să spună oamenilor dacă e adevărat că fabrica de drone este pe teritoriul Chișinăului și că deja este pregătită locația și se lucrează. În loc de centura Chișinăului, o fabrică de drone au meritat chișinăuienii. De ce nu ați ieșit public de Hramul orașului să spuneți despre acest cadou locuitorilor, dar îi prostiți cu minciuni?”, a scris Ceban pe rețele.

În replică, purtătorul de cuvânt guvernamental Dumitru Ciorici a spus: „În principiu, ne dorim investiții în domeniul apărării, însă acestea vor fi posibile doar după modificarea cadrului legal. Prin urmare, în prezent nu sunt analizate opțiuni de amplasare în Republica Moldova a unor fabrici cu scop militar”.

Potrivit presei de la Chișinău, guvernul a promis să revină cu explicații mai ample pe această temă.

Schimbul de replici vine după ce liderii guvernării de la Chișinău au semnalat luna aceasta că doresc revizuirea legislației, astfel ca producătorii străini de armament să poată realiza investiții în țară. Președintele Parlamentului, Ion Grosu și președinta Maia Sandu au invocat în acest scop inclusiv înmulțirea incidentelor cu drone care survolează Moldova sau cad și chiar explodează pe teritoriul ei. Deocamdată, doar statul poate produce armament.

• Citește și: Drone „made in Moldova”? Chișinăul vrea să-și dezvolte industria militară și să atragă investitori străini, dar încă lipsește legislația

Nu este prima dată când adversarii politici ai guvernării PAS semnalează pretinse pregătiri secrete pentru producerea de armament.

În februarie 2026, liderul Partidului „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a afirmat că autoritățile ar fi permis, „în secret”, construirea unei fabrici de armament pe teritoriul Republicii Moldova, mai precis la Ungheni, informație dezmințită prompt de autorități.

Pe fundalul războiului din Ucraina vecină, R. Moldova a depus eforturi să-și modernizeze armata, inclusiv prin achiziții de echipamente din străinătate.

Timp de patru ani, statul a dublat bugetul pentru apărare, dar acesta nu a ajuns nici la 1% din Produsul Intern Brut (PIB). Dacă în 2022, sectorul era finanțat cu mai puțin de un miliard de lei, până în 2026 a crescut treptat până la peste 2 miliarde de lei (0,6% din PIB).

Conform Tratatului cu privire la Forțele Armate Convenționale în Europa – un document care reglementează balanța forțelor militare pe continent, R. Moldova are dreptul să dețină 210 tancuri, 210 mașini blindate de luptă, 250 de unități de armament de artilerie, 50 de avioane de luptă și 50 de elicoptere de atac.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

În R. Moldova s-au înregistrat în noaptea de joi spre vineri noi incidente cu drone intrate în spațiul aerian al țării din teatrul de operațiuni al războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei. Nu s-au înregistrat mari daune, nici răniri.

Potrivit datelor făcute publice de Armata Națională, un obiect aerian a pătruns la ora 23:02 din direcția Timcovo, regiunea Odesa, spre localitatea Ivanovca. La ora 23:20, obiectul a părăsit spațiul aerian prin localitatea Bronit, Moghiliov-Podolsk, Ucraina.

Al doilea aparat de zbor fără pilot a pătruns în spațiul aerian la ora 3:37, din direcția Starocazacie (Ucraina) spre Tudora (Republica Moldova). După un minut, la 3:38, a părăsit spațiul aerian pe aceeași traiectorie.

În cel de-al treilea caz, survolul a avut loc la ora 3:46, pe direcția Moghiliov-Podolsk (Ucraina) - Otaci (Moldova). La ora 3:48, obiectul a părăsit spațiul aerian național prin regiunea localității Hădărăuți, Ocnița.

La ora 5:59 dimineață, sistemele de supraveghere au înregistrat un alt aparat de zbor fără pilot din direcția localității Starocazacie (Ucraina) - Căplani (Moldova). La ora 06:00 aparatul a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova în zona localității Olănești. La 06:09 a survolat repetat spațiul aerian național al RM prin localitatea Purcari, Ștefan Vodă. La 06:10 aparatul a părăsit spațiul național prin localitatea Dnestrovsk (segmentul transnistrean) spre localitatea Gradenițî, din Ucraina.

Incidentele au avut loc în timpul unor noi atacuri rusești în Ucraina, inclusiv în regiunile ei care se învecinează cu Moldova.

Ministerul Apărării din Rusia a informat vineri dimineață că forțele ruse au lansat un atac cu drone asupra unei nave care transporta încărcături militare și cu dublă destinație pentru Ucraina în Marea Neagră și care urma să ajungă în portul Odesa.

Rușii au mai spus că au lovit, tot în regiunea Odesei, un centru logistic care ar fi fost folosit de armata ucraineană.

Tot în regiunea litoralului Mării Negre, echipele de salvare din România continuau să caute marinari dați dispăruți după ce două nave au fost lovite de drone joi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, încearcă să mobilizeze aliații europeni în cadrul unui summit care va avea loc vineri la Bruxelles, după ce a declarat că Kievul nu va mai respecta cererile președintelui american Donald Trump de a nu ataca rafinăriile de petrol rusești.

Relațiile dintre Kiev și Washington s-au deteriorat începând de săptămâna trecută, când Trump a relaxat sancțiunile împotriva Rusiei în schimbul eliberării de către Moscova a unor cantități mari de motorină pe piețele mondiale.

Furia din Ucraina a fost amplificată și mai mult de întreruperile suferite de un sistem critic de sateliți furnizat de SUA, care a afectat capacitatea armatei ucrainene de a contracara bombardamentele intense ale Rusiei.

Zelenski a declarat pentru Financial Times că pauza în atacurile împotriva rafinăriilor rusești a fost „încheiată”, întrucât Moscova nu respecta încetarea focului privind lovirea infrastructurii energetice, anunțată de Trump.

Trump a calificat reluarea atacurilor ucrainene drept o „rușine” și a afirmat că Kievul provoacă creșterea prețurilor globale la energie.

„Parcă îmi este mai dificil să tratez cu Zelenski decât cu Putin”, a declarat liderul american într-un interviu acordat Newsmax și publicat joi.

• Te-ar mai putea interesa: Zelenski îl sfidează pe Trump, promițând noi atacuri asupra rafinăriilor rusești, în timp ce Rusia reia exporturile de motorină

Liderii europeni, în schimb, și-au exprimat în mare măsură sprijinul față de Zelenski, în încercarea de a face față celei mai recente crize din relațiile volatile dintre Trump și Kiev.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat după întâlnirea cu Zelenski că este „crucial” ca Ucraina să primească „toate mijloacele necesare pentru a se apăra” .

„Vă pot asigura, dragi prieteni ucraineni și domnule președinte Zelenski: NU SUNTEȚI SINGURI”, a postat la rândul lui online prim-ministrul polonez Donald Tusk.

Asemenea reacții au venit și din partea altor lideri europeni prezenți la summitul de toamnă UE. Vineri, evenimentul va fi consacrat în mare măsură tocmai ajutorării Ucrainei. Pe agendă s-a aflat și continuarea extinderii UE, inclusiv prin deschiderea de noi capitole ale negocierilor de aderare cu Ucraina și R. Moldova.

Tocmai când Zelenski mergea la Bruxelles să ceară sprijin din UE sporit, Rusia a luat măsuri pentru a plasa activele locale ale unor companii franceze, germane, suedeze și belgiene sub administrare temporară, conform unui decret al președintelui Vladimir Putin.

Decretul emis joi menționează activele aparținând producătorului francez de pardoseli Tarkett, producătorului german de ambalaje Menshen, producătorului suedez de ambalaje Sverige International Holdings și companiei belgiene de produse de igienă Ontex.

De asemenea, decretul menționa activele rusești ale fostei companii europene de ambalaje metalice Eviosys, achiziționată de grupul american de ambalaje Sonoco în decembrie 2024. Decretul preciza că activele respective aparțin filialei olandeze a Sonoco.

Luna trecută, rușii au luat măsuri similare pentru companiile Nestle (Elveția) și Auchan (Franța).

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina nu va mai da curs cererilor președintelui american Donald Trump de a nu ataca rafinăriile de petrol rusești, a spus președintele Volodimir Zelenski într-o declarație publicată joi, pe fondul tensiunilor tot mai intense dintre cei doi lideri cu privire la un acord între SUA și Rusia privind motorina.

Relațiile dintre Kiev și Washington s-au deteriorat începând de săptămâna trecută, când Trump a relaxat sancțiunile împotriva Rusiei în schimbul eliberării de către Moscova a unor cantități mari de motorină pe piețele mondiale.

Joi, Kremlinul a spus că exporturile au și început.

„Motorina a început să ajungă pe piețele mondiale și se preconizează că va avea un efect pozitiv asupra stabilizării piețelor petroliere, deși acest lucru nu va fi suficient pentru a le stabiliza pe deplin”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la o conferință de presă.

Citând site-uri de monitorizare, Reuters scrie că exporturile rusești s-au reluat anume pe 13 octombrie, cu plecarea unui petrolier spre Maroc dintr-un port rusesc de la Marea Baltică.

Experții spun că exporturile ruse de motorină, pe fondul lovirii continue a rafinăriilor rusești de către Ucraina, nu vor avea mare efect asupra prețurilor mondiale.

Zelenski a descris acordul lui Trump cu rușii drept o „decizie slabă”, afirmând că acesta ar încuraja Rusia să prelungească războiul cu Ucraina, care durează de patru ani și jumătate, în timp ce mai mulți aliați europeni ai Ucrainei au criticat acordul.

Potrivit presei ucrainene, el ar urma să fie condamnat de liderii UE la summitul lor din 15-16 octombrie.

• Te-ar mai putea interesa: Summitul de toamnă al Uniunii Europene: sancțiuni împotriva Rusiei, ajutor pentru Ucraina, extindere cu Muntenegru în prim-plan

Răspunzând criticilor sâmbătă, Trump a susținut că atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești de petrol sunt de vină pentru creșterea prețurilor la motorină și a afirmat că „este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte”.

„Blocajul (privind atacarea rafinăriilor) a fost eliminat”, a declarat Zelenski pentru Financial Times într-un interviu publicat joi. „Am pus punct.”

Trump anunțase duminică un „armistițiu energetic” surprinzător între Rusia și Ucraina, despre care Zelenski a spus că nu știa nimic.

Iar la începutul acestei săptămâni, Ucraina a semnalat întreruperi ale unui sistem critic de comunicații prin satelit al SUA, pe care armata sa îl utilizează pe câmpul de luptă.

„Avem nevoie de ONESTITATE din partea partenerilor noștri în ce privește acest război”, a scris Zelenski joi pe rețelele sociale.

Surse: AFP, Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, s-a declarat optimist că criza de guvern declanșată în primăvară s-ar putea încheia marțea viitoare prin aprobarea unui nou cabinet, condus de Luca Niculescu, care își prezintă joi în Parlament programul și echipa de miniștri.

„Cred că ne îndreptăm către votarea de către parlament a unui guvern”, a declarat Nicușor Dan, la o conferință de presă susținută la Bruxelles joi, la începutul unui summit de două zile al Uniunii Europene.

România este condusă de un guvern interimar din luna mai, când social-democrații (PSD) în alianță cu extrema-dreaptă (AUR) au răsturnat prin moțiune de cenzură guvernul de coaliție, cu patru partide, al lui Ilie Bolojan (PNL).

Întrebat de reporteri joi la Bruxelles ce mesaj le-ar transmite investitorilor străini, Dan a sugerat că noul premier desemnat a obținut destul sprijin în Parlament ca să poată spera să fie aprobat când se va prezenta în fața deputaților, pe 20 octombrie. Președintele a adăugat că chiar și în lunga perioadă de interimat, partidele tot au colaborat între ele în chestiuni de interes național.

Guvernul lui Luca Niculescu, un fost jurnalist de 55 de ani, s-ar baza în primul rând pe PSD, cel care are cele mai multe fotolii în Parlament, urmând să aibă 11 miniștri.

Tehnocrații vor ocupa alte posturi ministeriale, printre care cele de finanțe, energie și afaceri externe.

• Te-ar mai putea interesa și: Summitul de toamnă al Uniunii Europene: sancțiuni împotriva Rusiei, ajutor pentru Ucraina, extindere cu Muntenegru în prim-plan

Presa a anticipat că la externe, în postul care poate interesa cel mai mult R. Moldova, va fi Dan Neculăescu, un diplomat de carieră care ocupă funcția de reprezentant permanent al României pe lângă NATO din februarie 2022.

Deși alte partide pro-europene în afara PSD s-au abținut să se alăture guvernului, multe dintre ele au declarat că îl vor susține pe Niculescu, asigurându-i astfel cele 233 de voturi necesare pentru a câștiga votul de încredere, notează Reuters.

Criza care durează de câteva luni a făcut leul românesc să atingă minime istorice, în timp ce randamentele obligațiunilor de stat au crescut brusc. România a evitat la limită o retrogradare a ratingului de la ultimul nivel al categoriei „investment grade”.

Toate agențiile de rating au afirmat că abilitatea României de a aproba un buget pentru 2027 care să reducă și mai mult unul dintre cele mai mari deficite din UE va fi esențială pentru ratingul țării.

Deși guvernul Niculescu are șanse să obțină aprobarea Parlamentului, nu este clar cât timp va rezista. PSD a anunțat că va merge la guvernare cu condiția ca un proiect de buget pentru 2027 să fie prezentat până la 1 decembrie, fără noi majorări de impozite, iar Grindeanu a declarat că va evalua cabinetul peste șase luni.

România a convenit cu UE să-și reducă deficitul bugetar sub 3% din PIB – de la peste 9% în 2024 și la un nivel estimat de 6,2% în acest an – până în 2030.

Surse: Reuters, Mediafax

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan a anunțat că guvernul renunță la un proiect de mărire a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pe produse agricole, care făcea parte dintr-un plan fiscal menit să aducă mai multe venituri la bugetul de stat, dar stârnise protestele fermierilor.

Ce credeți despre decizia Guvernului de la Chișinău de a renunța la intenția de a majora TVA la unele produse agricole? Click pentru a participa la un SONDAJ

„Am auzit criticile agricultorilor. Am păstrat la 8 rata TVA-ului”, a declarat Tofan la ședința de guvern de joi, 15 octombrie.

Planul fiscal - care a fost discutat joi la guvern înaintea prezentării lui în Parlament pentru vot, săptămâna viitoare - prevedea mărirea TVA la 12% la cereale și oleaginoase.

Încă de la începutul verii, când premier era încă Al. Munteanu, între timp demisionat, agricultorii au ieșit în stradă, mobilizați de asociația „Forța fermierilor”, avertizând guvernul că eventuala mărire a TVA nu îi va afecta doar pe ei, căci va provoca scumpiri în lanț pe care le vor resimți toți moldovenii.

Cele mai recente proteste împotriva intenției guvernamentale de mărire a TVA la anumite produse agricole au avut loc spre sfârșitul lunii septembrie.

Pe lângă menținerea TVA de 8% pentru cereale și oleaginoase, agricultorii continuă să ceară prelungirea până cel puțin la 31 decembrie a licențierii importurilor de cereale și floarea-soarelui.

• Citește și: Roadă bună, prețuri mici. De ce sunt îngrijorați agricultorii de tranzitul grânelor ucrainene pe teritoriul R. Moldova?

O altă revendicare vizează rambursarea accizei pentru motorina procurată de agricultori în perioada 1 iunie–1 decembrie 2026.

Guvernul R. Moldova a aprobat o asemenea măsură pentru perioada premergătoare, adică 1 martie - 31 mai, cu un cost de 110 milioane de lei pentru bugetul de stat. Decizia luată în aprilie la cererea fermierilor a fost justificată de executiv prin condițiile dificile create pe piața energiei și carburanților de războiul început în Orientul Mijlociu prin loviturile SUA și Israelului asupra Iranului, începute în februarie.

◉ SONDAJ

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

După ce premierul Vasile Tofan a declarat că Moldova ia în calcul importul de gaze din Ucraina, ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a confirmat pentru Europa Liberă că problema se discută între conducerile celor două țări, urmând să fie abordată în detaliu de companiile din domeniul energetic.

Ministrul Energiei a precizat că subiectul a fost abordat și la întâlnirea de miercuri, 14 octombrie, dintre premierul Vasile Tofan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, de la Chișinău, la care a participat și Junghietu. Mai multă claritate pe acest subiect, a anticipat Junghietu, o să apară „în câteva săptămâni”.

Precizările vin după ce Ucraina a renunțat la propria interdicție totală de export de gaz, adoptată după invazia rusească pe scară largă.

„Este important că Ucraina este dispusă să vândă din gazele pe care le are depozitate, pe care le are stocate, rămâne de clarificat formula de preț și disponibilitatea volumelor. Cred că în următoarele câteva săptămâni ar trebui să existe o claritate pe acest aspect”, a declarat Dorin Junghietu Europei Libere.

Autoritățile moldovene au semnalat că doresc o înțelegere pentru importul de gaz natural din Ucraina la prețul local de pe piața ucraineană, care este mai mic decât cel de la bursele internaționale.

După întâlnirea cu Șmîhal, Tofan a declarat că va merge la Kiev luna aceasta ca să discute inclusiv problema gazelui.

Faptul că discuția avansează a fost confirmat și de ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, săptămâna aceasta, într-o apariție la TVR Moldova.

„Am deblocat exportul și cu siguranță acest export se va realiza în practică”, a spus el.

• Te-ar mai putea interesa: Premierul Tofan spune că Ucraina va crește deversările pe Nistru, fără să precizeze și când

Înaintea sezonului rece, Tofan a spus că va căuta surse de gaz la prețuri rezonabile „peste tot, numai la ruși, nu”.

Premierul a confirmat că există și o ofertă de gaz lichefiat din SUA, care se poate importa prin așa-numitul „coridor vertical”, dar a dat de înțeles că ar fi mai scump și în baza unui contract pe 20 de ani care nu este neapărat avantajos pentru Chișinău.

Căutările vin pe fondul temerilor guvernului că va fi greu să ofere compensații pentru facturile la energie, pe fondul scumpirilor recente a tarifelor, mai ales la gaz, cerând în acest sens sprijinul Uniunii Europene.

Comisia Europeană a sugerat cu ocazia primei vizite a lui Tofan la Bruxelles, la începutul lunii curente, că ar putea da o sumă mai mică decât cea de anul trecut (250 de milioane de euro), care însă să fie folosită mai eficient.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autoritățile moldovene au anunțat o nouă violare a spațiului aerian al R. Moldova, petrecută în noaptea de miercuri spre joi la Ștefan Vodă. Știrea vine într-o vreme când se înmulțesc incidentele în zone adiacente Ucrainei invadate de ruși, inclusiv la Marea Neagră, unde a fost lovită în primele ore ale zilei încă o navă, în apropiere de Sulina.

În privința incidentului cu dronă, Ministerul Apărării din Moldova a spus că ea a venit din direcția localității Grădinița, regiunea Odesa, Ucraina, și s-a deplasat spre satul Purcari.

La ora 1:51, drona a părăsit spațiul aerian al Republicii Moldova în direcția localității Starokazacie, din regiunea Odesa.

• Te-ar putea interesa și: Hartă interactivă | Ploaia de drone: cum s-a mutat pericolul de la graniță spre centrul R. Moldova

Între timp, salvatorii marini din România vecină participau joi dimineață la o nouă operațiune de salvare în largul portului Sulina, unde o navă petrolieră a fost lovită în cursul nopții de drone.

Potrivit Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare (ARSVOM), este vorba de nava Wine Trader sub pavilion San Marino, aflată la 14 mile marine de Sulina.

Presa românească scrie că este vorba de a doua navă atacată în largul coastelor românești în doar câteva ore și că ar fi dați dispăruți opt marinari de pe nava la brfodul căreia a izbcnit un incendiu.

Miercuri seară, echipele de salvare românești s-au deplasat în largul localității Sulina pentru a acorda ajutor navei Yara J, care arborează pavilionul Insulelor Comore, se arată într-un comunicat.

Ministrul român al Apărării, Radu Miruță, a declarat că echipajul navei a reușit să stingă singur incendiul.

„Indiferent dacă a fost lovit de o dronă sau nu, în prezent se desfășoară o anchetă”, a declarat el pentru postul de televiziune Digi24.

„Este o chestiune de o gravitate deosebită, având în vedere că astfel de incidente au loc în apele teritoriale ale României”, a declarat el.

Site-ul de urmărire VesselFinder a identificat nava Yara J ca fiind un petrolier pentru produse chimice și petroliere.

• Vezi și: Două nave comerciale, lovite de drone în largul Bulgariei. Una se îndrepta spre R. Moldova

Miruță a declarat că nava, care a staționat în largul Sulinei timp de „câteva zile”, era goală.

Ministerul român al Apărării a anunțat anterior, într-un comunicat de presă, că a mobilizat două avioane de vânătoare F-18 după ce „a detectat un grup de ținte aeriene în largul Mării Negre”.

Uniunea Europeană și NATO au condamnat recent înmulțirea atacurilor rusești în largul coastelor a două țări membre, România și Bulgaria, acuzând Rusia că le provoacă cu asemenea atacuri.

La summitul UE de toamnă, care are loc joi și vineri se va discuta un posibil moratoriu asupra atacării navelor civile în Marea Neagră, potrivit declarației făcute la începerea evenimentului de premierul Bulgariei, Rumen Radev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan a anunțat pe 14 octombrie că Ucraina a acceptat să majoreze cu circa 20% deversările de apă pe Nistru din lacul de acumulare de la Novodnistrovsk, la peste două săptămâni după ce deversările au fost reduse drastic pentru a evita epuizarea rezervelor, după o vară fără ploi în Carpați, bazinul hidrologic al râului.

Tofan a făcut anunțul într-o postare pe rețele sociale, după ce l-a primit în vizită la Chișinău pe vicepremierul ucrainean, Denis Șmîhal, ministru al Energiei, responsabil de Complexul hidroenergetic de la Novodnistrovsk.

„Situația pe cursul superior al râului rămâne complicată, dar am ajuns la o înțelegere”, a scris Tofan.

Nici postarea sa pe Facebook, nici un comunicat al guvernului despre întrevedere nu precizează data la care vor crește deversările de apă din lacul de acumulare aflat în amonte pe Nistru, la 20 de kilometri de intrarea râului în Republica Moldova.

La sfârșitul lunii septembrie, Ucraina a redus drastic deversările – acestea ajungând la mai puțin de 27 m³/s sau mai puțin de o treime din volumul obișnuit – cu explicația că nu poate admite deversări mai mari decât volumul apei care intră în lac. În mai multe localități de pe porțiunea ucraineană a Nistrului, consumul de apă a fost deja raționalizat.

Nistrul asigură aproximativ 80% din volumul de apă potabilă din R. Moldova și peste 90% din necesarul capitalei.

Pe 26 septembrie, în R. Moldova a fost declarată stare de urgență hidrologică pentru 60 de zile.

Autoritățile moldovene au spus că, deocamdată, nivelul din stației de captare situată mai jos pe râu, la Vadul lui Vodă, reglat și cu ajutorul lacului de acumulare de la Dubăsari, permite pomparea apei spre Chișinău.

• _{Vezi și: Mirosul Nistrului la Naslavcea. Râul, la câteva zile de la reducerea drastică a deversărilor de la Novodnistrovsk}

În ultimele săptămâni, ecologiștii moldoveni care monitorizează situația pe râu au spus că nivelul de acumulare a apei în lacul de acumulare de la Dubăsari scade, iar situația se poate agrava dacă nu cresc deversările de la Novodnistrovsk.

Premierul Tofan spune că va călători și el luna aceasta la Kiev, pentru a mai discuta cu autoritățile ucrainene despre „cooperarea în domeniul gazelor naturale și al energiei electrice”.

Autoritățile moldovene au semnalat că doresc o înțelegere pentru importul de gaze naturale din Ucraina la prețul local de pe piața ucraineană, care este mai mic decât cel de la bursele internaționale.

În urma discuțiilor cu Șmîhal la Chișinău, la care a fost de față și ministrul moldovean al Energiei, Dorin Junghietu, nu a fost anunțată vreo evoluție în acest sens.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisia Europeană afirmă că nu are indicii că Statele Unite au întrerupt schimbul de informații secrete cu Ucraina. În ceea ce privește restricțiile semnalate de Kiev în funcționarea terminalelor Starlink, Bruxellesul spune că a luat act de aceste informații, dar nu le va comenta până nu va obține mai multe detalii.

Declarațiile Comisiei Europene vin după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnalat lipsa unor avertizări din partea partenerilor privind atacurile rusești cu rachete balistice din ultimele două zile, iar militarii ucraineni au afirmat că limitarea vitezei unor terminale Starlink a perturbat misiunile cu drone și au complicat logistica forțelor Kievului.

„Nu avem niciun indiciu că schimbul de informații secrete cu Ucraina s-a oprit”, a declarat purtătoarea de cuvânt principală a Comisiei Europene, Paula Pinho, la conferința de presă pe 14 octombrie, răspunzând unei întrebări adresate de serviciul ucrainean al Europei Libere.

Un alt purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Toma Renier, a informat că UE poartă deja negocieri cu Ucraina privind aderarea la sistemul european de comunicații securizate prin satelit GOVSATCOM, destinat utilizării civile. Acesta a devenit operațional în ianuarie 2026 și reunește capacitățile satelitare existente ale statelor membre ale Uniunii Europene.

„Nu pornim de la zero. Statele noastre membre dispun deja de capacități satelitare. Acest lucru ar putea ajuta Ucraina să rămână conectată. Este una dintre posibilitățile pe care le avem datorită GOVSATCOM”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Cu toate acestea, satisfacerea nevoilor militare, în special a celor pentru care se utilizează în prezent Starlink, reprezintă o sarcină mai complexă, iar în acest moment UE nu poate oferi Ucrainei o alternativă completă.

„În ceea ce privește nevoile militare, serviciile corespunzătoare pot fi asigurate, potențial, prin intermediul operatorilor comerciali. Căutăm posibilitatea de a include serviciile comerciale în GOVSATCOM încă de la începutul anului viitor”, a spus Renier.

Totuși, acest lucru nu înseamnă că UE va asigura Ucrainei o alternativă de comunicații încă de la începutul anului viitor, recunosc reprezentanții Comisiei Europene.

• _{Vezi și: Kievul afirmă că restricțiile Starlink au perturbat misiunile cu drone ale armatei ucrainene}

Pe termen mai lung, UE dezvoltă propria constelație de sateliți, numită IRIS², care ar urma să cuprindă peste 300 de sateliți și să devină pe deplin operațională până în 2029.

Anterior, liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a declarat într-un interviu pentru postul american NPR, publicat pe 13 octombrie, că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a avertizat Ucraina cu privire la o posibilă întrerupere a schimbului de date de informații, în cazul în care trupele ucrainene vor continua să lanseze atacuri asupra rafinăriilor de petrol rusești. Casa Albă a refuzat să comenteze pentru NPR dacă au existat asemenea amenințări.

În schimb, președintele SUA, Donald Trump, a declarat pe 13 octombrie că Statele Unite ale Americii continuă să împărtășească date de informații cu Ucraina și colaborează atât cu Kievul, cât și cu Moscova pentru a pune capăt războiului.

Pe 9 octombrie, liderul american a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin privind suspendarea temporară a sancțiunilor asupra motorinei rusești, pentru a permite livrările pe piața internațională, și a cerut Ucrainei să înceteze atacurile asupra rafinăriilor rusești.

Între timp, oficialii ucraineni au afirmat pe 14 octombrie că limitarea vitezei unor terminale Starlink în mișcare a afectat logistica militară și controlul dronelor, inclusiv capacitatea de apărare împotriva dronelor rusești Shahed cu propulsie cu reacție. Compania americană SpaceX, care operează sistemul Starlink, nu a comentat deocamdată aceste informații.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul de Externe al F. Ruse a condamnat decizia Muntenegrului de a introduce obligativitatea vizei pentru ruși, anunțând că va riposta cu aceeași monedă și avertizând Podgorica asupra presupuselor mari pierderi economice pe care ar urma să le suporte.

Purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a confirmat într-un interviu pentru ziarul Izvestia că Muntenegru a anunțat Rusia oficial, la 28 septembrie, despre introducerea de la 1 noiembrie a obligativității vizei pentru cetățenii ruși.

Mica fostă republică iugoslavă cu un atractiv litoral la Marea Adriatică se pregătește să adere la Uniunea Europeană, poate deja în 2028, iar impunerea de vizei rușilor și cetățenilor altor terțe țări face parte din procesul de adaptare la politica externă a blocului cu 27 de membri.

În replica ei din presă, purtătoarea de cuvânt Zaharova a spus, potrivit Interfax, că Muntenegru va pierde prin introducerea vizei potențiali turiști și investitori ruși.

„Desigur, nu are rost ca autoritățile din Muntenegru să spere la despăgubiri din partea Bruxellesului pentru pierderile inevitabile”, a adăugat purtătoarea de cuvânt.

Zaharova a mai spus că Rusia va introduce la rândul ei obligativitatea vizei pentru cetățenii din Muntenegru, fără să precizeze dacă de la aceeași dată, anume 1 noiembrie 2026.

• _{Te-ar mai putea interesa: R. Moldova a deschis negocierile de aderare la UE pentru încă 17 capitole}

Muntenegru este una din puținele țări europene care mai permit rușilor să o viziteze fără viză timp de maximum 90 de zile, într-o vreme când în țări din UE se aud chemări la oprirea totală a intrărilor de turiști ruși, cu sau fără viză, din cauza prelungirii agresiunii rusești în Ucraina.

Unele țări candidate la aderare, ca Serbia și Moldova încă mai au regim liberalizat de vize cu F. Rusă. Belgradul, aliat politic tradițional al Moscovei în Balcani, insistă periodic că nu va impune vize, iar R. Moldova nu se grăbește nici ea să o facă, invocând de obicei îngrijorări legate de cetățenii moldoveni aflați în Rusia.

Într-un rar comentariu pe această temă, Comisia Europeană a spus Europei Libere că Moldova este datoare să-și alinieze politica vizelor la aceea a UE, dar nu are un termen-limită pentru a o face. Moldova a deschis deja capitolele de politică externă ale negocierilor de aderare.

Georgia, țară candidată al cărei proces de aderare este înghețat în prezent, permite și ea intrarea rușilor fără viză.

Albania, aflată cam la aceeași nivel cu Moldova în procesul aderării la UE, a introdus vize pentru ruși în 2023.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.