Vladyslav Vlasiuk, comisarul pentru sancțiuni al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, și-a petrecut această săptămână la Washington, întâlnindu-se cu parlamentari și membri ai personalului Congresului, în contextul în care Kievul exercită presiuni asupra Congresului pentru a accelera adoptarea Legii Lindsey O. Graham privind sancționarea Rusiei și Iranului din 2026.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat pe 7 august cu o majoritate covârșitoare de 86 de voturi pentru și 11 împotrivă, reflectând un acord bipartizan rar întâlnit. Proiectul de lege i-ar conferi președintelui autoritate suplimentară pentru a impune tarife punitive țărilor care continuă să achiziționeze combustibili fosili din Rusia. De asemenea, acesta include prevederi care vizează Iranul, despre care Vlasiuk a afirmat că este angajat într-o strânsă cooperare militar-industrială cu Moscova.
Însă măsura se confruntă cu un parcurs mai complicat în Camera Reprezentanților, unde unii democrați și-au exprimat rezervele cu privire la prevederile care i-ar conferi președintelui Donald Trump autoritate suplimentară pentru a impune tarife.
Liderii republicani au anunțat pe 3 septembrie că ultimele două săptămâni ale sesiunii preelectorale a Camerei Reprezentanților sunt anulate, ceea ce reduce drastic ceea ce fusese un calendar legislativ complet pentru luna septembrie.
Se așteaptă ca membrii Camerei Reprezentanților să părăsească Washingtonul cel târziu pe 17 septembrie și să nu se întoarcă până la jumătatea lunii noiembrie. Camera Reprezentanților se va reuni din nou pentru o săptămână suplimentară de lucrări după pauza de Ziua Muncii de săptămâna viitoare.
Calendarul comprimat a sporit presiunea asupra susținătorilor legislației privind sancțiunile. Consilieri republicani de rang înalt au declarat pentru RFE/RL că proiectul de lege rămâne o prioritate a Partidului Republican, cu condiția ca democrații „să-și facă ordine în propriile rânduri”.
Consilierii democrați, ca răspuns la întrebările RFE/RL, și-au exprimat un optimism prudent cu privire la această măsură, subliniind incertitudinea cu privire la faptul dacă președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, o va supune dezbaterii.
Vlasiuk: „Șanse bune”
Vlasiuk a declarat că a avut aproximativ 20 de întâlniri cu parlamentari și membri ai personalului Congresului în timpul vizitei sale la Washington, inclusiv discuții cu membri ai ambelor partide.
El a afirmat că delegația ucraineană s-a bucurat de un sprijin larg pentru intensificarea presiunii asupra Rusiei și că niciun parlamentar nu i-a spus în mod direct că s-ar opune proiectului de lege.
„Toată lumea a fost de acord că este necesar să se intensifice presiunea asupra Rusiei”, a declarat Vlasiuk în cadrul unei conferințe de presă la Ambasada Ucrainei din Washington. „Nimeni nu a spus că nu va susține cu siguranță acest proiect de lege.”
El a descris Ucraina ca fiind „destul de optimistă” în ceea ce privește nivelul de susținere pentru proiectul de lege, inclusiv în rândul democraților.
O cale potențial importantă ar fi ca Camera Reprezentanților să examineze proiectul de lege prin suspendarea regulamentului, o procedură accelerată utilizată în general pentru legislația care se preconizează că va beneficia de un sprijin larg. Vlasiuk a afirmat că acesta se numără printre scenariile realiste pentru avansarea proiectului de lege.
„Cred că există șanse foarte bune ca acest proiect de lege să fie supus dezbaterii în plen”, a spus el.
Vlasiuk a identificat anterior săptămâna de după următoarea ca fiind perioada preferată de Kiev pentru un vot în Camera Reprezentanților. Având în vedere că agenda Camerei este acum comprimată, acea perioadă ar putea oferi una dintre ultimele oportunități pentru un vot înainte ca parlamentarii să părăsească Washingtonul.
Întrebat de RFE/RL dacă elanul din jurul proiectului de lege mai există, Vlasiuk a subliniat ceea ce a caracterizat drept un sprijin bipartizan continuu pentru Ucraina.
„Există un sprijin puternic pentru Ucraina în Congres”, a spus el, adăugând că Kievul a fost „foarte vocal” în a sublinia urgența adoptării proiectului de lege. „În același timp, să așteptăm și să vedem”, a spus Vlasiuk.
Democrații sunt precauți în privința puterilor lui Trump
Principalul obstacol nu este o dezacord general privind confruntarea cu Rusia, potrivit lui Thomas Melia, fost înalt funcționar al Departamentului de Stat și director adjunct al Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, care lucrează în prezent la Fundația „Free Russia”.
Într-un interviu acordat RFE/RL, Melia a explicat că liderii democrați au mai multe motive pentru a ezita. Unul dintre acestea este faptul că legislația nu este strict necesară pentru ca administrația să impună sancțiuni, a spus el. Trump dispune deja de o autoritate semnificativă pentru a sancționa persoane și entități rusești.
Valoarea principală a proiectului de lege, în opinia lui Melia, este, prin urmare, parțial politică și simbolică: sprijinul bipartizan al acestuia ar demonstra hotărârea Congresului de a spori presiunea asupra Moscovei.
Melia a afirmat însă că conducerea democrată a Camerei Reprezentanților nu a fost suficient de implicată în negocierea versiunii care a ieșit în final din Senat.
Această preocupare este deosebit de relevantă pentru reprezentantul Gregory Meeks din New York, democratul cu cea mai mare vechime din Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților, care și-a exprimat sprijinul general pentru o presiune mai puternică asupra Rusiei, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la anumite prevederi ale legislației.
Există, de asemenea, o preocupare de fond: versiunea finală a legislației îi conferă președintelui autoritate suplimentară în materie de tarife. Melia a afirmat că acest lucru a creat ezitări în rândul democraților, care se tem să-i ofere lui Trump un alt instrument ce ar putea fi utilizat pe scară largă împotriva partenerilor comerciali ai SUA.
Melia a subliniat, de asemenea, o altă modificare față de forma inițială a proiectului de lege: versiunea finală face ca sancțiunile să fie opționale, nu obligatorii.
Această distincție contează, a spus el, deoarece forța politică a legislației inițiale provenea, în parte, din prevederile sale privind sancțiunile obligatorii și din sprijinul copleșitor din partea ambelor partide din Senat.
După decesul senatorului Lindsey Graham, administrația a susținut o versiune a legii, dar a solicitat modificări care să facă sancțiunile neobligatorii și să adauge autoritate în materie de tarife, a spus Melia.
Rezultatul, în opinia sa, este o măsură mai slabă decât cea inițială. Melia a afirmat că versiunea finală păstrează totuși o semnificație politică substanțială datorită sprijinului bipartizan larg de care s-a bucurat propunerea mai dură.
Kievul susține tarifele
Vlasiuk a apărat prevederile privind tarifele, argumentând că acestea ar putea spori substanțial eficacitatea sancțiunilor. „Acesta este un instrument puternic care va permite amplificarea efectului sancțiunilor”, a spus el.
El a susținut că tarifele și sancțiunile pot avea efecte economice similare, dar diferă în ceea ce privește capacitatea de a fi eludate.
„Sancțiunile pot fi adaptate, sancțiunile pot fi eludate, dar tarifele nu pot fi adaptate sau eludate”, a afirmat Vlasiuk.
De asemenea, el a respins temerile potrivit cărora anumite țări ar putea fi vizate în mod arbitrar în cadrul proiectului de lege, precizând că legislația stabilește criterii bazate pe achizițiile de combustibili fosili ruși.
În special, el a menționat China și India, pe care Ucraina le consideră esențiale pentru menținerea capacității Rusiei de a-și vinde exporturile de energie.
Vlasiuk a afirmat că această presiune ar putea reprezenta „o lovitură uriașă” pentru capacitatea Rusiei de a-și finanța războiul împotriva Ucrainei.
Ucraina susține, de asemenea, includerea Iranului în proiectul de lege, a spus el, invocând strânsa cooperare militară dintre Teheran și Moscova.
„Toată lumea înțelege cât de strânsă este cooperarea dintre complexul militar-industrial al acestor țări”, a spus Vlasiuk. „Prin urmare, includerea Iranului este pe deplin meritată.”
„Fereastra de vot” a Camerei Reprezentanților se restrânge
Miza politică este amplificată de decizia Camerei Reprezentanților de a anula ultimele două săptămâni de activitate legislativă dinaintea alegerilor.
Se preconizează că Camera va părăsi Washingtonul cel târziu pe 17 septembrie, deși liderii republicani au afirmat că membrii ar putea fi rechemați dacă Senatul promovează un pachet de reconciliere bugetară pe linie de partid. Acest scenariu nu este prevăzut în prezent.
Reprezentantul Don Bacon din Nebraska, un republican care a susținut eforturile de sancționare, a descris lipsa de acțiune a Congresului ca pe un eșec grav.
„Este cu adevărat păcat. Proiectul a fost adoptat cu 86 de voturi pentru și 11 împotrivă în Senat”, a spus Bacon. „Inacțiunea Congresului în ceea ce privește invazia Rusiei în Ucraina și crimele lui Putin este un adevărat eșec. Cărțile de istorie nu vor fi îngăduitoare.”
Pentru Kiev, urgența nu este doar de natură legislativă.
Vlasiuk a avertizat că Ucraina se confruntă cu o altă iarnă dificilă, după luni de atacuri rusești cu rachete și drone. El a afirmat că 160 de persoane au fost ucise în atacurile cu rachete și drone din ultimele luni.
„Trebuie să intensificăm presiunea asupra Rusiei pentru a-i determina să-și schimbe planurile, pentru a-i face să negocieze cu adevărat”, a spus el.
El a susținut că adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile în acest moment ar avea două efecte: ar putea, în cele din urmă, să sporească presiunea economică asupra Rusiei, trimițând în același timp un semnal politic atât Ucrainei, cât și guvernului rus.
Există, a spus el, un element de inerție în politica sancțiunilor. Chiar și după adoptarea legislației, punerea în aplicare a măsurilor poate dura zile, iar obținerea unui efect semnificativ asupra economiei Rusiei poate dura săptămâni.
„Dar, în același timp, chiar faptul adoptării acestui proiect de lege privind sancțiunile”, a spus Vlasiuk, ar transmite un „semnal puternic de sprijin poporului ucrainean” și un „semnal cu adevărat puternic către guvernul rus”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.