Știri

Un bărbat din Bender, reținut pe Aeroportul Chișinău sub acuzația că a luptat de partea separatiștilor din Donețk

Suspectul a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău de către polițiștii de frontieră
Suspectul a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău de către polițiștii de frontieră

Un bărbat de 45 de ani din orașul Bender a fost reținut pe Aeroportul Internațional Chișinău la revenirea din Rusia și plasat în arest preventiv, fiind suspectat că a luptat de partea forțelor separatiste din regiunea ucraineană Donețk în perioada 2019–2022, au anunțat luni, 16 noiembrie, procurorii moldoveni.

Potrivit Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), bărbatul ar fi făcut parte dintr-o unitate militară separatistă din Donețk și ar fi fost decorat pentru activitatea sa de liderul separatist local.

Reținerea a fost efectuată de polițiștii de frontieră, în urma unei anchete desfășurate de procurorii PCCOCS și ofițerii Inspectoratului Național de Investigații (INI). Autoritățile nu au dezvăluit identitatea suspectului, unitatea din care ar fi făcut parte, distincția primită și nici articolul exact din Codul penal în baza căruia este cercetat. Suspectul beneficiază de prezumția nevinovăției până la o decizie definitivă a instanței.

Cazul face parte dintr-un fenomen mai amplu documentat inclusiv de o investigație a Europei Libere, care a arătat cum locuitori ai regiunii transnistrene – unii dintre ei cu cetățenie rusă – erau recrutați pe rețelele sociale, în schimbul banilor și al altor beneficii, pentru a lupta de partea Rusiei în Ucraina.

Cea mai recentă reținere cunoscută pentru implicarea în acest conflict a avut loc în februarie 2025, când trei bărbați din Chișinău, Bălți și Ialoveni, bănuiți că au făcut parte din gruparea Wagner și batalionul „Somali”, au fost prinși într-o operațiune comună cu poliția ucraineană și Europol.

Potrivit datelor făcute publice în august 2026 de serviciul de informații militare al Ucrainei (GUR), cel puțin 857 de cetățeni ai Republicii Moldova ar fi fost recrutați de Rusia de la începutul invaziei la scară largă din februarie 2022, iar 81 dintre ei ar fi murit pe front – cifre neconfirmate însă oficial de autoritățile de la Chișinău.

Conform Codului penal al Republicii Moldova, participarea ca mercenar la un conflict armat se pedepsește cu închisoare de la cinci la zece ani.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Vezi ultimele știri

Uniunea Europeană a aprobat cea mai mare tranșă unică pentru Ucraina, de aproape 8 miliarde de euro

Decizia a fost luată după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de etape de reformă asumate în domenii-cheie
Decizia a fost luată după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de etape de reformă asumate în domenii-cheie

Consiliul Uniunii Europene a aprobat luni, 16 noiembrie, o plată de aproape opt miliarde de euro pentru Ucraina în cadrul programului Ukraine Facility, cea mai mare tranșă unică acordată până acum de blocul comunitar în acest mecanism.

Circa cinci miliarde din această sumă provin din resursele suplimentare alocate pentru 2026 prin Împrumutul pentru sprijinirea Ucrainei (Ukraine Support Loan), iar restul de aproape trei miliarde sunt fonduri de bază ale programului, a precizat Consiliul UE.

Ukraine Support Loan este un pachet financiar separat, în valoare totală de 90 de miliarde de euro, aprobat de UE pentru perioada 2026–2027 (30 de miliarde pentru sprijin bugetar și 60 de miliarde pentru apărare), o parte dintre aceste fonduri fiind virate prin mecanismul Ukraine Facility.

Decizia a fost luată după ce Kievul a îndeplinit peste 20 de etape de reformă asumate în domenii-cheie, precum justiția, combaterea corupției și a spălării banilor, energia, administrația publică, mediul de afaceri și tranziția digitală, a precizat instituția. Banii sunt destinați stabilității financiare a țării, funcționării instituțiilor statului și reconstrucției.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a salutat decizia Bruxelles-ului și i-a mulțumit șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru accelerarea plății.

„Nevoile bugetare ale Ucrainei cresc în pragul iernii, pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra sectorului nostru energetic, a rețelelor de termoficare, alimentare cu apă și a altor elemente de infrastructură critică”, a scris Zelenski pe Telegram.

Lansat în martie 2024, programul Ukraine Facility pune la dispoziția Kievului peste 50 de miliarde de euro, sub formă de granturi și împrumuturi, pentru redresare, reconstrucție și modernizare până în 2027, iar peste 40 de miliarde din acest fond sunt legate direct de reformele din „Planul pentru Ucraina”.

„Odată ce această a noua plată va fi efectuată, Ucraina va fi primit peste 40 de miliarde de euro în cadrul Planului pentru Ucraina de la jumătatea anului 2024”, a precizat Consiliul UE.

(Cu informații de la Serviciul ucrainean al RFE/RL. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

PAS cere verificări după vizita deputatului socialist Bogdan Țîrdea la Moscova. PSRM își apără deplasările în Rusia

Bogdan Țîrdea (în centru, al șaselea din stânga), într-o fotografie de grup de la reuniunea consiliilor de securitate din CSI, Moscova, 9 noiembrie 2026.
Bogdan Țîrdea (în centru, al șaselea din stânga), într-o fotografie de grup de la reuniunea consiliilor de securitate din CSI, Moscova, 9 noiembrie 2026.

Vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, Doina Gherman, a cerut luni, 16 noiembrie, instituțiilor statului să verifice în ce condiții deputatul socialist Bogdan Țîrdea a participat la Moscova la o reuniune a consiliilor de securitate din CSI, prezidată de Serghei Șoigu, în timp ce liderul PSRM, Igor Dodon, a susținut că parlamentarul a reprezentat doar partidul și și-a apărat dreptul de a menține dialogul cu Rusia.

În debutul ședinței plenare a legislativului, Doina Gherman (PAS) a amintit că vizita lui Țîrdea a avut loc în aceeași săptămână în care două rachete rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova și l-a acuzat pe oficialul rus că a amenințat în repetate rânduri Chișinăul.

„Solicit instituțiilor competente să verifice împrejurările acestei participări și să stabilească eventuala încălcare a legii”, a declarat Gherman, întrebând cine l-a delegat pe Țîrdea „într-o comunitate din care țara noastră nici măcar nu face parte”.

Totodată, ea a criticat deplasarea unui grup de deputați socialiști la Moscova, în perioada 14–18 noiembrie, la un forum dedicat combaterii „neocolonialismului”, organizat de partidul de guvernământ „Rusia Unită”. „E clar că nu merg la o putere neocolonială, așa cum este astăzi Rusia, să discute despre decolonizare”, a afirmat vicepreședinta Parlamentului.

Vezi și: Dincolo de Știri | Ce a căutat Bogdan Țîrdea la reuniunea secretarilor consiliilor de securitate din CSI?

În replică, liderul Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a declarat în plen că Bogdan Țîrdea nu a reprezentat oficial statul, ci a fost „delegat de partid”, iar deplasarea deputaților socialiști la forumul de la Moscova vizează un eveniment la care formațiunea participă cu regularitate în ultimii patru-cinci ani, pe linie bilaterală. Dodon a susținut că PSRM va continua vizitele atât în Est, cât și în Vest.

„O bună parte a cetățenilor Republicii Moldova doresc reluarea dialogului cu Federația Rusă în domeniul energetic și nu doar. De aceea, noi vom merge și în Est, și în Vest pentru a apăra poziția oamenilor”, a spus liderul PSRM.

Pe 9 noiembrie, Bogdan Țîrdea a participat la cea de-a XIV-a reuniune a secretarilor consiliilor de securitate din statele membre ale CSI, desfășurată la Moscova și condusă de secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu.

Anterior, Președinția de la Chișinău a precizat pentru TVR Moldova că nu a mandatat nicio persoană să reprezinte țara la acea reuniune, subliniind că deputatul PSRM a participat în nume propriu și al formațiunii sale. „Republica Moldova a inițiat procesul legal de retragere din CSI și nu mai participă la reuniunile politice ale organizației”, a transmis instituția.

Parlamentul de la Chișinău a votat pe 2 aprilie 2026 denunțarea acordurilor fondatoare ale Comunității Statelor Independente (CSI), oficializând retragerea Republicii Moldova din organele statutare ale organizației.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia spune că drone ucrainene au lovit Podul Crimeii și obiective industriale din Azov

Podul Crimeii peste strâmtoarea Kerci, imagine de arhivă
Podul Crimeii peste strâmtoarea Kerci, imagine de arhivă

Un atac cu drone ucrainene în noaptea de 15 spre 16 noiembrie a vizat Podul Crimeii, determinând suspendarea temporară a traficului rutier, și a provocat incendii la obiective industriale din orașul rus Azov, unde trei persoane au fost rănite, au anunțat luni autoritățile ruse.

Liderul instalat de Moscova în Crimeea anexată, Serghei Aksionov, a declarat că circulația pe Podul Crimeii (Podul Kerci) va rămâne restricționată aproximativ până la mijlocul zilei, precizând că la Kerci a fost instituit un comandament operativ. Anterior, mai multe canale de Telegram relataseră despre atacul asupra podului, citând localnici. Armata ucraineană nu a comentat deocamdată informațiile.

Canalul de Telegram Mash susține că „o dronă a căzut pe arcul din dreapta, dinspre Crimeea, iar în urma impactului arcul s-a deformat vizual cu aproximativ 15 grade”. Această informație nu a fost confirmată din surse independente.

Serviciul de presă al Ministerului rus al Transporturilor a precizat în dimineața zilei de 16 noiembrie că sunt în desfășurare lucrări de reparație pe secțiunea rutieră a podului și că se evaluează posibilitatea reluării circulației în regim alternativ, pe o singură bandă. Totodată, autoritățile susțin că traficul feroviar a fost reluat.

În regiunea rusă Rostov, guvernatorul Iuri Sliusar a raportat că, în urma atacului cu drone din timpul nopții, trei persoane au fost rănite la Azov, unde au izbucnit incendii la patru obiective industriale. În raionul Millerovo, în satul Rogalik, căderea resturilor de drone a avariat trei locuințe private și o conductă de gaze, provocând și un incendiu.

Sliusar nu a precizat ce obiective industriale au fost vizate. Canalele ucrainene de monitorizare Exilenova+ și Supernova+ au scris că în Azov arde un depozit de petrol. Publicația Astra menționează că incendiul s-a produs într-o zonă din Azov unde se află două depozite de petrol situate relativ aproape unul de celălalt, astfel încât nu se poate stabili cu exactitate care dintre ele a luat foc.

Între timp, autoritățile ruse au raportat interceptarea unui val masiv de drone în mai multe regiuni ale țării. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât 191 de drone care se îndreptau spre capitala rusă.

La rândul său, Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a 1.336 de drone ucrainene deasupra regiunilor Tver, Belgorod, Briansk, Kursk, Kaluga, Tula, Reazan, Oriol, Voronej, Vladimir, Smolensk, Nijni Novgorod, Rostov, a ținutului Krasnodar, a Crimeii anexate, a regiunii Moscova, precum și deasupra Mării Azov și a Mării Negre.

(Surse: Current Time, Serviciul ucrainean al RFE/RL. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Estonia va închide toate punctele de trecere a frontierei cu Rusia de la 1 decembrie

Vehicule așteaptă să intre în Estonia pe podul peste râul Narva, la punctul de trecere a frontierei cu Rusia (imagine de arhivă)
Vehicule așteaptă să intre în Estonia pe podul peste râul Narva, la punctul de trecere a frontierei cu Rusia (imagine de arhivă)

Estonia va închide, de la 1 decembrie, toate cele trei puncte de trecere a frontierei cu Rusia, ca răspuns la o tentativă de incendiere a unei companii estoniene din industria dronelor, acțiune pe care Tallinn o atribuie serviciului de informații militare rus GRU.

Anunțul a fost făcut duminică seara, 15 noiembrie, de ministrul estonian de Externe, Margus Tsahkna, într-o postare pe rețeaua X.

„Închiderea punctelor de trecere a frontierei va reduce capacitatea Rusiei de a desfășura activități ostile în Estonia și va consolida eforturile noastre de a preveni eludarea sancțiunilor”, a scris oficialul, afirmând că autoritățile estoniene dispun de dovezi clare privind implicarea GRU în incidentul de la weekend. Decizia a fost comunicată și partenerilor din Finlanda, Letonia și Lituania.

Tentativa de incendiere a vizat compania Threod Systems, producătoare de drone de recunoaștere și atac, cu sediul în Viimsi, în apropiere de Tallinn. Opt cetățeni ai Letoniei au fost reținuți în noaptea de 15 noiembrie. Atacul a fost dejucat datorită măsurilor sporite de securitate și intervenției rapide a autorităților, a declarat premierul estonian Kristen Michal, care a calificat incidentul drept parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva Europei.

Moscova a respins acuzațiile prin intermediul purtătoarei de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, care a calificat eventuala închidere a frontierei drept „rusofobie agresivă și neînfrânată”, iar purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, le-a numit „absolut nefondate”, avertizând că „zidurile construite” de Estonia nu vor aduce nimic bun.

Este al doilea incident de acest fel în acest an. În august, o tentativă de incendiere a vizat compania Milrem Robotics din Tallinn, care produce vehicule terestre fără pilot și colaborează cu Ucraina. Și atunci, Estonia a acuzat Rusia de implicare, iar două persoane au fost reținute.

În prezent, statul baltic – membru NATO și UE – mai operează trei puncte de trecere a frontierei (Narva, Luhamaa și Koidula), după ce Rusia restricționase deja traficul auto la Narva încă din februarie 2024.

(Surse: Reuters, AFP. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Zeci de mii de cehi au protestat la Praga împotriva reformei finanțării presei publice

Zeci de mii de oameni au protestat duminică, 15 noiembrie, la Praga, împotriva planului guvernului condus de premierul Andrej Babiš de a schimba sistemul de finanțare a televiziunii și radioului public. Organizatorii au estimat participarea la aproximativ 400.000 de persoane.

Executivul Cehiei, format din partidul populist ANO, formațiunea de extremă dreapta SPD și partidul eurosceptic Motorists, vrea să elimine taxa lunară de 205 coroane cehe (aproximativ 8,40 euro), plătită de gospodării pentru serviciile publice de radio și televiziune, și să transfere finanțarea acestora în bugetul de stat.

Criticii avertizează că măsura ar face instituțiile media mai vulnerabile la presiuni politice și le-ar afecta independența editorială. Proiectul prevede și reducerea finanțării cu aproximativ 15%, ceea ce ar aduce bugetele televiziunii și radioului public la nivelurile din 2008 și, respectiv, 2005.

Guvernul susține că reforma nu va afecta independența redacțională și că urmărește să reducă povara financiară asupra populației. Premierul Babiš a respins acuzațiile, afirmând că autoritățile nu intenționează să controleze sau să naționalizeze presa publică.

Proiectul a trecut de primul vot în Parlament, iar dezbaterile urmează să continue. La 3 noiembrie, angajații televiziunii și radioului public au organizat o grevă de o zi, care a provocat perturbări ale emisiei și a beneficiat de susținerea publicului.

Protestul de duminică a fost organizat de grupul „Un milion de momente pentru democrație”, care a avertizat că guvernul ignoră experții și tratează instituțiile democratice ca pe propria proprietate.

Reforma a fost criticată și de Uniunea Europeană de Radio și Televiziune, Federația Europeană a Jurnaliștilor, Reporteri fără Frontiere și Institutul Internațional de Presă. Oponenții proiectului au comparat inițiativa cu schimbările din sistemul media ungar promovate de fostul premier Viktor Orbán.

Potrivit organizatorilor, manifestația a fost cea mai mare adunare publică de la Praga din 1993, anul în care Cehia a devenit stat independent, după destrămarea Cehoslovaciei.

(Surse: Reuters, AFP. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Vadim Krasnoselski a revenit în R. Moldova. Are interdicție să mai plece în următorii 5 ani

Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, surprins pe Aeroportul Internațional Chișinău, la revenirea sa de la Moscova pe 15 noimbrie 2026
Liderul transnistrean, Vadim Krasnoselski, surprins pe Aeroportul Internațional Chișinău, la revenirea sa de la Moscova pe 15 noimbrie 2026

Autoritățile de la Chișinău au confirmat că liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a revenit în R. Moldova duminică seara, după o călătorie controversată la Moscova. Acum, riscă să nu mai poată pleca în următorii cinci ani.

Cum ar trebui să acționeze mai departe Chișinăul în raport cu Vadim Krasnoselski? Click pentru a participa la un SONDAJ

Krasnoselski a aterizat pe Aeroportul Internațional Chișinău, a spus într-un chat jurnaliștilor Dumitru Ciorici, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„După procedurile de control, acesta va suporta consecințele incidentului recent de la Moscova, inclusiv interdicția de a ieși din țară prin punctele de trecere a frontierei de stat ale Republicii Moldova timp de 5 ani”, a spus Ciorici.

Mai devreme, portalul Realitatea și agenția IPN au publicat fotografii cu Krasnoselski pe Aeroportul Internațional Chișinău, relatând că liderul transnistrean a aterizat în jurul orei 17:00, dar nu a părăsit aeroportul imediat.

Politicianul Dragoș Galbur, liderul Partidul Național Moldovenesc, a scris pe Facebook că liderul transnistrean s-a întors cu o cursă prin Istanbul.

Liderul de la Tiraspol, care nu poate părăsi R. Moldova altfel decât prin teritoriul controlat de Chișinău, fusese lăsat să zboare la Moscova la începutul lunii, după ce le-a spus autorităților de la Chișinău că vrea să poarte „discuții facilitate de OSCE cu privire la aprovizionarea cu gaze naturale a regiunii transnistrene pe perioada iernii.”

La Moscova, Krasnoselski a participat însă la o ceremonie prilejuită de Ziua unității ruse, unde liderul rus Vladimir Putin i-a înmânat Ordinul de onoare al Federației Ruse pentru contribuția la „apropierea și colaborarea dintre națiuni și culturi”.

Krasnoselski a spus de față cu Putin că Transnistria face parte din „lumea rusă” și, chiar dacă este acum despărțită acum de „Patria măreață”, și-a armonizat toate legile și standardele educaționale cu cele rusești.

„Condamnăm acțiunile Rusiei si vom analiza măsurile de răspuns posibile fără a escalada situația, ținând cont că intenția Rusiei de destabilizare a Republicii Moldova este una continuă”, a reacționat, la Chișinău, Biroul pentru Reintegrare.

Biroul a mai spus că lui Krasnoselski i se va aplica interdicția de ieșire din țară pe 5 ani în cazul în care revine, iar pe lângă interdicția de ieșire, i s-ar putea aplica alte „măsuri restrictive” nespecificate.

Premierul Vasile Tofan a sugerat că liderul transnistrean nu vrea să revină, de fapt, de la Moscova, unde ar putea să trăiască „mai confortabil”, și că a provocat autoritățile moldovene să-l interzică.

◉ SONDAJ

Krasnoselki care a condus regiunea transnistreană din decembrie 2016 are mai puțin de o lună până la finalul mandatului și nu mai candidează la scrutinul organizat de administrația sa pe 13 decembrie, pe care autoritățile de la Chișinău nu-l recunosc.

(Editor: Alexandru Eftode. A mai contribuit: Eugen Urușciuc)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Trei nave comerciale, lovite de drone lângă gurile Dunării. Premierul român: „Incidente inacceptabile”

Premierul României, Luca Niculescu (fotografie de arhivă)
Premierul României, Luca Niculescu (fotografie de arhivă)

Trei nave comerciale au fost lovite de drone în Marea Neagră, în apropierea gurilor Dunării, în noaptea de 14 spre 15 noiembrie, incidente calificate de premierul român Luca Niculescu drept „inacceptabile” și o „încălcare a dreptului internațional”.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X, șeful guvernului de la București a pus atacurile pe seama degradării climatului de securitate din regiune, în contextul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Aceste incidente sunt inacceptabile și constituie o încălcare a dreptului internațional. Ele reflectă deteriorarea situației de securitate cauzată de războiul pe care Rusia îl poartă în prezent împotriva Ucrainei. Vom continua să luăm toate măsurile necesare, alături de aliații noștri, pentru a consolida securitatea în Marea Neagră”, a transmis Luca Niculescu, subliniind că siguranța marinarilor rămâne o prioritate absolută.

Autoritățile de la București nu au precizat, deocamdată, cui aparțin dronele care au lovit cele trei nave. Incidentele s-au produs însă în contextul intensificării atacurilor rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Dunăre și al unei serii de lovituri cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră raportate în ultimele săptămâni.

Potrivit Ministerului Apărării Naționale de la București (MApN), niciun membru al echipajelor nu a fost rănit în urma celor trei atacuri petrecute în largul portului Sulina, aproape de granița cu Republica Moldova și Ucraina.

Primele două lovituri au avut loc sâmbătă seară. În jurul orei 21:10, petrolierul sub pavilion grec Evia Petrol V a fost lovit de o dronă la aproximativ patru mile marine est-sud-est de Sulina. Treizeci și cinci de minute mai târziu, vrachierul Marsol a fost lovit într-o zonă aflată la circa cinci mile marine sud-est de Canalul Sulina. În cursul nopții, o a treia navă comercială, Ali Najafov, a anunțat că a fost la rândul ei lovită de o dronă în apropierea gurilor Dunării.

În toate cele trei cazuri, la bordul navelor au izbucnit incendii, însă echipajele au reușit să le stingă fără să se înregistreze victime, a precizat MApN.

Pe parcursul nopții, radarele armatei române au detectat mai multe ținte aeriene în zonă, inclusiv la est de Insula Șerpilor și la sud-est de Sulina. Forțele Aeriene Române au ridicat de două ori de la sol aeronave de luptă F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar autoritățile au emis două mesaje RO-Alert (la orele 20:51 și 23:19) pentru avertizarea populației din estul județului Tulcea. Alerta aeriană a fost ridicată definitiv la ora 00:27.

La rândul său, ministrul român al Apărării, Radu Oprea, a anunțat într-o postare pe Facebook că va aduce situația din Marea Neagră pe agenda reuniunii pe care o va avea marți și miercuri, la Bruxelles, cu omologii săi din statele aliate.

„Avem nevoie de solidaritatea aliaților manifestată prin patrularea cu avioane de observare, de echipamente pentru lupta antidronă”, a scris Radu Oprea.

El a precizat că, în acest context, a avut deja discuții cu reprezentanții companiei franceze Thales, care urmează să livreze mai devreme României radare de tip Gap Filler, destinate detectării țintelor aeriene care zboară la joasă altitudine.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Bahrainul afirmă că a interceptat atacuri iraniene, în timp ce Teheranul revendică lovirea unei baze americane

Captură dintr-un video difuzat de televiziunea de stat iraniană (IRIB) în aprilie 2026, care ar arăta drone lansate asupra unor ținte americane din Golf.
Captură dintr-un video difuzat de televiziunea de stat iraniană (IRIB) în aprilie 2026, care ar arăta drone lansate asupra unor ținte americane din Golf.

Bahrainul a anunțat că apărarea sa antiaeriană a interceptat și a distrus mai multe atacuri aeriene iraniene pe 15 noiembrie, după ce explozii și sirene de raid aerian au fost semnalate în întregul regat din Golf, iar Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice din Iran (IRGC) a afirmat că a vizat o instalație militară americană.

Armata bahreină a declarat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat mai multe atacuri înainte ca acestea să își atingă țintele, acuzând Teheranul că își continuă „abordarea ostilă sistematică” față de regat.

Ministerul de Externe al Bahrainului a transmis că țara respinge „transformarea teritoriului său într-o arenă de reglare de conturi” și consideră Iranul pe deplin responsabil pentru atacuri și pentru consecințele acestora.

IRGC din Iran a susținut că a lansat șase drone care vizau un sistem radar american de apărare antiaeriană de la baza de elicoptere Al-Riffa din Bahrain, potrivit unor declarații difuzate de presa de stat iraniană.

Nu a existat o confirmare imediată din partea autorităților americane sau bahreine că instalația radar ar fi fost lovită.

Citând jurnaliștii săi din Bahrain, agenția de presă AFP a relatat că explozii s-au auzit în jurul orei locale 04:00, urmate de o altă serie de deflagrații în jurul orei 06:30. De asemenea, au sunat sirenele, iar autoritățile din Bahrain au emis avertismente prin care le-au cerut locuitorilor să se adăpostească, fără a preciza sursa amenințării.

Ministerul de Interne le-a cerut locuitorilor să își păstreze calmul, să se îndrepte spre cel mai apropiat loc sigur și să urmărească canalele oficiale pentru informații actualizate.

Bahrainul, care găzduiește Flota a Cincea a Marinei SUA, s-a numărat printre țările din Golf vizate de Iran în timpul conflictului, care a început pe 28 februarie cu lovituri americane și israeliene asupra Iranului.

Atacul raportat pe 15 noiembrie a avut loc la două zile după ce IRGC a declarat că a vizat o instalație radar americană de avertizare timpurie din Bahrain.

Armata SUA a declarat la acel moment că a interceptat două drone iraniene care vizau arhipelagul, fără a raporta victime sau pagube. Bahrainul a fost vizat acum de două ori în trei zile, după o perioadă de acalmie a atacurilor. Cele mai recente evoluții survin pe fondul eforturilor diplomatice de a pune capăt conflictului care durează de aproape nouă luni, eforturi ce nu au produs încă un progres decisiv, în pofida unei reduceri mai ample a intensității luptelor.

Iranul a restricționat navigația prin Strâmtoarea Ormuz, o rută-cheie pentru tranzitul mondial de petrol, și a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurii militare și civile din întreaga regiune.

Președintele SUA, Donald Trump, le-a spus consilierilor săi de rang înalt în ultimele zile că s-ar putea abține de la noi atacuri asupra Iranului dacă Teheranul și luptătorii houthi din Yemen, susținuți de Iran, evită noi provocări, potrivit Reuters.

Trump a mai declarat că blocada navală americană impusă Iranului va rămâne în vigoare.

Între timp, armata Arabiei Saudite a anunțat pe 15 noiembrie că a interceptat două rachete balistice lansate de houthi spre Riad și trei drone în Provincia Estică a regatului, bogată în petrol.

(Surse: AFP și Reuters. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Autonomia găgăuză își alege bașcanul: Scrutinul anticipat are loc odată cu votul pentru Adunarea Populară

Steagurile R. Moldova și ale autonomiei găgăuze în fața sediului Adunării Populare din Comrat (fotografie de arhivă).
Steagurile R. Moldova și ale autonomiei găgăuze în fața sediului Adunării Populare din Comrat (fotografie de arhivă).

Alegătorii din autonomia găgăuză sunt așteptați la urne duminică, 15 noiembrie, pentru a-și alege simultan bașcanul și cei 35 de deputați ai Adunării Populare – un scrutin dublu organizat pentru prima dată după 1999. Coordonat în premieră de Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău, votul este privit de experți drept un test pentru reziliența Republicii Moldova în fața ingerințelor ruse și a corupției electorale, într-o regiune marcată de neîncredere față de guvernarea proeuropeană și de campanii de dezinformare.

Peste 129.000 de alegători din regiune înscriși pe liste pot merge la cele 67 de secții de votare, deschise între orele 07:00 și 21:00. Pentru funcția de bașcan candidează opt persoane, iar pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară sunt înregistrați 132 de candidați.

Scrutinul pentru funcția de bașcan este anticipat, după ce Adunarea Populară a declarat vacant postul ocupat de Evghenia Guțul, condamnată în august 2025 la șapte ani de închisoare pentru complicitate la finanțarea ilegală, cu fonduri provenite din Rusia, a fostului Partid Șor. Formațiunea a fost condusă de oligarhul fugar Ilan Șor, stabilit la Moscova și sancționat de SUA și UE pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova. Mandatul Evgheniei Guțul a încetat oficial în august 2026, interimatul fiind asigurat de Ilia Uzun.

Reguli electorale noi și ultimul scrutin uninominal

Alegerile se desfășoară în baza Codului electoral național, după modificările legislative adoptate de Parlament în august 2026, care au schimbat cadrul de organizare a scrutinelor din autonomie și au consolidat rolul CEC. Sistemul a fost contestat de unii politicieni de la Comrat, care au acuzat Chișinăul că încearcă să-și extindă controlul asupra autonomiei.

Cei 35 de deputați ai Adunării Populare sunt aleși în circumscripții uninominale, câte unul în fiecare. Este ultimul scrutin organizat după acest sistem: la următoarele alegeri va fi aplicat sistemul proporțional, într-o singură circumscripție electorală pentru întreaga autonomie.

Atât bașcanul, cât și deputații regionali au nevoie de majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate pentru a câștiga din primul tur. Dacă niciun candidat nu obține peste 50%, primii doi clasați vor participa la turul al doilea, programat pentru 29 noiembrie. Pentru validarea primului tur este necesară participarea a cel puțin 25% dintre alegătorii înscriși în liste, în timp ce pentru turul doi - cel puțin 20%.

Opt candidați la funcția de bașcan. PAS și partidele proeuropene nu participă

Pentru funcția de bașcan candidează opt persoane: Fiodor Găgăuz, desemnat de Partidul Socialiștilor (PSRM), Alexandr Stoianoglo, Cornel Dudnic, Ivan Kîlcic, susținut de Partidul Popular Găgăuz, Petru Vlah, desemnat de Partidul „Noua Opțiune Istorică”, Ivanna Koksal, Serghei Anastasov și Oleg Garizan. Cinci candidează independent, iar trei sunt susținuți de formațiuni politice.

Un sondaj IMAS, publicat cu trei zile înainte de scrutin, îl plasează pe Stoianoglo, fost procuror general și actual deputat al fracțiunii „Alternativa”, la 26,5% din intențiile de vot. Stoianoglo candidează independent. La alegerile prezidențiale din 2024, el a beneficiat de susținerea PSRM. Urmează Fiodor Găgăuz - cu 17,5%, și jurnalista Ivanna Koksal, tot independentă, cu 9,6%. Peste 27% dintre respondenți nu aveau o opțiune clară. Sondajul de opinie, singurul făcut public în această campanie, a fost realizat pe un eșantion de 627 de persoane din autonomia găgăuză, cu o marjă de eroare de 3,9%.

Pentru cele 35 de mandate din Adunarea Populară concurează 132 de persoane: 90 de independenți și 42 de candidați desemnați de partide. PSRM are 22 de candidați, Partidul Popular Găgăuz – nouă, Alianța „Moldovenii” – șapte, iar Mișcarea Alternativa Națională și Partidul „Pentru Țară” – câte doi.

Partidul de guvernare PAS și alte formațiuni care se declară proeuropene nu participă la scrutin. Analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru au explicat la Europa Liberă că aceste partide nu au o bază electorală suficientă în regiune. La referendumul constituțional din octombrie 2024, aproape 95% dintre alegătorii din UTA Găgăuzia au votat împotriva includerii în Constituție a obiectivului aderării la UE.

Dezinformare și suspiciuni privind finanțarea campaniei

Campania electorală a fost marcată de dezinformare și narațiuni despre o pretinsă „lichidare a autonomiei”, suprimarea limbii ruse și ingerința UE, precum și de îndemnuri la boicot, potrivit rapoartelor de monitorizare ale Promo-LEX.

CEC a identificat suspiciuni privind finanțarea campaniei, fără a confirma însă cazuri de corupere a alegătorilor. Potrivit vicepreședintelui instituției, Pavel Postica, publicitatea politică online din Găgăuzia a fost aproape dublă față de cea din Chișinău în ultima săptămână de campanie.

Scrutinul este urmărit și prin prisma influenței Rusiei și a tensiunilor dintre Comrat și Chișinău, considerate vulnerabilități exploatabile de actori externi, potrivit unei analize publicate de Atlantic Council.

Alegerile vor fi monitorizate de observatori naționali, inclusiv Promo-LEX, și de o delegație a Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei. Primele concluzii ale misiunii internaționale sunt așteptate pe 16 noiembrie.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Kievul spune că a lovit un nod-cheie al infrastructurii petroliere rusești, în regiunea Samara

Consecințele unui atac ucrainean cu drone asupra rafinăriei din Novokuibîșevsk, regiunea rusă Samara, 29 octombrie 2026.
Consecințele unui atac ucrainean cu drone asupra rafinăriei din Novokuibîșevsk, regiunea rusă Samara, 29 octombrie 2026.

Armata ucraineană anunță că a lovit unul dintre cele mai importante noduri ale sistemului petrolier rusesc, stația de producție și dispecerat „Samara”, situată la aproape 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina. În urma atacului, mai multe rezervoare de petrol au fost cuprinse de flăcări.

„Această stație este inima industriei petroliere rusești, industria care finanțează războiul”, a transmis sâmbătă Statul Major al armatei ucrainene. Potrivit instituției, prin acest nod tranzitează petrolul extras din Tatarstan, Siberia de Vest și alte regiuni producătoare ale Rusiei, care este ulterior amestecat pentru a obține sortimentul de export Urals.

Operațiunea a avut loc vineri, 13 noiembrie, fiind executată cu drone cu rază lungă de acțiune ale Centrului de Operațiuni Speciale „Alfa” din cadrul Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Oficialii de la Kiev nu au oferit detalii despre amploarea pagubelor, iar informațiile nu au putut fi verificate din surse independente.

De partea cealaltă, guvernatorul regiunii Samara, Veaceslav Fedorișcev, a anunțat vineri pe rețelele de socializare că patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac ucrainean asupra unei întreprinderi industriale din regiune. Oficialul rus nu a precizat însă numele obiectivului vizat și nici dacă victimele au fost înregistrate la stația petrolieră „Samara”.

Obiectivul reprezintă un centru industrial esențial pentru recepția, amestecarea și transportul țițeiului prin rețeaua de conducte magistrale. De aici, petrolul era direcționat atât către conducta Drujba - care mai alimentează câteva state din Europa Centrală și de Est, respectiv Belarus, Ungaria și Slovacia -, cât și către portul Novorosiisk, de unde este exportat pe cale maritimă. Totodată, infrastructura asigura aprovizionarea rafinăriilor rusești din Novokuibîșevsk și Sîzran.

Potrivit publicației independente Astra, stația se întinde pe o suprafață de peste 216 hectare și deține cel mai mare parc de rezervoare petroliere din Europa.

Infrastructura din Samara nu este la primul incident de acest fel. Presa ucraineană notează că dronele au mai lovit stația în noaptea de 2 noiembrie, iar anterior obiectivul fusese ținta altor patru atacuri.

Lovitura din 13 noiembrie se înscrie într-o campanie mai amplă a Kievului împotriva sectorului energetic rusesc. Pe 30 octombrie, dronele ucrainene au vizat rafinăria Novokuibîșevsk, aflată tot în regiunea Samara, iar în ultimele zile Statul Major de la Kiev a revendicat atacuri asupra a cinci dintre cele mai mari rafinării din Rusia, situate în regiunile Omsk, Leningrad, Riazan, Nijni Novgorod și Iaroslavl.

Autoritățile de la Kiev susțin că aceste lovituri asupra infrastructurii petroliere rusești sunt legitime și reprezintă un răspuns la atacurile constante ale Moscovei asupra rețelei energetice a Ucrainei.

(Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

UE și cinci țări europene își pregătesc reprezentanții pentru negocierile privind Ucraina. Kremlinul nu confirmă implicarea europenilor

Șeful Consiliului European, António Costa (centru), șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (dreapta), și premierul Irlandei, Micheál Martin (stânga), susțin o conferință de presă după summitul informat al UE, la Dublin, 13 noiembrie 2026.
Șeful Consiliului European, António Costa (centru), șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen (dreapta), și premierul Irlandei, Micheál Martin (stânga), susțin o conferință de presă după summitul informat al UE, la Dublin, 13 noiembrie 2026.

Liderii europeni au convenit ca Europa să fie reprezentată la viitoarele negocieri privind încheierea războiului din Ucraina de un grup format din cinci puteri militare – Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Polonia – alături de reprezentanți ai instituțiilor UE. Anunțul a fost făcut de președintele Consiliului European, António Costa, după reuniunea informală a liderilor europeni de la Dublin, din 13 noiembrie.

NATO este, de asemenea, așteptată să fie reprezentată la discuțiile viitoare, însă participarea europenilor la negocieri nu este încă pe deplin clarificată, în condițiile în care Moscova nu a confirmat acordul invocat de emisarii americani.

„Europa trebuie să vorbească cu o voce clară și unitară în toate discuțiile care influențează viitorul Ucrainei și securitatea continentului nostru”, a declarat Costa. Echipa europeană ar urma să includă consilieri pentru securitate națională din cele cinci state, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și Consiliului European.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a susținut implicarea europenilor, afirmând că aceștia trebuie să aibă un cuvânt de spus la masa negocierilor, nu doar să fie observatori. Germania a insistat, la rândul său, că nu pot exista discuții despre Ucraina fără Ucraina și despre Europa fără Europa.

Kremlinul nu a confirmat însă acordul privind participarea europenilor, anunțat de emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff după întâlnirea de joi cu președintele rus Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova va putea lua o decizie privind extinderea formatului negocierilor după ce va înțelege intențiile reale ale europenilor și disponibilitatea acestora de a contribui la procesul de pace.

În paralel, Rusia cere discuții mai ample despre arhitectura de securitate europeană. Cancelarul german Friedrich Merz a respins această abordare, calificând declarațiile Kremlinului drept „același joc vechi”. Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a avertizat că o asemenea temă riscă să distragă atenția de la necesitatea unui armistițiu. Premierul polonez Donald Tusk a subliniat că Europa nu trebuie să accepte concesii inutile Moscovei.

La reuniunea Comunității Politice Europene de la Dublin, din 12 noiembrie, 40 de state europene au semnat o declarație prin care au cerut ca orice decizie care afectează securitatea continentului să fie luată cu participarea europenilor.

(Surse: AFP, Reuters. Editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

SUA au reluat zborurile după o avarie a sistemului de comunicații aeriene. Mii de curse au fost anulate

Un avion al companiei Kalitta Air la Aeroportul Internațional O'Hare din Chicago, după ce Administrația Federală a Aviației din SUA a emis o interdicție de decolare „din cauza unor circumstanțe extraordinare și din motive de siguranță”, 13 noiembrie 2026.
Un avion al companiei Kalitta Air la Aeroportul Internațional O'Hare din Chicago, după ce Administrația Federală a Aviației din SUA a emis o interdicție de decolare „din cauza unor circumstanțe extraordinare și din motive de siguranță”, 13 noiembrie 2026.

Zborurile în Statele Unite au fost reluate treptat sâmbătă, după ce autoritățile au suspendat timp de aproximativ patru ore decolările din toate aeroporturile țării, în urma unei defecțiuni a sistemului de comunicații al controlului traficului aerian.

Aproximativ 6.600 de zboruri au fost anulate și alte 8.600 au avut întârzieri, potrivit FlightRadar24. Perturbările au afectat sute de mii de pasageri, iar revenirea la programul normal ar putea dura câteva zile.

Ministrul Transporturilor, Sean Duffy, a declarat că spațiul aerian a fost redeschis vineri, la ora 20:15, ora Coastei de Est, după restabilirea funcționării sistemelor. „Va dura până vom reveni la operațiuni normale”, a avertizat oficialul.

Potrivit lui Duffy, problemele au început după ce echipamente învechite, inclusiv routere și comutatoare, au fost suprasolicitate de date. Ministrul a cerut Congresului 30,1 miliarde de dolari pentru modernizarea infrastructurii de control aerian.

Secretarul pentru Securitate Internă, Markwayne Mullin, a declarat că nu există dovezi că incidentul ar fi fost provocat de un atac cibernetic sau de un sistem de inteligență artificială. „Pare să fi fost o problemă de natură tehnică, însă continuăm investigațiile”, a spus el.

Incidentul a provocat aglomerație în aeroporturi din întreaga țară. Unii pasageri au fost coborâți din avioane înainte de decolare, iar alții au fost nevoiți să-și petreacă noaptea în aeroporturi.

Oprirea la nivel național a zborurilor este extrem de rară în SUA. Un incident similar a avut loc în ianuarie 2023, când o defecțiune a sistemului de notificare a piloților a dus la suspendarea temporară a decolărilor. Singura altă oprire a zborurilor la nivel național a fost instituită după atentatele din 11 septembrie 2001, când nicio aeronavă nu a mai zburat timp de câteva zile.”

(Surse: Reuters, AFP, editor: Radu Benea)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Pana serviciilor Microsoft se prelungește, afectând economiile și instituțiile puterii din toată lumea

O întrerupere a serviciilor Microsoft Outlook și Teams, durând de peste 18 ore, a paralizat vineri comunicațiile companiilor și instituțiilor guvernamentale din întreaga lume, obligând unele organizații să recurgă la aparate de fax și determinând suspendarea a cel puțin unei operațiuni de răscumpărare a obligațiunilor în Europa.

Microsoft a declarat că incidentul, care a afectat și asistentul său AI Copilot, a fost cauzat de probleme la nivelul serverelor și că implementarea pe scară largă a unor remedieri software începe să stabilizeze sistemul. Compania a precizat că nu are cunoștință de nicio „activitate rău intenționată” împotriva sa.

Outlook și Teams sunt două dintre cele mai utilizate aplicații la locul de muncă, cu sute de milioane de utilizatori. Întreruperea a împiedicat utilizatorii să îndeplinească funcții esențiale, precum trimiterea de e-mailuri, gestionarea calendarelor și organizarea de întâlniri virtuale.

Întreruperea a afectat agenții guvernamentale din Australia până în Japonia și Statele Unite, a provocat întârzieri la firmele de tranzacționare, a împiedicat unele companii să-și publice rezultatele financiare și a determinat companiile aeriene să-și avertizeze clienții cu privire la întârzieri în comunicare, scrie Reuters.

Organizațiile care găzduiesc serviciile Microsoft pe propriile servere, în loc să le utilizeze în cloud, au fost într-o măsură scutite de aceste probleme.

⁠Germania se așteaptă ca problemele Microsoft să aibă un impact semnificativ asupra întreprinderilor germane, a declarat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului Digitalizării.

Cu toate acestea, nu au fost semnalate întreruperi majore în cadrul administrației federale germane, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Serviciul Național de Sănătate din Anglia (NHS) a activat vineri planurile de urgență ca răspuns la întreruperea globală a serviciilor Microsoft, recurgând la „alte sisteme informatice sau la dosare pe hârtie” pentru a asigura îngrijirea medicală esențială și programările.

Serviciul de Informații și poliția federală din Australia s-au numărat printre organizațiile ⁠afectate, guvernul de la Canberra activând un ⁠acord pentru a asigura restabilirea prioritară a serviciilor.

Autoritățile Japoniei au declarat că se așteaptă la pierderi mari pentru economie.

Pana Microsoft a afectat zeci de țări din lumea întreagă, inclusiv R. Moldova. În Cehia, unde își are sediul central Europa Liberă (RFE/RL), serviciul de mail Outlook încă nu funcționa normal vineri după-amiază.

În jurul orei 15.00, ora Moldovei, vineri Microsoft a anunțat că în sfârșit efortul de redresare începe să se vadă în America de Nord și în unele regiuni europene. Pana a început în jurul orei 20.00, joi, afectând mai grav la început serviciile din emisfera vestică, unde ziua de muncă era în toi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Promo-LEX către guvern: Pedepsiți-l pe Krasnoselski, dar legal, cu interdicție de intrare în țară, nu de ieșire, și cu blocarea fondurilor

Vadim Krasnoselski la o manifestare publică în centrul Tiraspolului, pe 23 februarie 2023.
Vadim Krasnoselski la o manifestare publică în centrul Tiraspolului, pe 23 februarie 2023.

Principala organizație moldoveană care se ocupă de drepturile omului în regiunea transnistreană a cerut guvernării să-i impună liderului separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski, aflat în Rusia, interdicție de intrare în țară și să-i blocheze fondurile, renunțând la o pedeapsă fără temei legal anunțată în urmă cu o săptămână.

Într-un apel-opinie juridică publicat vineri, 13 noiembrie, Promo-LEX notează că guvernul nu are temei legal pentru pedeapsa anunțată pe 5 noiembrie, când i-a comunicat lui Krasnoselski că nu va mai putea ieși din țară odată ce se va întoarce de la Moscova, unde a fost decorat de președintele rus Vladimir Putin de Ziua Unității Rusiei.

Asociația Promo-LEX spune că la acea sancțiune autoritățile ar trebuie să renunțe. „O măsură fără temei expune autoritățile la o contestare pe care o vor pierde”, avertizează organizația, precizând că legea nu permite ținerea în țară cu forța a unui cetățean străin necondamnat.

În schimb, spun activiștii, legea are prevederi care pot fi folosite pentru sancționarea mai multor persoane cu funcții de conducere la Tiraspol „responsabile de tortură și de detenții arbitrare” începând cu Krasnoselski, cu interdicție de intrare în R. Moldova și cu „blocarea fondurilor”.

Promo-LEX susține că are date care îl incriminează pe liderul separatist, începând cu faptul că în calitate de ministru de interne al regimului separatist „a refuzat transferul unui deținut bolnav la un spital civil”.

„În 2022, Krasnoselski a semnat modificările „codului penal” care pedepsesc cu închisoare de la 5 la 8 ani sesizarea instanțelor constituționale sau internaționale. În 2023 a refuzat grațierea lui Victor Pleșcanov, deținut pentru critici la adresa regimului și pentru arborarea drapelului ucrainean”, mai spune Promo-LEX, care sugerează Procuraturii Generale să-i facă dosar.

„Oamenii închiși la Tiraspol pentru o postare sau pentru un drapel știu cine i-a condamnat. Cei care decid aceste persecuții trec în continuare pe malul drept și pleacă în străinătate prin aeroportul din Chișinău”, a declarat Vadim Vieru avocat și expert asociat la Asociația Promo-LEX:

În urmă cu o săptămână, premierul moldovean Vasile Tofan a sugerat că Vadim Krasnoselski, care își încheie curând mandatul de președinte în republica sa nerecunoscută internațional, vrea de fapt să rămână la Moscova, unde ar duce o viață mai confortabilă, și provoacă anume Chișinăul să-l „interzică”, ca să se prezinte drept victimă.

La rândul lor, aliații lui Krasnoselski au spus că Chișinăul vrea să scape de el, obligându-l să rămână departe de casă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG