Cel puțin 30 de persoane au murit în urma coliziunii dintre două trenuri de mare viteză, produsă miercuri în apropiere de localitatea Urda, din regiunea spaniolă Castilla-La Mancha, la circa 130 de kilometri sud de Madrid, au anunțat autoritățile regionale. Echipele de salvare continuă intervenția la locul accidentului.

Coliziunea s-a produs puțin după ora 9:00, pe linia feroviară de mare viteză Madrid–Andaluzia, între un tren AVE al companiei Renfe și unul operat de Iryo. Mai multe vagoane au deraiat, unele prăbușindu-se pe un terasament. Imaginile difuzate de presa locală arată resturi de vagoane, bucăți de metal contorsionat și panouri distruse împrăștiate de-a lungul căii ferate.

Autoritățile au mobilizat numeroase echipaje de salvare, pompieri, elicoptere și unități medicale mobile. Cauza accidentului nu a fost stabilită, iar circulația pe linia de mare viteză dintre Madrid și sudul țării a fost suspendată.

Un pasager aflat în ultimul vagon al unuia dintre trenuri a povestit postului de radio COPE că a auzit un zgomot puternic, urmat de o lovitură care a durat aproximativ zece secunde.

Premierul Pedro Sanchez a declarat că este șocat de accident și a transmis condoleanțe familiilor victimelor, într-un mesaj publicat pe platforma X. Partidul Socialist și-a suspendat toate activitățile de campanie înaintea alegerilor anticipate din 29 noiembrie.

Accidentul are loc la nouă luni după o altă coliziune între trenuri de mare viteză pe aceeași linie, în apropiere de Adamuz, provincia Cordoba, soldată cu 46 de morți. Tragedia din ianuarie a declanșat dezbateri privind investițiile în întreținerea infrastructurii feroviare din Spania.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul a aprobat miercuri propunerea Ministerului Agriculturii de a prelungi până la 31 decembrie 2026 regimul de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Decizia acoperă doar o parte din perioada solicitată de fermierii moldoveni, care au cerut menținerea măsurii până la 31 mai 2027 pentru a-și proteja producția de importurile mai ieftine din Ucraina. Aceștia au avertizat că vor organiza noi proteste dacă revendicarea nu va fi îndeplinită. Actualul mecanism expiră la sfârșitul lunii octombrie, iar prelungirea trebuie să fie aprobată și de Parlament.

Premierul Vasile Tofan a declarat că prelungirea măsurii urmărește să-i ajute pe producătorii locali să-și valorifice recolta, în condițiile în care aceștia se confruntă cu dificultăți de depozitare și comercializare. Totodată, el a atras atenția asupra efectelor restricțiilor asupra altor ramuri economice, care depind de accesul la materie primă mai ieftină.

„Fiecare decizie are și o altă parte a medaliei”, a spus Tofan, în ședința de miercuri a executivului, referindu-se la interesele divergente ale agricultorilor și procesatorilor.

Potrivit premierului, restricțiile îi pot dezavantaja pe procesatori, care ar avea acces mai dificil la materie primă ieftină. În schimb, producătorii din zootehnie, morărit și panificație ar putea beneficia de cereale mai ieftine dacă importurile ar fi mai puțin restrictive.

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a susținut că prelungirea regimului este necesară pentru valorificarea producției moldovenești atât pe piața internă, cât și la export. Totuși, o analiză a ministerului indică presiuni asupra prețurilor la floarea-soarelui, pe fondul scăderii prețurilor de import și al dificultăților de export.

Osmochescu a respins și afirmațiile Asociației „Forța Fermierilor” potrivit cărora importurile de cereale ucrainene contribuie la aglomerarea traficului rutier din sudul țării. Ministrul a declarat că, potrivit datelor autorităților, prin Portul Giurgiulești nu au intrat camioane cu cereale din Ucraina și că cea mai mare parte a tranzitului de cereale se face pe calea ferată, în timp ce aglomerația s-ar datora transportului altor tipuri de mărfuri, inclusiv combustibil.

• Te-ar putea interesa și: Ce efecte ar putea avea viitoarea politică fiscală asupra agriculturii moldovene?

În pofida acestor argumente, „Forța Fermierilor” cere prelungirea licențierii până la 31 mai 2027, avertizând că produsele ucrainene mai ieftine ar putea reduce veniturile agricultorilor moldoveni. Asociația invocă precedentul din 2023, când fermierii locali au fost nevoiți să vândă cereale și oleaginoase la prețuri sub costurile de producție.

Într-o reacție pentru publicația NewsMaker, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că Parlamentul va examina joi, 29 octombrie, în două lecturi, propunerea Guvernului.

Totuși, el a calificat termenul propus drept „insuficient”. Potrivit lui, în condițiile blocajului din porturile ucrainene, Kievul ar avea nevoie de cel puțin șase luni pentru a-și exporta producția prin rute alternative.

De asemenea, Alexandru Slusari nu a exclus că agricultorii ar putea renunța la protestele anunțate pentru 29 și 30 octombrie, însă decizia le aparține.

Fermierii au avertizat că vor organiza proteste cu tehnică agricolă pe 29 și 30 octombrie dacă mecanismul nu va fi prelungit. Termenul actual al regimului de licențiere expiră la 31 octombrie, iar proiectul Guvernului trebuie aprobat de Parlament pentru a intra în vigoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan a anunțat retragerea din funcție a directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, după ce datele personale a aproximativ 750.000 de moldoveni au fost extrase neautorizat în urma unui atac cibernetic. El susține că incidentul ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă de atacuri cibernetice, cu implicarea unor actori statali străini, fără a preciza cine ar putea fi aceștia.

„Avem indicii despre o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, a declarat Tofan, la începutul ședinței guvernului de miercuri, precizând că instituțiile competente continuă investigațiile.

Premierul i-a mulțumit Nicoletei Colomeeț pentru contribuția la dezvoltarea serviciilor electronice, inclusiv EVO și MCabinet, dar a subliniat că prioritatea trebuie să fie securitatea acestora.

„Trebuie să înclinăm balanța nu spre popularizare, dar spre securizare”, a afirmat Tofan.

Interimatul la AGP va fi asigurat de Artiom Cociu, fost consilier în cabinetul primului ministru pentru managementul proiectelor.

• Citește și: Atac cibernetic în Republica Moldova: datele a circa 750.000 de persoane, extrase neautorizat

Potrivit AGE, atacul a vizat circa un milion de persoane, iar tentativele de extragere a datelor asociate cu numere de identificare personală (IDNP) au avut loc în perioada 19-23 octombrie. Autoritățile au suspendat preventiv 82 de servicii publice digitale și au deconectat peste 30 de sisteme informaționale pentru a limita accesul neautorizat.

Datele compromise ar putea include informații de identificare, date despre familie, sănătate, pensii și prestații sociale, permise de conducere, vehicule, companii și informații financiare, precum IBAN-uri și datorii fiscale. AGE a mai anunțat că informațiile financiare nu au fost afectate și că nu au fost identificate modificări neautorizate în registrele de stat.

În ședința guvernului, Vasile Tofan a afirmat că datele cardurilor bancare nu au fost compromise, deoarece acestea sunt stocate pe serverele băncilor și ale operatorilor de plăți. Premierul a avertizat însă că principalul risc este folosirea datelor extrase pentru tentative de fraudă prin SMS-uri, e-mailuri sau apeluri telefonice.

„Riscul principal este ca cetățenii să fie subiectul ingineriilor sociale”, a spus Tofan, îndemnându-i să nu divulge parole, coduri de verificare sau alte informații confidențiale și să evite linkurile suspecte.

CEC: Datele alegătorilor nu au fost afectate

Tot miercuri, 28 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că sistemele informaționale electorale și datele alegătorilor nu au fost afectate de incident. Registrul de Stat al Alegătorilor funcționează normal, iar integritatea și confidențialitatea datelor sunt asigurate, potrivit instituției.

Chișinăul a cerut sprijinul partenerilor externi, inclusiv al specialiștilor din Estonia, și acces la instrumente avansate de inteligență artificială (IA) pentru identificarea vulnerabilităților și prevenirea unor noi atacuri, a mai anunțat, miercuri, premierul Tofan.

„Cu IA poți lupta doar folosind și de partea noastră IA. Am apelat la partenerii noștri externi pentru a ne ajuta să obținem acces la modele care nu sunt disponibile publicului larg. Am apelat inclusiv la partenerii noștri din Estonia pentru a ne ajuta cu expertiză”, a spus premierul.

Tofan a menționat că atacuri cibernetice de amploare au loc tot mai frecvent și în alte țări, inclusiv în state dezvoltate. El a dat exemplul Danemarcei, unde un atac din 6 octombrie ar fi dus la expunerea a circa 8,8 milioane de conturi, și al Franței, unde un incident din aprilie, la Agenția Națională pentru Acte de Identitate, ar fi afectat aproximativ 11,7 milioane de conturi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Blocul premierului israelian Benjamin Netanyahu conduce la limită în alegerile parlamentare, însă nici tabăra sa, nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu au obținut suficiente mandate pentru a forma o majoritate. Prezența la vot a ajuns la 77,7%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.

După numărarea a peste 72% din buletinele de vot, blocul premierului israelian Benjamin Netanyahu ar urma să obțină 54 de mandate în Knesset, potrivit rezultatelor preliminare publicate de Comisia Electorală Centrală.

Blocul principalului său rival, Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar, ar urma să obțină 48 de mandate, în timp ce partidele arabe ar putea avea 18 reprezentanți în parlament.

Niciunul dintre cele două blocuri principale nu se apropie, deocamdată, de majoritatea necesară pentru formarea unui guvern. În Knesset, parlamentul israelian cu 120 de locuri, sunt necesare cel puțin 61 de mandate pentru a asigura o majoritate.

La nivelul partidelor, Likud, formațiunea condusă de Netanyahu, ar putea deveni cel mai mare partid din parlament, cu 27 de mandate. Yashar, condus de Eisenkot, ar urma să obțină 21 de locuri.

Rezultatele sunt provizorii, iar distribuția mandatelor se poate modifica pe măsură ce continuă numărarea voturilor.

Negocieri dificile pentru formarea guvernului

Formarea unei majorități se anunță complicată. Netanyahu a cerut constituirea unui „guvern național puternic, de dreapta”, invocând realizările militare ale Israelului și ceea ce a numit oportunitatea de a elimina amenințarea reprezentată de Iran.

De cealaltă parte, Eisenkot a declarat că alegătorii au cerut schimbarea și i-a solicitat premierului să se retragă din viața politică. Liderul opoziției l-a avertizat, totodată, pe Netanyahu să nu folosească securitatea națională în scopuri politice.

Partidele arabe ar putea juca un rol decisiv în negocierile pentru formarea viitorului guvern. Totuși, Netanyahu exclude o alianță cu acestea, iar Eisenkot a respins, la rândul său, perspectiva unei guvernări comune. Sprijinul parlamentar al formațiunilor arabe ar putea rămâne însă important pentru opoziție.

În cazul în care niciun bloc nu va reuși să formeze o majoritate, negocierile ar putea dura săptămâni, iar eșecul acestora ar putea duce la organizarea unor noi alegeri. Până la instalarea unui nou guvern, Netanyahu ar putea rămâne în funcția de premier interimar.

Participarea la scrutin a ajuns la 77,7%, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Este cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii și cu aproximativ șapte puncte procentuale peste cel înregistrat la alegerile din 2022.

Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Israel de la atacul lansat la 7 octombrie 2023 de organizația Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și UE, și de la războaiele care au urmat în Fâșia Gaza și Liban, precum și cu Iranul.

Votul a fost perceput drept un test major pentru Netanyahu și pentru coaliția sa de dreapta, în contextul criticilor legate de eșecurile de securitate care au precedat atacul din octombrie 2023 și al controverselor privind direcția politică a guvernului.

Netanyahu respinge responsabilitatea personală pentru deficiențele care au permis atacul Hamas și își prezintă bilanțul militar drept argument pentru continuarea mandatului. În același timp, criticii săi susțin că politicile guvernului au accentuat diviziunile interne și au contribuit la izolarea internațională a Israelului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că o întâlnire între liderul rus Vladimir Putin și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va avea loc „foarte curând”. Trump a făcut declarația miercuri, în fața jurnaliștilor, relatează corespondentul RFE/RL.

„Înregistrăm progrese semnificative în relațiile dintre Rusia și Ucraina... Întâlnirea va fi organizată foarte curând și cred că vom reuși să facem progrese importante”, a spus Trump, fără a oferi detalii.

Declarația vine în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Anterior, s-a anunțat că luna viitoare va avea loc o întâlnire trilaterală la care vor participa reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, cu scopul de a relua negocierile de pace.

Kremlinul a declarat că întâlnirea reprezentanților celor trei țări este programată pentru luna noiembrie, în Emiratele Arabe Unite.

• Citește și: Zelenski: Ucraina nu va accepta limitarea armatei și neutralitatea în schimbul păcii. Teritoriile, o „linie roșie”

Data exactă a negocierilor nu a fost stabilită. Pe 27 octombrie, mai multe publicații occidentale, citându-l pe premierul Poloniei, Donald Tusk, au relatat că negocierile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite sunt programate provizoriu pentru 4 noiembrie, în Emiratele Arabe Unite. Între timp, Biroul Președintelui Ucrainei nu confirmă încă data exactă a negocierilor trilaterale privind parametrii unei soluționări pașnice.

Zelenski și Putin nu s-au mai întâlnit față în față de când Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Recent, Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Putin pentru a negocia încheierea războiului, la Miami, în Statele Unite, unde în decembrie va avea loc summitul G20.

La Kremlin a declarat că decizia privind participarea lui Putin la summitul G20 din Miami nu a fost încă luată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Armistițiul negociat de Statele Unite în orașul ucrainean Oleșki a fost extins pentru a include și zone din afara orașului, în regiunea Herson, astfel încât să permită livrarea de ajutoare umanitare, evacuarea civililor și trecerea în siguranță a convoaielor umanitare. Măsura urmărește să atenueze situația dramatică a populației rămase în oraș, care are nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă.

Regimul de încetare a focului, mediat de prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a intrat în vigoare pe 27 octombrie, cu două zile mai devreme decât era prevăzut, „pentru a proteja siguranța civililor și a facilita livrarea ajutoarelor umanitare esențiale”, a declarat aceasta într-o postare pe X.

„Zona geografică în care se aplică armistițiul a fost extinsă dincolo de Oleșki, în regiunea Herson, pentru a asigura trecerea în siguranță a convoaielor umanitare”, a adăugat ea.

Anunțat săptămâna trecută, armistițiul vine pe fondul unei situații umanitare extrem de gravă în Oleșki, unde populația rămasă, formată în principal din persoane în vârstă, are nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a suspendat focul în direcția Herson și a instituit un „regim de încetare a focului” înaintea operațiunii umanitare planificate în Oleșki.

Petro Andriușcenko, fost consilier al primarului din Mariupol, care conduce în prezent Centrul pentru Studiul Ocupației, a declarat pentru Current Time că operațiunea de deminare din apropierea orașului urma să înceapă pe 27 octombrie, iar un convoi umanitar și o misiune de evacuare urmează să ajungă în zonă pe 30 octombrie.

Potrivit oficiului Melaniei Trump, în oraș au rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv aproximativ 50 de copii. Se crede că majoritatea sunt persoane în vârstă care nu au putut sau nu au dorit să plece. Din 2022, în oraș nu s-a făcut o numărătoare oficială a populației.

Situat pe malul ocupat de Rusia al fluviului Nipru, vizavi de orașul Herson, Oleșki avea aproximativ 24.000 de locuitori înainte de invazia rusă la scară largă din februarie 2022. Orașul a fost afectat de ani de lupte, strămutări și izolare. Distrugerea barajului Kahovka, în iunie 2023, a agravat situația: se estimează că aproximativ 90% din teritoriul orașului a fost inundat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan a declarat marți că R. Moldova și România trebuie să sprijine mai departe Ucraina iar că securitatea celor trei țări „este strâns legată”. Tofan a vorbit după o întrevedere la Chișinău cu omologul său român Luca Niculescu și la câteva ore de la revenirea dintr-o vizită la Kiev.

„Securitatea Republicii Moldova, a României și a Ucrainei este strâns legată, iar pacea și stabilitatea în regiunea noastră sunt o responsabilitate comună”, a spus Tofan la o conferință de presă comună cu Niculescu pe 27 octombrie. El a mai spus că Chișinăul „condamnă ferm” atât încălcarea spațiului aerian moldovean de către drone rusești, cât și recentele atacuri rusești asupra navelor din apele teritoriale ale României.

Niculescu a declarat că „atacurile rusești sunt inacceptabile”, iar România poartă discuții „foarte apropiate de final” pentru a primi rapid sisteme antidrone din partea partenerilor din NATO și pentru a produce asemenea sisteme chiar ea.

Săptămâna trecută, NATO a anunțat că va desfășura avioane, drone și sisteme radar suplimentare în Marea Neagră, după ce mai multe nave comerciale au fost lovite de drone rusești în ultimele luni în zonele economice exclusive și apele teritoriale ale României și Bulgariei.

Republica Moldova spune că numărul de drone rusești care îi survolează propriul spațiu aerian a crescut în ultimele luni, multe căzând iar unele explodând pe teritoriul moldovean.

„Sprijinul României vizează și securitatea cetățenilor Republicii Moldova, mai ales în această perioadă în care Federația Rusă continuă să testeze constant felul nostru de a reacționa, reziliența noastră, atât a Republicii Moldova, cât și a noastră, a României”, a spus Niculescu la conferința de presă, fără să explice în ce constă acest sprijin.

Acordul tehnico-militar al Moldovei cu Ucraina

Aflat în prima sa vizită în străinătate de la preluarea mandatului săptămâna trecută, premierul României a fost primit la Chișinău de omologul său moldovean la câteva ore după ce acesta s-a întors din prima sa vizită la Kiev în calitate de premier.

Vasile Tofan a petrecut noaptea în capitala ucraineană care a fost lovită de luni spre marți de 16 rachete balistice rusești.

Vorbind despre un acord „în domeniul tehnico-militar” semnat cu ocazia vizitei între ministerele apărării moldovean și ucrainean, Tofan a spus că înțelegerea va oferi armatei moldovene acces la tehnologiile ucrainene „de care avem atât de mult nevoie” contra dronelor rusești.

• Citește și: Ucraina și Moldova au semnat un acord de cooperare militară. Chișinăul vrea să preia experiența Kievului în apărarea antiaeriană

El a respins acuzația opoziției socialiste de la Chișinău, numind-o „propagandă”, că acordul ar încălca statutul de neutralitate al Republicii Moldova.

Ceva mai devreme, Partidul Socialiștilor a spus într-o declarație că acordul cu Ucraina ar însemna „militarizarea fățișă a țării” și a solicitat publicarea integrală a textului.

„Moldova rămâne o țară neutră. În același timp, neutralitatea nu înseamnă că trebuie să fim neputincioși și să nu ne pese de apărarea noastră”, a mai spus Tofan.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un audit al pieței farmaceutice din R. Moldova arată că sortimentul de medicamente s-a restrâns în fiecare an, medicamentele ieftine au dispărut cel mai repede, iar medicamentele fără rețetă s-au scumpit, deși prețurile lor erau reglementate după aceleași reguli ca medicamentele cu rețetă.

Auditul realizat de experții Ministerului Sănătății și Agenției Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM) relevă faptul că din cele 4.300 de medicamente vândute în farmacii în 2021, 1.553 nu se mai vindeau în 2025. Pe de altă parte, pe piață au intrat doar 845 de produse farmaceutice în acest răstimp, astfel încât pe rafturi au rămas cu 708 denumiri de medicamente mai puține.

Dintre medicamentele cu prețul de producător de până la 30 de lei, 281 cu rețetă și 293 fără rețetă nu se mai vindeau în 2025, iar dintre medicamentele esențiale au dispărut 640 cu rețetă și 130 fără rețetă.

Auditul mai arată că, în anul 2025, farmaciile au vândut medicamente de peste 5 miliarde de lei, cu 25% mai mult decât în 2021.

Chiar dacă prețul e reglementat după aceleași reguli, medicamentele cu rețetă s-au scumpit cu 2,1% de-a lungul celor 5 ani, în timp ce medicamentele fără rețetă s-au scumpit cu 12,5%.

Cel mai mult s-au scumpit medicamentele esențiale fără rețetă: +15%.

• Citește și: Prețul la medicamentele eliberate fără prescripție medicală se va liberaliza gradual, promite Ministerul Sănătății

La medicamentele compensate, prețul acelorași produse cu rețetă a scăzut cu 22%, iar numărul de cutii a crescut cu 23%. Ceea ce înseamnă că mai mulți pacienți au primit tratament.

În acest context, Ministerul Sănătății își propune să păstreze plafonul de preț la medicamentele esențiale eliberate fără rețetă, la cele compensate și cele procurate centralizat, dar și să elimine modul de calcul al adaosului comercial „în trepte”.

Acum autoritatea în sănătate pregătește un nou regulament al prețului de producător (prețul se va raporta la prețurile din țări de referință din regiune, cu piețe comparabile cu cea a R. Moldova).

De asemenea, Ministerul pregătește și o nouă Listă națională a medicamentelor esențiale și reguli noi pentru importul medicamentelor neînregistrate în țară, când un medicament necesar lipsește.

Ministerul Sănătății susține că este de acord cu proiectul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării privind liberalizarea prețurilor la medicamentele eliberate fără rețetă, însă propune această liberalizare să fie etapizată și controlată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Date asociate cu aproximativ 750.000 de numere de identificare personală (IDNP) au fost extrase neautorizat în urma unui atac cibernetic asupra serviciilor publice digitale din Republica Moldova, care a vizat circa un milion de persoane, a anunțat marți Agenția de Guvernare Electronică (AGE). Autoritățile moldovene nu au comunicat deocamdată cine s-ar fi aflat în spatele atacului, precizând că investigațiile continuă.

În ce măsură vă îngrijorează faptul că datele dvs. personale ar putea ajunge pe mâini străine? Click pentru a participa la un SONDAJ

Potrivit AGE, tentativele de extragere a datelor au avut loc în perioada 19-23 octombrie. După identificarea incidentului, autoritățile au suspendat preventiv 82 de servicii publice digitale și au deconectat peste 30 de sisteme informaționale și panouri de administrare, pentru a limita accesul neautorizat și a preveni noi compromiteri.

Extragerea datelor a fost oprită pe 23 octombrie, însă tentativele de acces neautorizat au continuat. Specialiștii au identificat și blocat o nouă încercare de accesare forțată a unor servicii guvernamentale pe 25 octombrie, iar în dimineața zilei de 27 octombrie au fost înregistrate noi tentative de extragere a datelor, fără succes, potrivit instituției.

Datele extrase pot include nume, prenume, data și locul nașterii, informații despre membrii familiei de gradul întâi, statutul de asigurat, medicul de familie, prestații sociale, pensii, dizabilități, permise de conducere și fotografii. De asemenea, ar fi putut fi accesate informații despre vehicule și companii deținute sau administrate, precum și date financiare, inclusiv IBAN-uri, datorii fiscale și istoricul plăților prin sistemul MPay.

„Nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Riscul principal este folosirea datelor în tentative de fraudă și manipulare online, de aceea vigilența cetățenilor este esențială”, a precizat AGE.

Totodată, autoritățile susțin că informațiile despre cardurile bancare nu au fost afectate, deoarece plățile prin MPay și EVO sunt procesate prin sistemele securizate ale băncilor, iar platformele guvernamentale nu stochează aceste date sensibile.

Investigațiile nu au identificat modificări neautorizate ale datelor din registrele de stat, a mai anunțat instituția. Accesarea informațiilor despre un bun imobil sau o companie nu echivalează cu transferul dreptului de proprietate, iar simpla cunoaștere a unui IBAN nu permite accesarea unui cont bancar sau efectuarea unor transferuri neautorizate.

În ceea ce privește modul de operare, atacatorii ar fi exploatat vulnerabilități ale unor servicii accesibile fără autentificare, folosind ulterior informațiile obținute pentru a încerca extrageri suplimentare de date.

Amploarea exactă a incidentului este în curs de stabilire în cadrul unui audit și al investigațiilor desfășurate de Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC), Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC), Serviciul de Informații și Securitate (SIS), AGE și alte instituții competente. A fost sesizat și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, precum și structurile de investigare a criminalității cibernetice din cadrul poliției.

Autoritățile au anunțat că majoritatea serviciilor afectate au fost deja remediate, în timp ce restul vor fi repuse treptat în funcțiune, după verificarea măsurilor de securitate. În paralel, are loc o evaluare mai amplă a sistemelor guvernamentale, pentru identificarea și remedierea vulnerabilităților.

◉ SONDAJ

Totuși, AGE avertizează că datele extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă, inclusiv prin apeluri telefonice, SMS-uri sau e-mailuri în care persoane rău intenționate se prezintă drept reprezentanți ai băncilor ori ai instituțiilor publice. Cetățenii sunt îndemnați să nu comunice parole sau coduri de autentificare, să nu acceseze linkuri nesolicitate și să verifice orice solicitare neobișnuită prin contactarea directă a instituției sau a băncii, folosind canalele oficiale.

Autoritățile recomandă, de asemenea, ca persoanele care observă tranzacții sau operațiuni necunoscute să contacteze imediat prestatorul serviciului.

AGE a atras atenția că atacurile cibernetice reprezintă o provocare tot mai mare pentru instituțiile publice, iar dezvoltarea inteligenței artificiale poate facilita automatizarea operațiunilor rău intenționate și identificarea vulnerabilităților.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul României, Luca Niculescu, se află marți în prima sa vizită externă de la preluarea mandatului, la Chișinău, unde are întrevederi cu liderii Republicii Moldova și discută despre cooperarea bilaterală. La o întâlnire cu investitorii români, acesta a promis că Bucureștiul va continua să le sprijine proiectele.

Niculescu s-a întâlnit cu reprezentanții companiilor românești la Ambasada României la Chișinău, unde a evidențiat contribuția investițiilor acestora la economia Republicii Moldova și la relația dintre cele două state.

„Veți avea parte de sprijinul Guvernului României. (...) Ne dorim să rămânem mari susținători ai proiectelor dumneavoastră și, de asemenea, să le intensificăm”, a declarat Luca Niculescu.

Șeful Guvernului de la București a spus că este impresionat de reziliența și curajul antreprenorilor români care își asumă riscuri și dezvoltă afaceri peste Prut. Potrivit acestuia, schimburile comerciale dintre România și Republica Moldova se apropie de 4,5 miliarde de euro, iar companiile românești au creat aproximativ 12.000 de locuri de muncă în Republica Moldova.

„Acestea sunt investiții care, sigur, trebuie să aducă profit, dar sunt și investiții care înseamnă elemente strategice pentru relația bilaterală”, a subliniat premierul.

Niculescu a prezentat și câteva dintre prioritățile noului Guvern de la București, între care relansarea economiei, atragerea investițiilor și sprijinirea companiilor românești care vor să se extindă pe piețele externe.

Referindu-se la politica fiscală a noului executiv de la București, premierul a afirmat că obiectivul acestuia nu este majorarea taxelor și impozitelor. El a explicat că echilibrarea bugetului ar urma să fie realizată prin „reducerea risipei”, o colectare mai bună a veniturilor publice și crearea unor condiții mai previzibile pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

Prima vizită externă a lui Luca Niculescu în calitate de premier a început cu o întrevedere cu mitropolitul Basarabiei, Antonie, și include discuții cu prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan, președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

De asemenea, cei doi premieri urmează să viziteze Stația Electrică Chișinău și linia electrică Vulcănești–Chișinău, un proiect strategic pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova și sporirea capacității de transport al energiei electrice între România și Republica Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele României, Nicușor Dan, a condamnat marți ceea ce a numit implicarea Federației Ruse în presupuse acte de sabotaj pe teritoriul țării, la o zi după ce Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat identificarea unei rețele coordonate de Moscova, care ar fi încercat să incendieze, în septembrie, platforma industrială Carfil din Brașov.

Trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, sunt cercetați de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) pentru „tentativă la acte de diversiune”. Doi dintre ei au fost arestați în Germania, iar al treilea a fost localizat în Polonia.

„Astfel de acțiuni sunt inacceptabile și reprezintă o încălcare gravă a suveranității și securității țării noastre”, a scris Nicușor Dan pe rețeaua X, afirmând că operațiunile de sabotaj, dezinformarea și atacurile cibernetice fac parte din războiul hibrid purtat de Rusia împotriva Europei.

Șeful statului a salutat activitatea SRI, DIICOT, a Ministerului Afacerilor Interne și Direcției Generale de Informații a Apărării pentru identificarea celor implicați în incendiul de la Carfil și a presupuselor persoane care au coordonat acțiunea. El a avertizat și asupra recrutării prin rețelele de socializare, folosite de entități ostile pentru a atrage persoane în activități ilegale.

Potrivit SRI, rețeaua ar fi fost coordonată de serviciile secrete ruse și ar fi avut în vizor nu doar obiective din România, ci și facilități de producție de armament și alte ținte de interes militar și industrial din regiune.

Incendiul a izbucnit pe 14 septembrie 2026, pe platforma industrială din Brașov, în apropierea societății Carfil, filială a companiei de stat Romarm, și a afectat sediile mai multor firme.

DIICOT a anunțat că doi dintre suspecți au fost arestați preventiv în Germania, în timp ce pregăteau fapte similare. Al treilea a fost localizat în Polonia, iar Curtea de Apel București a emis mandate europene de arestare pe numele celor trei. Autoritățile române fac demersuri pentru aducerea lor în țară.

Nicușor Dan a declarat că România va colabora în continuare cu aliații din NATO și partenerii europeni pentru prevenirea unor astfel de incidente și protejarea infrastructurii critice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, au discutat telefonic cu președintele rus Vladimir Putin despre războiul din Ucraina și eforturile diplomatice pentru încheierea acestuia. Conversația, inițiată de liderii finlandez și norvegian, a vizat și poziția Kievului în perspectiva viitoarelor negocieri de pace de la Abu Dhabi.

Potrivit administrației prezidențiale finlandeze, discuția a fost pregătită în consultare cu Ucraina, iar Helsinki și Oslo au dorit să-i transmită lui Putin poziția Kievului privind negocierile de pace.

„Finlanda și Norvegia sunt vecine cu Rusia și susțin ferm Ucraina”, se arată în comunicatul administrației prezidențiale finlandeze.

Stubb a descris discuția drept „deschisă și la obiect” și a subliniat că rezultatul războiului influențează direct securitatea Finlandei și Norvegiei, precum și pe cea a întregii Europe.

Potrivit liderului finlandez, încheierea războiului necesită negocieri directe.

Comunicatul precizează că Stubb și Støre au vorbit în numele propriilor țări, nu în numele Europei în ansamblu.

Convorbirea dintre Putin, Stubb și Støre este primul contact telefonic direct al liderului rus cu lideri europeni care susțin Ucraina din iulie 2025, când Putin a discutat cu președintele francez Emmanuel Macron.

Kremlinul a confirmat convorbirea telefonică prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov.

Potrivit Moscovei, liderii au salutat acordul privind reluarea, în prima jumătate a lunii noiembrie, la Abu Dhabi, a negocierilor trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA, inclusiv pe tema garanțiilor de securitate după încheierea ostilităților.

Putin a susținut că o pace durabilă presupune luarea în considerare a intereselor Rusiei și a acuzat din nou UE și NATO că, prin ceea ce a numit „«politica lor de confruntare», contribuie la prelungirea războiului”.

Discuția a avut loc în contextul intensificării eforturilor diplomatice pentru încheierea războiului din Ucraina.

• Citește și: Zelenski: Ucraina nu va accepta limitarea armatei și neutralitatea în schimbul păcii. Teritoriile, o „linie roșie”

Pe 20 octombrie, la Oslo, emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff, s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu lideri europeni, inclusiv Alexander Stubb. Acesta a declarat că au fost identificate posibile elemente ale unei soluționări pașnice, pe care Witkoff le-a prezentat a doua zi lui Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Ulterior, Kremlinul a anunțat că este dispus să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA în noiembrie, o posibilă locație pentru următoarea rundă fiind Abu Dhabi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Centrul perinatal al Spitalului Raional Criuleni își va relua activitatea pe 2 noiembrie, deși instituția nu a reușit să angajeze un medic neonatolog, a cărui lipsă a dus la închiderea secției în iulie. Ministerul Sănătății anunță că specialiștii din Criuleni vor putea consulta de la distanță un neonatolog de la Institutul Mamei și Copilului din Chișinău.

Redeschiderea centrului ar urma să asigure accesul la servicii obstetricale, ginecologice și perinatale pentru femeile din raioanele Criuleni și Dubăsari, potrivit Ministerului Sănătății.

Centrul va acorda îngrijiri esențiale nou-născuților, va identifica urgențele obstetricale și neonatale și va asigura stabilizarea inițială a mamei și a copilului. Dacă starea lor o va impune, pacienții vor fi transferați la un centru perinatal de nivel superior, a precizat instituția.

Institutul Mamei și Copilului ar urma să ofere echipei medicale din Criuleni consultații neonatologice la distanță. Personalul centrului va beneficia și de instruiri practice, inclusiv prin simularea unor situații de urgență. Vor fi evaluate competențele medicilor în gestionarea urgențelor obstetricale, resuscitarea mamei și a nou-născutului și organizarea transferurilor către spitale de nivel superior.

Ministerul Sănătății spune că va monitoriza activitatea centrului, inclusiv consultațiile la distanță și transferurile pacienților, și va evalua rezultatele după primele 30 de zile.

Lipsa neonatologilor afectează mai multe maternități

Centrul perinatal al Spitalului Raional Criuleni și-a suspendat activitatea după ce singurul medic neonatolog din secție și-a dat demisia, în iulie 2026. De atunci, gravidele din raioanele Criuleni și Dubăsari sunt redirecționate către maternitățile din Chișinău. De la plecarea medicului, niciun candidat nu și-a depus dosarul la concursul anunțat de administrația spitalului.

Neonatologul este medicul care îngrijește nou-născutul în primele 28 de zile de viață, iar fără un astfel de specialist nicio maternitate nu ar putea să își desfășoare activitatea.

R. Moldova duce o lipsă acută de specialiști neonatologi. Actualmente, în țară activează 114 specialiști, 25 dintre care sunt în municipiul Chișinău. De asemenea, 29 dintre ei au vârsta de peste 55 de ani, adică se apropie de pensionare sau sunt deja la pensie și continuă să lucreze.

• Privește reportajul: Neonatolog la 76 de ani: „Acum este ușor de lucrat, rău că eu am îmbătrânit”

Cu aproximativ o lună în urmă, centrul perinatal din Nisporeni și-a suspendat, de asemenea, activitatea din lipsa unui medic neonatolog. Gravidele, femeile aflate la naștere și cele care au născut recent sunt redirecționate către Spitalul Raional Ungheni sau Institutul Mamei și Copilului din Chișinău.

O altă maternitate, cea a Spitalului Raional Ștefan Vodă, a fost închisă pe 29 iunie. Ministerul Sănătății a invocat numărul redus de nașteri și costurile mari de întreținere a secției. Gravidele din raion sunt direcționate către maternitatea din Căușeni.

În Republica Moldova funcționează 12 centre perinatale, în jumătate dintre spitalele raionale. În ultimii ani, cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), acestea au fost dotate cu echipamente medicale, mobilier, truse și consumabile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul de la Chișinău caută sprijin financiar de la partenerii externi pentru a acoperi compensațiile la energie în sezonul rece 2026–2027, estimate la 2,5 miliarde de lei. Deocamdată, autoritățile analizează și posibilitatea de a reduce unele cheltuieli bugetare pentru a face rost de bani, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, într-o emisiune la Radio Moldova.

„Nu avem un răspuns confirmat. Există intenția de a ne ajuta”, a spus Belous, precizând că partenerii externi caută surse de finanțare, în contextul crizei energetice care afectează mai multe țări.

Pentru sezonul rece următor, 550 de milioane de lei ar umra să fie alocate compensațiilor din luna noiembrie, care vor fi achitate în decembrie, a precizat Victoria Belous, urmând ca autoritățile să continue acordarea sprijinului și în perioada ianuarie–martie 2027.

Eforturile guvernului moldovean de a găsi finanțare suplimentară pentru compensațiile la energie vin pe fondul unor noi scumpiri ale gazelor naturale și încălzirii. Din septembrie, tariful la gaze a crescut cu aproape 81% - de la 14,42 la 26,14 lei pentru un metru cub, după două majorări succesive aprobate de ANRE. Iar tarifele la energia termică - cu 32%–62%, în funcție de localitate și furnizor. Scumpirile sunt legate de creșterea costurilor de achiziție a gazelor de pe piețele internaționale.

În anii precedenți, pata compensațiilor a fost finanțată în mare parte din fonduri externe, printre principalii donatori numărându-se Uniunea Europeană. Separat, în 2025, Uniunea Europeană a alocat 151 de milioane de euro pentru compensarea facturilor la energia electrică. În sezonul rece 2025–2026, finanțarea compensațiilor pentru încălzire a venit, în premieră, din bugetul de stat.

• Citește și: Cât de mult vor subția portofelele moldovenilor noile tarife? Ar putea urma un efect de domino

Pentru a acoperi cheltuielile din sezonul următor, ministerele vor trebui să identifice economii, inclusiv prin reducerea costurilor pentru reparații, eficientizarea consumului, revizuirea cheltuielilor de personal și renunțarea la proiecte considerate mai puțin prioritare.

„Fiecare minister va veni cu soluții proprii de optimizare”, a declarat ministra Finanțelor, adăugând că domeniile social și educațional vor rămâne prioritare.

Ministrul Finanțelor a mai spus că Guvernul intenționează să mențină programul de compensații atât timp cât persistă criza energetică, pentru a sprijini gospodăriile cu venituri mici.

„Cred că vom renunța [la program] atunci când vom depăși criza energetică”, a afirmat Belous, precizând că este prea devreme pentru a discuta despre compensațiile din sezonul rece 2027–2028.

Autoritățile estimează că aproximativ 670.000 de familii ar putea beneficia de ajutor în iarna viitoare. În sezonul rece precedent, statul a alocat aproape 2,4 miliarde de lei pentru compensațiile la energie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Un armistițiu negociat de Statele Unite a intrat în vigoare în primele ore ale zilei de 27 octombrie, pentru a permite livrarea ajutorului umanitar în orașul ucrainean Oleșki, din regiunea Herson. Cu câteva ore înainte, atacuri aeriene rusești au lovit mai multe obiective civile din Kiev, inclusiv un cămin studențesc, în urma cărora cel puțin o persoană a fost ucisă.

Încetarea temporară a focului, mediată săptămâna trecută de prima doamnă a SUA, Melania Trump, și confirmată de Moscova și Kiev, vine pe fondul unei situații umanitare extrem de gravă în Oleșki, unde populația rămasă, formată în principal din persoane în vârstă, are nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă.

„Armistițiul a început, iar partea ucraineană își respectă angajamentele”, a scris pe Telegram Dmitro Lubineț, Avocatul Poporului de la Kiev, pe octombrie.

„Astăzi, la ora 3:00, ora Kievului, și la ora 4:00, ora Moscovei, a fost instituit regimul de încetare a focului în anumite zone asociate misiunii umanitare”, a adăugat el.

Ministerul rus al Apărării a confirmat măsura, anunțând că forțele ruse au încetat focul pe direcția Herson și au instituit un „regim de încetare a focului” în pregătirea unei operațiuni umanitare în Oleșki.

Potrivit oficiului Melaniei Trump, în oraș au rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv aproximativ 50 de copii. Se crede că majoritatea sunt persoane în vârstă care nu au putut sau nu au dorit să plece. Din 2022, în oraș nu s-a făcut o numărătoare oficială a populației.

Situat pe malul ocupat de Rusia al fluviului Nipru, vizavi de orașul Herson, Oleșki avea aproximativ 24.000 de locuitori înainte de invazia rusă la scară largă din februarie 2022. Orașul a fost afectat de ani de lupte, strămutări și izolare. Distrugerea barajului Kahovka, în iunie 2023, a agravat situația: se estimează că aproximativ 90% din teritoriul orașului a fost inundat.

Potrivit Casei Albe, armistițiul temporar convenit de Rusia și Ucraina are ca scop facilitarea livrării ajutoarelor umanitare și pregătirea evacuării civililor din oraș. În prima etapă, urmează să fie deminate drumurile de acces spre Oleșki.

Noi atacuri rusești asupra Kievului

În noaptea de 26 spre 27 octombrie, forțele rusești au lansat noi atacuri aeriene asupra Kievului, lovind mai multe obiective civile, inclusiv căminul unei universități, potrivit autorităților. Cel puțin o persoană a fost ucisă, iar alte 15 au fost rănite, a anunțat primarul capitalei ucrainene, Vitali Kliciko.

„Cei mai mulți dintre ei sunt studenți de la un cămin universitar”, a precizat Kliciko într-un mesaj pe Telegram.

Potrivit presei ucrainene, este vorba despre Universitatea de Stat de Comerț și Economie, una dintre cele mai mari instituții de învățământ superior din Kiev, cu peste 15.000 de studenți.

Kliciko a anunțat că a fost lovit și Podul de Sud din capitală, iar infrastructura metroului a fost avariată. Circulația pe pod a fost suspendată.

Rusia atacă podurile din Kiev, inclusiv podul de Sud, de la începutul lunii octombrie.

Ministerul rus al Apărării a anunțat marți dimineață un atac masiv cu rachete și drone asupra unor „obiective de infrastructură de transport” din Kiev, a unui centru logistic din regiunea Harkov și a unor nave maritime. Potrivit ministerului rus, în capitala ucraineană au fost lovite podul de Sud, o întreprindere unde sunt fabricate și depozitate drone, un atelier al companiei Fire Point în care sunt asamblate drone FP-1 și FP-2, precum și un alt „atelier de asamblare” a vehiculelor aeriene fără pilot.

Poliția Națională a Ucrainei a anunțat că atacul masiv asupra Kievului a avariat, de asemenea, blocuri de locuințe și case particulare, instituții medicale, o stație de metrou, un centru de afaceri, o clădire administrativă, tramvaie și autoturisme. În oraș au început întreruperi de urgență ale alimentării cu energie electrică.

După atacuri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut din nou partenerilor internaționali să furnizeze Ucrainei mijloacele necesare pentru a se apăra.

„Este important ca partenerii noștri să înțeleagă că Ucraina are nevoie de instrumentele adecvate pentru a distruge lansatoarele rusești de rachete balistice. Aceasta ar fi cea mai eficientă modalitate de a salva vieți”, a scris Zelenski pe rețelele de socializare.

De câteva luni, Zelenski le cere Statelor Unite și celorlalți aliați să sporească livrările de sisteme de apărare antiaeriană, în special de rachete pentru sistemele Patriot, pe fondul atacurilor rusești repetate cu rachete balistice și drone.

Săptămâna trecută, președintele ucrainean a declarat că Kievul încă așteaptă interceptoarele Patriot a căror livrare fusese convenită anterior.

Rusia neagă că ar viza infrastructura civilă în războiul din Ucraina, deși numeroase atacuri au provocat distrugeri și victime în rândul civililor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.