În vreme ce Ucraina țintește constant rafinăriile rusești și penuria de combustibil se agravează în toată țara, Moscova apelează mai nou la țări străine pentru prelucrarea petrolului său.
În ultimele luni, Kievul a avariat zeci de rafinării de petrol din toată Rusia prin atacuri cu drone, pentru a submina capacitatea Moscovei de a finanța și susține războiul pe scară largă pe care îl poartă de patru ani și jumătate în Ucraina.
Rusia a suspendat deja exporturile pentru a contracara criza combustibililor și a introdus măsuri de raționalizare. Acum, Moscova a încheiat un acord cu o mică rafinărie privată din Kazahstan pentru a utiliza instalațiile acesteia.
Însă experții afirmă că este puțin probabil ca această măsură să rezolve problema gravei penurii de combustibil din Rusia, care a ripostat prin atacuri asupra instalațiilor energetice ale Ucrainei.
Ministrul Energiei din Kazahstan, Ierlan Akkenjenov, a declarat pe 25 august că rafinăria Kondensat din vestul Kazahstanului va prelucra țiței rusesc, aproximativ 70% din acesta urmând să fie retrimis în Rusia.
Cu o populație de 143 de milioane de locuitori, Rusia consumă până la 120.000 de tone metrice de benzină pe zi în lunile de vară, potrivit unei estimări a agenției Reuters. Însă rafinăria Kondensat poate produce doar până la 200.000 de tone metrice de benzină pe an, acoperind aproximativ 0,3% din cererea zilnică de benzină a Rusiei.
John Roberts, cercetător principal non-rezident la Atlantic Council, un centru de studii cu sediul la Washington, a afirmat că, în contextul în care Rusia se confruntă cu o penurie gravă de combustibil, chiar și cele mai mici cantități suplimentare de benzină și motorină ar putea fi de ajutor.
Aceasta include și linia frontului, unde penuria de combustibil a pus sub presiune operațiunile militare ale Rusiei.
„Ar putea fi pur și simplu un gest disperat al Rusiei”, a spus el. „Lipsa de combustibil, de benzină și motorină, cu care se confruntă, este acută. Ajută, dar nu rezolvă problema.”
Legăturile companiei Kondensat cu Rusia
Rafinăria Kondensat, care funcționează de ani de zile cu o capacitate mult sub nivelul maxim, are legături mai vechi cu Rusia.
Documentele corporative arată că Kondensat are legături cu Tatneft, a cincea companie petrolieră și a treia rafinărie din Rusia, prin intermediul Osprey Investment. Osprey este acționar al principalului acționar al Kondensat, Birinshi Shina Kompaniyasy, și a deținut anterior, împreună cu distribuitorul turc de combustibili Aytemiz, compania Mining Development Company. Tatneft a achiziționat Aytemiz în 2023.
În 2024, Kondensat a început prelucrarea petrolului rusesc furnizat prin intermediul rafinăriei TANECO a companiei Tatneft din regiunea Tatarstan. Mai târziu în același an, Kazahstanul și Rusia au convenit să permită companiei Kondensat să exporte în Rusia benzină produsă din petrol rusesc. Acest acord a fost reînnoit în 2025.
După ce Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva Tatneft în 2025, compania petrolieră și-a transferat întreaga participație în Aytemiz către TNCI Holding, o societate de investiții controlată de guvernul regiunii Tatarstan, din Rusia.
Această modificare a eliminat legătura corporativă directă dintre Tatneft și Aytemiz și, prin extensie, legătura dintre Tatneft și Kondensat prin intermediul participațiilor comune ale Osprey.
Până unde poate duce Rusia modelul „Kondensat”?
Dacă Ucraina va continua să atace rafinăriile rusești, Moscova ar putea apela la mai multe rafinării din Asia Centrală, spun experții. Rusia este o putere politică și economică cheie în această regiune bogată în resurse energetice, care a făcut parte din Uniunea Sovietică.
„Vor încerca să exercite presiuni asupra Kazahstanului, în special, și, în continuare, asupra Uzbekistanului, pentru a le furniza cât mai multă benzină și motorină posibil”, a declarat Roberts, de la Atlantic Council.
Hennadii Riabțev, un analist ucrainean din domeniul energetic, crede însă că nu există capacitate excedentară în Asia Centrală și că regiunea este „incapabilă să influențeze în mod semnificativ situația din Rusia”.
„Acest lucru este valabil și pentru Kazahstan, Kârgâzstan, India, China și Belarus, deoarece, pentru piața rusă, acestea sunt doar picături în ocean”, a declarat el pentru Scheme, unitatea de investigații a Serviciului ucrainean al RFE/RL.
De asemenea, este probabil ca guvernele din Asia Centrală să fie reticente în a deveni furnizori de energie pentru Rusia în timpul războiului, întrucât țara face obiectul unor sancțiuni severe din partea Occidentului ca urmare a invaziei pe scară largă a Ucrainei.
„Trebuie să se gândească: ce impact va avea acest lucru asupra comerțului lor cu restul lumii? Nu doresc neapărat să fie supuși sancțiunilor. Dar poate că aspectul cel mai important este că, indiferent dacă sancțiunile sunt directe sau nu, ele vor afecta investițiile străine provenite din alte țări decât Rusia”, a spus Roberts.
Vladislav Vlasiuk, comisarul pentru politica de sancțiuni al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a declarat că Kievul nu crede că Rusia va găsi o mulțime de parteneri dispuși să îi furnizeze produse petroliere, deoarece „toată lumea înțelege că este vorba în primul rând de nevoi militare”.
„Acest lucru este influențat și de posibilitatea de a fi sancționat pentru sprijinirea Rusiei, situații de acest gen având deja loc”, a declarat el pentru RFE/RL.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.