Știri
România: alegeri locale pe 27 septembrie, în condiții sanitare speciale
Guvernul României a decis că alegerile locale vor avea loc pe 27 septembrie în acest an. Campania va fi una fără adunări publice, fără mitinguri electorale și cu respectarea măsurilor de protecție împotriva Covid-19, a spus premierul Ludovic Orban. Cât privește alegerile parlamentarele, premierul român a spus că termenul constituțional este de 6 decembrie pentru organizarea lor dar că se va consulta și cu liderii celorlalte partide.
Mai multe: romania.europalibera.org
Joi, în România, numărul de noi infectări cu coronavirus a atins o cifră record de 460 de noi cazuri, cifră ce a fost rar depășită și în timpul stării de urgență, valori mai mari fiind înregistrate doar în câteva zile de la începutul lunii aprilie.
Astfel, în România, au fost confirmate 25.286 cazuri de persoane infectate cu virusul COVID – 19 (coronavirus) de la debutul pandemiei. Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.906 au fost declarate vindecate și externate.
Vezi ultimele știri
Parlamentul ratifică acordul tehnico-militar cu Ucraina, la două zile după zborul unei drone rusești peste Chișinău
Parlamentul a ratificat joi un acord de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, despre care Ministerul Apărării spune că îl va ajuta să învețe de la ucraineni cum să intercepteze dronele care survolează spațiul aerian moldovean. Opoziția a criticat din nou înțelegerea, spunând că ar supăra Rusia.
Vorbind în fața deputaților înaintea votului din 19 noiembrie, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, a spus că Armata Națională are capacități limitate de interceptare și doborâre a dronelor.
Dezbaterile din parlament pe marginea acordului, care a fost ratificat cu 56 de voturi al majorității PAS, au avut loc după ce Republica Moldova a fost survolată de șapte drone într-o singură zi, pe 17 noiembrie, o dronă rusească Gheran-2 zburând în premieră pe deasupra câtorva cartiere ale Chișinăului.
Secretarul de stat Cojocaru a spus că armata are mitraliere care pot doborî asemenea drone, dar sunt puține și sunt folosite pentru protecția infrastructurii critice.
„În condițiile actuale, în afară de Ucraina, nimeni nu poate să împărtășească această experiență [de apărare anti-dronă]”, a spus oficialul.
Acordul din 12 articole semnat la Kiev pe 26 octombrie prevede că R. Moldova și Ucraina pot coopera pentru „îmbunătăţirea capacităţilor defensive” ale celor două țări, inclusiv prin proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, implementarea tehnologiilor de supraveghere şi protecţie a spaţiului aerian.
Miercuri, premierul Vasile Tofan, a amintit că R. Moldova lucrează la o nouă legislație care îi va permite să producă tehnologie de apărare antiaeriană, spunând că ar vrea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.
De ce este supărată opoziția
Acordul cu Ucraina încheiat pe o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de a fi extins automat se spune că nu este o înțelegere „de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat”, că nu „aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova, iar cooperarea între cele două țări se va limita la activități de consultare, analiză și schimb de informații tehnice, „fără efect operațional direct”.
Opoziția și-a concentrat însă criticile exact în aceste domenii.
„Cooperarea tehnico-militară cu un stat aflat în război oferă Tiraspolului și Moscovei perfect pentru a acuza Chișinăul că își abandonează neutralitatea”, a declarat în ședința parlamentului deputatul socialist, Marcel Cenușa.
Comunistul Adrian Domentiuc a spus că, atâta timp cât Ucraina e în război, orice relație tehnico-militară cu ea „poate avea consecințe asupra securității noastre și asupra statutului nostru de neutralitate”.
Fostul premier Vasile Tarlev, deputat neafiliat, a sugerat ca prevederile acordului să fie amânate până se termină războiului din Ucraina.
În replică, deputatul PAS Lilian Carp, președintele comisiei pentru securitatea statului, a acuzat opoziția că, opunându-se acordului, ar slăbi capacitatea de apărare a Republicii Moldova.
„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă, nu înseamnă să fii slab. Din păcate, ești pe cont propriu dacă ești țară neutră”, a spus Carp.
Acordul cu Ucraina mai trebuie ratificat și de parlamentul de la Kiev, iar guvernul moldovean spune că nu se știe cât va dura examinarea în Rada Supremă.
Chiar și la intrarea lui în vigoare, fiecare proiect concret de cooperare trebuie aprobat în prealabil de autoritățile ambelor state, după o evaluare a riscurilor pentru securitatea națională.
Putin exclude posibilitatea unui armistițiu în Marea Neagră și în domeniul energetic după atacul asupra podului din Crimeea
Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi că Moscova nu va mai lua în considerare un moratoriu asupra atacurilor din Marea Neagră sau asupra infrastructurii energetice, în urma loviturilor Ucrainei asupra podului care leagă Rusia de Crimeea. El a promis o reacție dură.
Kievul a lovit joi podul pentru a treia oară într-o săptămână, creând un context incomod pentru discuțiile trilaterale pe care Putin le-a purtat cu președinții Chinei și Statelor Unite la summitul APEC de la Shenzhen, scrie Reuters.
După încheierea discuțiilor trilaterale, Putin a declarat, la un briefing de presă individual, că a discutat cu Consiliul de Securitate al Rusiei despre o posibilă încetare a atacurilor pe mare și asupra instalațiilor energetice și că „a rugat pe toată lumea să se gândească mai bine la acest aspect și să revină asupra lui, în speranța că s-ar putea ajunge la un fel de acord”.
„Dar, după atacurile asupra podului din Crimeea, nu vor mai exista acorduri. Vom răspunde la aceste atacuri. Și vreau ca toată lumea să știe acest lucru: cred că răspunsul nostru va fi mult mai dureros decât ceea ce a făcut regimul de la Kiev podului”, a spus el.
El a adăugat că podul era folosit exclusiv în scopuri civile și nu pentru transportul de echipament militar, așa cum a susținut Kievul, sau de produse petroliere.
„Vom reface, desigur, podul. Tronsonul de drum a suferit daune grave”, a mai spus el.
- Te-ar putea interesa și: Podul lui Putin, grav avariat. Ucraina poate sufoca aprovizionarea Crimeii
La aceeași conferință de presă, Putin a făcut mai multe declarații despre cum vede el încheierea războiului din Ucraina, repetându-și în general poziția intransigentă și reproșând Europei și Ucrainei că nu doresc cu adevărat pacea.
„În ceea ce privește compromisurile, desigur că există compromisuri! Aceste compromisuri au fost propuse de partea americană, iar noi le-am acceptat în forma lor inițială, inclusiv la Anchorage. Așadar, ele există, iar noi le-am susținut”, a declarat Putin joi în fața jurnaliștilor, referindu-se la summitul lui cu președintele Donald Trump, din Alaska.
„Întrebarea este dacă celelalte părți implicate în conflict, Ucraina sau, să zicem, în acest caz, susținătorii lor europeni, doresc să accepte aceste compromisuri. Adică, dacă doresc sau nu să ajungă la un acord privind încetarea focului și încheierea războiului prin metode pașnice. Se pare că, în acest moment, răspunsul este nu. Ei bine, vom vedea, totul evoluează, totul se schimbă”, a mai spus el.
Surse: Reuters, Interfax (Editor: Mircea Țicudean)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Liderul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, trimis în arest preventiv pe 30 de zile, după un flagrant de corupție
Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Igor Zubcu, va sta în arest preventiv pentru cel puțin 30 de zile. Decizia a fost luată joi de Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, la cererea procurorilor. Zubcu a fost reținut în flagrant luni, 16 noiembrie. El este bănuit că ar fi pretins și primit mită de la un om de afaceri care închiria un spațiu într-un imobil gestionat de organizația sindicală.
Potrivit Procuraturii Anticorupție și Centrului Național Anticorupție (CNA), Igor Zubcu ar fi acționat împreună cu un prestator de servicii juridice al confederației. Cei doi ar fi cerut bani de la administratorul unei firme care desfășura activități de alimentație publică într-un spațiu închiriat de la sindicate, promițându-i că nu îi vor crea impedimente în desfășurarea activității.
Anchetatorii susțin că liderul sindical ar fi primit anterior 4.000 de dolari, după care ar fi solicitat o nouă sumă, tot de 4.000 de dolari. Pentru a-l determina pe antreprenor să plătească, acesta l-ar fi amenințat cu majorarea chiriei, rezilierea contractului de închiriere și inițierea unor controale.
Reținerea a avut loc în urma unui flagrant organizat sub supravegherea CNA, în momentul în care Igor Zubcu ar fi primit 2.000 de dolari, reprezentând o parte din cea de-a doua sumă pretinsă.
Potrivit acuzatorului, Zubcu nu își reunoaște vina.
- Te-ar putea interesa și: „Oleacă să mai adaugi acolo...”. Cum se negocia mita la trucarea licitațiilor în câteva școli și grădinițe din Chișinău
Până la publicarea acestei știri, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova nu a comentat public acuzațiile.
Reținerea survine într-o perioadă de tensiuni între mișcarea sindicală și autoritățile de la Chișinău. În ultimele săptămâni, CNSM a criticat mai multe inițiative ale Guvernului, exprimându-și opoziția față de planurile de simplificare a procedurilor de concediere a angajaților prevăzute de Codul muncii.
Totodată, confederația a cerut o majorare mai consistentă a salariului minim pentru angajații din sectorul bugetar, peste nivelul de 7.000 de lei propus de autorități.
(Editor: Mircea Țicudean)
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Myanmar a comis genocid împotriva minorității rohingya, a decis Curtea Internațională de Justiție. Ar putea fi un precedent pentru Israel
Myanmar a comis genocid împotriva minorității rohingya, a declarat joi Curtea Internațională de Justiție într-o hotărâre istorică, dispunând ca refugiaților să li se asigure întoarcerea în siguranță acasă și să li se acorde despăgubiri.
Decizia, luată la șapte ani de la introducerea cauzei de către Gambia, o țară cu populație majoritar musulmană, a marcat doar a patra ocazie, de la Holocaustul nazist încoace, în care o instanță internațională a hotărât că au fost îndeplinite condițiile legale necesare pentru a dovedi existența unui genocid. A fost prima dată când instanța a considerat un stat responsabil de genocid.
„Instanța constată că forțele de securitate din Myanmar au ucis mii de civili rohingya, au comis acte de violență sexuală pe scară largă, precum și acte de violență extremă împotriva copiilor și au atacat etnicii rohingya care fugeau”, a declarat judecătorul-președinte Yuji Iwasawa la prezentarea hotărârii.
Instanța a constatat „că Republica Uniunii Myanmar a comis un genocid împotriva grupului etnic rohingya din nordul statului Rakhine”.
Timp de aproape trei ore, Iwasawa a prezentat dovezi numite de AFP „cutremurătoare” ale atrocităților comise de Myanmar împotriva minorității rohingya, în majoritate musulmană, în timpul campaniei începută în 2016, care a forțat sute de mii de persoane să fugă în țara vecină, Bangladesh.
Satele rohingya au fost „distruse în mod sistematic” și repopulate cu locuitori care nu aparțineau comunității rohingya, a mai declarat CIJ, hotărând că „singura concluzie rezonabilă” este că Myanmar intenționa să elimine populația – un criteriu esențial pentru a stabili existența unui genocid.
Guvernul din Myanmar nu a răspuns imediat la o solicitare de comentariu, scrie Reuters.
- Te-ar putea interesa și: Israel marchează trei ani de la masacrul comis de Hamas, urmat de un război în Gaza cu zeci de mii de victime
Se preconizează că decizia Curții Internaționale de Justiție, cunoscută și sub denumirea de „Curtea Mondială”, va avea repercusiuni mult dincolo de granițele Myanmarului, inclusiv asupra cazului din 2023 al Africii de Sud, în care Israelul este acuzat de genocid în Gaza.
Prima decizie importantă a curții din ultimii peste zece ani privind aplicarea Convenției privind genocidul din 1948 va fi analizată cu atenție de experții juridici în căutarea unor indicii cu privire la modul în care completul de judecată cu 15 membri a evaluat responsabilitatea statului în comiterea presupusă a unor crime internaționale.
Atât Israelul, cât și Myanmarul neagă acuzațiile de genocid și susțin că forțele lor au răspuns în mod legitim la atacurile grupurilor armate.
Surse: AFP și Reuters. Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Începând din 20 noiembrie, femeile din UE muncesc „fără plată” până la sfârșitul anului. Diferența de salarizare față de bărbați se menține
Oficialități ale Comisiei Europene, activiști și organizații de presă progresiste iau parte ca în fiecare an la o campanie de conștientizare a discriminării femeilor pe piața muncii, marcând momentul când femeile, dacă ar avea în restul anului salariu egal cu al bărbaților, ar înceta să mai fie plătite.
„Începând cu 20 noiembrie, femeile din UE lucrează pe gratis până la sfârșitul anului. Cu trei zile mai târziu decât anul trecut. În acest ritm, egalitatea va fi atinsă abia în 2054.”, a scris pe X comisara europeană a muncii, Hadja Labib.
„32 de milioane de femei sunt excluse de pe piața muncii. O risipă de talent pe care nu ne-o putem permite. Indicele EIGE ne arată unde ne aflăm. Haideți să facem ca Ziua Egalității Salariale să cadă pe 31 decembrie.”, a mai scris comisara.
Pe parcursul unui an, la același număr de ore lucrate, femeile câștigă în medie cu 11,8 % mai puțin decât bărbații, notează ziarul francez Libération, care în urmă cu 10 ani și-a chemat cititoarele la o grevă simbolică marcând momentul când femeile „încetează să mai fi plătite”.
Ziarul notează că diferența se reduce, desigur, având în vedere că în 2025 această zi a fost pe 10 noiembrie. Dar drumul de parcurs rămâne lung.
În acest ritm, ar mai fi nevoie de peste un secol pentru a ajunge la egalitatea salarială, reamintea anul trecut Rebecca Amsellem, fondatoarea organizației feministe „Les Glorieuses”.
Comisia Europeană notează că 12 țări din cele 27 membre în UE (Austria, Belgia, Cipru, Cehia, Germania, Estonia, Franța, Olanda, Slovacia, Portugalia, Spania și Suedia) organizează o Zi a Egalității Salariale, care cade în funcție de diferența salarială existentă în țara respectivă.
Potrivit Indexului Egalității de Gen (EIGE) ritmul eliminării discriminării femeii pe piața muncii din UE s-a încetinit după anul 2020, iar dintre noutăți merită amintit că în 2026 Franța a depășit în fruntea clasamentului egalității de gen Suedia - o campioană cu lungă tradiție în domeniu.
În ce privește R. Moldova, statisticile recente arată că femeile câștigă, în medie, cu 15,4 % mai puțin decât bărbații, diferența ajungând la 35–40 % în sectoare precum finanțele, asigurările și tehnologia informației.
Surse: Libération, Comisia Europeană, ONU. Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Prințul Harry spune că s-ar înrola din nou în armată ca să lupte împotriva Rusiei, dacă ar fi nevoie
Prințul Harry al Marii Britanii a declarat că s-ar „înrola din nou” pentru a servi în armată și a lupta împotriva Rusiei, dacă ar fi nevoie, într-un interviu acordat din Ucraina ziarului „The Telegraph” și difuzat joi.
„Cred că întreaga lume are multe de învățat de la Ucraina”, a spus prințul în timpul unei vizite neanunțate efectuate în weekend în orașul Lvov, din vestul țării.
„Dacă mi s-ar cere să mă înrolez din nou, dacă va fi nevoie, atunci voi fi 100% prezent pentru a-mi servi țara alături de colegii mei veterani și de personalul militar”, a spus el în interviul publicat joi, citat de AFP.
Harry, fost ofițer al armatei britanice și fiul mai mic al regelui Charles al III-lea, a efectuat a patra sa vizită în Ucraina de la invazia Rusiei din 2022, pentru a se întâlni cu veterani răniți și personal medical.
Prințul este, de asemenea, fondatorul Jocurilor Invictus pentru veterani răniți și s-a întâlnit cu sportivi care speră să reprezinte Ucraina la ediția de anul viitor a jocurilor, în orașul britanic Birmingham.
„Doar pentru că nu zboară drone, gloanțe și rachete spre noi, asta nu înseamnă că nu suntem în război”, a mai declarat el în cadrul podcastului „Ukraine: The Latest” al cotidianului britanic.
„Sunt foarte încrezător că Europa va avea un front unit și ar fi fantastic să avem și mai mult sprijin din partea Americii în acest sens”, a adăugat el.
Mai devreme, în timpul vizitei sale de weekend la Lvov, el le-a spus veteranilor răniți și medicilor militari: „Veți câștiga războiul”.
El a repetat acest mesaj în podcast, insistând că „Ucraina câștigă” și că „nu există niciun scenariu în care Rusia să mai înregistreze vreun avans”.
Prințul în vârstă de 42 de ani a mai vorbit anterior despre cât de profund l-au marcat moartea și rănile „care pot schimba viața”, în timpul misiunii sale în Afganistan, și a lansat Jocurile Invictus în 2014, când încă făcea parte din armata britanică.
Harry, soția sa Meghan și cei doi copii ai lor s-au mutat înapoi în Marea Britanie la începutul acestui an din California, unde plecaseră pe fondul unei rupturi cu familia regală și cu fratele său, prințul William, moștenitorul tronului.
Cuplul din Sussex s-a reintegrat însă în viața publică în ultimele săptămâni, participând la diverse evenimente și vizitând Parlamentul European săptămâna trecută pentru un eveniment dedicat pericolelor cu care se confruntă copiii în mediul online.
Sursă: AFP. Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Podul Kerci, lovit de Ucraina a treia oară într-o săptămână, tocmai când Putin se întâlnește cu Trump și Xi în China
Ucraina a lovit podul care leagă Rusia de Crimeea pentru a treia oară într-o săptămână, forțând suspendarea traficului feroviar, au declarat autoritățile ruse, cu câteva ore înainte ca președintele Vladimir Putin să se întâlnească cu liderii Chinei și ai SUA.
Momentul și impactul atacurilor Ucrainei asupra podului, cel mai lung din Europa și un simbol al Rusiei lui Putin, sunt incomode pentru șeful Kremlinului, în contextul în care acesta se pregătește să participe la ceea ce Moscova a prezentat drept un summit trilateral istoric cu președintele SUA, Donald Trump, și președintele chinez, Xi Jinping, care va avea loc mai târziu joi, observă Reuters.
Moscova speră că această întâlnire va transmite un semnal atât aliaților, cât și adversarilor, că ea – și nu Uniunea Europeană și Marea Britanie – face parte dintr-o nouă ordine mondială multilaterală în curs de formare.
Într-o declarație emisă joi, Ministerul Transporturilor din Rusia a precizat că nimeni nu a fost rănit în urma atacului ucrainean asupra peninsulei din Marea Neagră, pe care Moscova a anexat-o de la Ucraina în 2014, și că specialiștii evaluează în prezent pagubele suferite de pod.
„Ca urmare a unui atac nocturn cu drone, circulația trenurilor pe tronsonul feroviar al Podului Crimeea a fost suspendată temporar”, a precizat ministerul într-o declarație publicată pe Telegram.
Serghei Aksionov, guvernatorul Crimeii numit de Rusia, a confirmat atacul joi dimineață.
Podul lung de 19 kilometri este un proiect emblematic pe care Putin l-a inaugurat în 2018 și reprezintă un simbol al stăpânirii rusești a peninsulei, care găzduiește, de asemenea, Flota Rusiei de la Marea Neagră.
Marți, 17 noiembrie, drone și rachete ucrainene au distrus secțiunea centrală a podului, făcând arcul principal al podului să se prăbușească în mare și lăsând în urmă o breșă uriașă.
Primul atac din această săptămână, care a avut loc luni, a provocat pagube mai minore, dar le-a oferit forțelor ucrainene ocazia de a vedea cum vor reacționa apărările aeriene rusești.
Surse: Reuters și AFP. Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Zeci de lideri, inclusiv Maia Sandu, adunați la Berlin în semn de solidaritate continuă cu Ucraina atacată de ruși
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, este unul din zecile de lideri de state adunați joi, 19 noiembrie la Berlin la o nouă reuniune a așa-numitei „Coaliții de Voință” pentru Ucraina, o structură consultativă de aliați ai țării invadate de Rusia pe scară largă în urmă cu aproape cinci ani.
Întâlnirea este găzduită de cancelarul german Friedrich Merz și co-prezidată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Marii Britanii, Andy Burnham. Pe agendă se află identificarea modalităților de restabilire a păcii și continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, cum se amintește într-un comunicat de la Președinția R. Moldova.
Reuniunea de la Berlin va începe la doar câteva ore după summitul prezidențial tripartit de la Shenzhen, dintre liderul SUA Donald Trump, Vladimir Putin din Rusia și Xi Jinping din China.
Europenii au salutat întâlnirea și orice eforturi diplomatice de pace pentru Ucraina, dar se tem că marile puteri globale ar fi tentate să ajungă la înțelegeri peste capetele lor, inclusiv în această chestiune.
Discuțiile din capitala germană vor reuni apoi peste 30 de șefi de guvern europeni, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și pe reprezentanții SUA Jared Kushner și Steve Witkoff.
Coaliția de Voință este o platformă de coordonare politică și diplomatică. Obiectivul ei este susținerea eforturilor Ucrainei pentru obținerea unui armistițiu, urmat de o pace justă și durabilă, precum și asigurarea unor garanții de securitate care să împiedice o nouă agresiune.
Republica Moldova a aderat la această structură în iulie 2026, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Paris. Participarea ei este prezentată de autoritățile de la Chișinău drept o continuare a sprijinului acordat Ucrainei după declanșarea invaziei ruse.
În comunicatul de la Președinție se subliniază că implicarea Republicii Moldova în Coaliție este compatibilă cu statutul de neutralitate prevăzut de Constituție.
Precizarea vine pe fondul acuzațiilor înnoite din partea opoziției politice că guvernarea PAS ar pune în pericol neutralitatea și securitatea țării, de pildă prin planul de a shimba legislația pentru a permite investiții străine în producerea de armament pe teritoriul țării.
Gazda reuniunii de joi, Germania, s-a impus ca cel mai mare susținător al ajutorului militar acordat Ucrainei de când președintele Trump a redus sprijinul SUA și, totodată, își reconstruiește rapid propria armată pentru a descuraja o Rusie ostilă, notează AFP.
Merz a insistat în ajun ca toate cele 27 de state membre ale UE să contribuie la finanțarea Ucrainei, având în vedere că aceasta se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro anul viitor.
Miercuri, Uniunea Europeană a propus ca statele membre să acorde Ucrainei un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru a ajuta la acoperirea deficitului financiar.
„Suntem la fel de hotărâți ca oricând să sprijinim Ucraina atât în timp de război, cât și în timp de pace”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care era așteptată și ea la Berlin.
Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, vorbind din China, a afirmat că întâlnirea trilaterală de la Shenzhen va pune în umbră discuțiile de la Berlin.
„Ceea ce se întâmplă aici este esențial”, a declarat el pentru mass-media de stat rusă. „Iar ceea ce se întâmplă acolo este important, dar este secundar.”
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Ucraina spune că atacurile rusești au provocat moartea a patru persoane la Odesa
Atacurile rusești asupra centrului istoric al orașului Odesa, din sudul Ucrainei, au provocat miercuri moartea a patru persoane, președintele Volodimir Zelenski calificându-le drept un asalt „brutal” care a vizat deliberat și echipele de intervenție rapidă.
Odesa, important port de la Marea Neagră apropiat graniței de est a Moldovei, a fost supusă unor bombardamente intense din partea Rusiei pe tot parcursul războiului, atacurile lovind infrastructura portuară și navele de marfă, mai ales.
Noile atacuri au lovit de trei ori centrul istoric, inclus în patrimoniul UNESCO, a declarat guvernatorul regional Oleg Kiper pe Telegram.
„Numărul total al victimelor atacurilor inamice din această dimineață a crescut la 13, dintre care patru decese”, a spus Kiper.
Imaginile publicate de serviciile de urgență ucrainene au arătat persoane rănite pe targă, clădiri cu ferestrele sparte și pompieri care stingeau un incendiu pe acoperișul unei clădiri.
„Au avut loc atacuri secundare după ce echipajele de intervenție rapidă și ofițerii de poliție ajunseseră deja la fața locului”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe X.
El a calificat atacul drept „brutal și deliberat” și a afirmat că el constituie „o dovadă suplimentară a ceea ce doresc cu adevărat rușii și a modului în care privesc ei eforturile diplomatice”.
Pe parcursul războiului său de aproape cinci ani, Rusia a bombardat intens porturile din sudul Ucrainei, în încercarea de a distruge infrastructura maritimă și capacitatea Kievului de a exporta produse agricole.
În ceea ce numește o răzbunare justă pentru atacurile aeriene rusești, Ucraina a ripostat și ea, tot mai des în ultimele luni. Printre cele mai spectaculoase asemenea atacuri se numără cel care a distrus parțial podul Kerci – legătura simbolică, rutieră și feroviară, dintre Rusia și peninsula anexată ilegal de la Ucraina, Crimeea.
Și mai recent, armata ucraineană a declarat că a lovit două rafinării de petrol din sudul Rusiei marți și în cursul nopții.
Statul Major General a precizat pe Telegram că la rafinăria Ilskii au fost avariate rezervoarele, în timp ce la rafinăria Afipskii a fost lovită o unitate de prelucrare a petrolului.
Surse: AFP, Reuters
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Creșterea economică în Moldova încetinește în 2026, pe fondul inflației mari și investițiilor mici (Comisia Europeană)
Comisia Europeană anticipează că în 2026 creșterea economiei moldovene se va „modera” la 1,7%, după o rată de 2,5% în 2025, pe fondul inflației mai mari decât era de așteptat, „umflată” de șocuri energetice, și al investițiilor destul de mici realizate în cadrul Planului de Creștere finanțat de UE.
În Prognoza sa de toamnă, publicată marți, care acoperă atât cele 27 de țări din UE, cât și țările candidate, executivul UE anticipează însă o accelerare a creșterii economice la anul, cam în linie cu așteptările guvernului de la Chișinău.
În document se preconizează, referitor la anul curent, că în R. Moldova „creșterea economică se va modera la 1,7 % în 2026, o recoltă bună atenuând parțial presiunile inflaționiste în creștere, alimentate de conflictul din Orientul Mijlociu și de investițiile mai mici decât se aștepta în cadrul Planului pentru reformă și creștere.
Prognoza europeană, publicată în ajunul aprobării de către guvernul Tofan a proiectului de buget pe anul viitor, anticipează că „deficitul public general se va adânci în continuare, ajungând la 5,1 % din PIB în 2028, în mare parte ca urmare a creșterii cheltuielilor salariale din sectorul public și a investițiilor publice. Datoria publică urmează să crească până la peste 40 % din PIB.”
Pe de altă parte, se preconizează că creșterea economică se va consolida treptat, ajungând la 2,4 % în 2027 și la 3,3 % în 2028, impulsionată în principal de cererea internă.
În proiectul de buget aprobat miercuri, guvernul Tofan contează la rândul său la o creștere economică de 2,5%, la anul.
- Te-ar putea interesa și: Guvernul aprobă un „buget responsabil” pentru 2027, cu un deficit mai mic, dar tot mare
În prognoza de la CE se mai preconizează că investițiile se vor accelera, susținute de stimulente fiscale, de alte măsuri de sprijin și de Planul de Creștere, un program în valoare de 1,9 miliarde de euro aprobat de UE pentru Moldova în schimbul continuării reformelor.
Prognoza de toamnă a CE sugerează că principala parteneră comercială a Moldovei, România, va fi una din cele mai puțin performante economii din UE în 2026.
„După o creștere modestă în 2025, se preconizează că economia românească se va contracta ușor în 2026, pe fondul impactului negativ al consolidării fiscale asupra consumului privat. (...) Se preconizează că o redresare a consumului privat și public, împreună cu o revigorare treptată a investițiilor private, vor determina creșterea PIB-ului real la aproximativ 2 % în 2027 și 2028.”
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
UE pregătește un credit de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Îl va înapoia doar când va fi despăgubită de ruși pentru război
Comisia Europeană a propus miercuri un nou împrumut de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina, în vederea acoperirii unui deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro pentru anul viitor și a finanțării luptei armate a Kievului împotriva invaziei rusești începută în 2022.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Ucraina va trebui să ramburseze împrumutul abia după ce Rusia va plăti despăgubiri pentru pagubele cauzate de război, informează Reuters.
Măsura propusă, care necesită aprobarea statelor membre ale UE, s-ar adăuga unui împrumut de 90 de miliarde de euro convenit de liderii UE la sfârșitul anului trecut pentru a finanța Ucraina în anii 2026 și 2027.
„La cinci ani de la începutul acestui război de agresiune, Europa rămâne unită”, a declarat von der Leyen reporterilor la Bruxelles. „Suntem la fel de hotărâți ca întotdeauna să sprijinim Ucraina atât în timp de război, cât și în timp de pace.”
Se așteaptă ca ceilalți parteneri internaționali ai Kievului să furnizeze restul fondurilor necesare pentru a acoperi deficitul de finanțare de anul viitor, a precizat von der Leyen.
Comisia, organul executiv al Uniunii Europene, a propus ca până la 25 de miliarde de euro din noul împrumut să se aloce ajutorului militar și până la 20 de miliarde de euro sprijinului bugetar general.
Pentru a finanța împrumutul, Comisia Europeană ar urma să contracteze împrumuturi în numele UE pe piețele internaționale, au precizat oficialii.
Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a afirmat că Ucraina are nevoie de sprijin suplimentar, deoarece Rusia își intensifică atacurile asupra infrastructurii critice și perturbă comerțul, în special prin blocarea rutelor de export din Marea Neagră.
„De aproape cinci ani, Ucraina se apără împotriva agresiunii rusești care amenință, de asemenea, cetățenii noștri, teritoriul nostru și modul nostru de viață. Sprijinul nostru face din Ucraina un partener strategic crucial”, a spus el.
Von der Leyen s-a arătat încrezătoare că toți membrii UE vor susține noul împrumut, chiar dacă trei dintre aceștia – Ungaria, Republica Cehă și Slovacia – s-au abținut de la votul privind ultimul împrumut de acest fel.
Președinta Comisiei a precizat că chiar și țările UE care nu au fost de acord cu acordarea de ajutor militar Ucrainei sunt dornice să sprijine Kievul în general.
Scris cu informații de la Reuters. Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
„Bine că nu am fost învinuiți de cutremur”. Ambasadorul rus, ironic la convocarea lui la MAE, după ce șapte drone au survolat R. Moldova
Ambasadorul agreat al Rusiei, Oleg Ozerov, a fost convocat pe 18 noiembrie dimineață la Ministerul Afacerilor Externe (MAE) de la Chișinău, unde a primit o nouă notă de protest după ce, în ziua precedentă, șapte drone au survolat neautorizat R. Moldova, inclusiv capitala, iar șase dintre ele s-au prăbușit.
Credeți că Chișinăul ar trebui să adopte măsuri mai dure ca reacție la noile incidente grave cu drone rusești? Click pentru a participa la unSONDAJ
MAE a condamnat „ferm aceste acțiuni, care încalcă suveranitatea Republicii Moldova și pun în pericol viața și siguranța oamenilor”. Prin nota de protest, R. Moldova a cerut Federației Ruse „să înceteze aceste acțiuni și să-i respecte spațiul aerian și frontierele”.
Ca și în alte cazuri când i s-au înmânat note de protest în legătură cu incidente similare, Ozerov a negat că dronele care au ajuns în R. Moldova ar fi rusești, chiar dacă multe dintre cele care s-au prăbușit la sol sunt modele de producție rusească. El a sugerat că acestea ar fi putut fi reasamblate în Ucraina și lansate spre R. Moldova, fără să existe vreo dovadă în acest sens.
Mai mult decât atât, diplomatul rus a ironizat: „Bine că nu am fost încă învinuiți de cutremur, că e rusesc”, referindu-se la seismul produs în noaptea precedentă în România, resimțit puternic și în R. Moldova.
Pe 17 noiembrie, între orele 15:45 și 18:10, șapte drone au intrat în spațiul aerian al R. Moldova, „în contextul atacurilor masive ale Federației Ruse asupra Ucrainei”, a anunțat Ministerul Apărării. Una dintre ele a trecut pe deasupra mai multor sectoare ale Chișinăului, iar spațiul aerian al R. Moldova a fost închis temporar.
Poliția a raportat drone căzute lângă Cheltuitori (municipiul Chișinău), Pohorniceni și Pohrebeni (raionul Orhei), Cuhureștii de Jos (raionul Florești), Băxani (raionul Soroca) și Naslavcea (raionul Ocnița). Nu au fost victime.
Pe 18 noiembrie dimineața, Poliția a anunțat că fragmentele găsite într-o pădure de lângă Naslavcea, la circa 50 de metri de frontiera cu Ucraina, sunt ale unei drone de tip „Gherbera 2”. Aparatul a explodat la sol, iar bucățile lui au fost împrăștiate pe o rază de circa 25 de metri.
Și cea căzută la Pohrebeni era de același model, a transmis Poliția. Dronele „Gherbera” sunt produse în Rusia și sunt folosite de armata rusă ca momeli, ca să suprasolicite apărarea antiaeriană ucraineană.
◉ SONDAJ
Potrivit Ministerului Apărării, incidentele de pe 17 noiembrie ridică la 118 numărul survolurilor ilegale de la începutul invaziei rusești la scară largă în Ucraina, din 2022.
Editoare: Eugenia Crețu
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Tratamentul cu iod radioactiv va fi disponibil și în R. Moldova, din 2027
Începând cu anul viitor, tratamentul cu iod radioactiv va fi disponibil la Institutul Oncologic din Chișinău, după ce spitalul va primi gratuit medicamente necesare pentru un an de la Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Ulterior, instituția va trebui să se aprovizioneze din propriile surse cu astfel de preparate.
Potrivit directorului Institutul Oncologic, Ruslan Baltaga, instituția pregătește acum spații speciale pentru acest tratament, întrucât pacienții sunt radioactivi după ingerarea medicamentelor cu iod.
„Termenul de valabilitate a acestor pastile este de opt zile și este nevoie de un lanț de aprovizionare permanent. Pentru primul an, ne va asigura cu aceste medicamente Agenția Atomică, iar noi va trebui să stabilim din timp mecanismele de aprovizionare”, a spus Baltaga la prezentarea unui audit al Curții de Conturi privind Programul național de control al cancerului.
Nu se cunoaște exact câte persoane din R. Moldova au nevoie de terapie cu iod radioactiv, dar, potrivit datelor statistice, anual circa 250 de moldoveni sunt diagnosticați cu cancer tiroidian. Nu toți sunt însă eligibili pentru tratamentul cu iod. Unii merg acum în România sau Ucraina.
De asemenea, Baltaga a anunțat că, întrucât în R. Moldova nu se realizează nici transplantul medular, Institutul Oncologic a încheiat un memorandum cu o instituție medicală din Olanda, unde trimite probe de sânge de la pacienți, iar testele îi ajută să înțeleagă cine are nevoie de acest transplant. De obicei, moldovenii cu cetățenie română fac în România această intervenție.
- Te-ar putea interesa și: „Nu merg acolo de drag”. Cozi la oncologie: unii bolnavi așteaptă și câte două luni să fie văzuți de un medic
Spitalul de la Chișinău – singurul cu profil oncologic din R. Moldova, a mai semnat memorandumuri de colaborare cu institute medicale din Iași, Cluj și București, în privința tratamentelor oncologice.
În 2024, Ruslan Baltaga promitea că și moldovenii fără cetățenie română vor putea face transplant medular peste Prut, după ce R. Moldova va încheia un acord în acest sens cu România, ceea ce nu s-a întâmplat între timp.
Anual, aproximativ 40 de adulți și cinci copii ar avea nevoie de transplant medular în R. Moldova.
Editoare: Eugenia Crețu
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Focar de toxiinfecție alimentară la Bălți. 34 de persoane s-au adresat la spital. 3 sunt în stare „foarte gravă”
94 de persoane, inclusiv 34 de copii, au fost afectate de o toxiinfecție alimentară, după ce au mâncat într-o cafenea din municipiul Bălți în perioada 6-15 noiembrie. 12 persoane din cele afectate au fost diagnosticate cu Salmonella enteritidis, alte probe fiind în examinare.
Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Sănătate Publică (ANSP) în perioada 9 – 17 noiembrie, 34 de persoane s-au adresat după asistență medicală la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte 2 persoane s-au adresat pentru asistență medicală la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”.
Vorbind în marginea ședinței de Guvern din 18 noiembrie, ministrul sănătății, Alexandru Gasnaș, a declarat că, în total au fost internate 37 de persoane, dintre care 3 în stare foarte gravă, iar celelalte în stare de gravitate medie. De asemenea, 11 persoane au fost deja externate.
După acest incident a fost sistată temporar activitatea cafenelei Drive Pub.
În urma controalelor, inspectorii au depistat bacteria Salmonella în mai multe produse din pește servite în local, potrivit relatării Radio Moldova.
Ministrul Sănătății a spus miercuri că la cafenea din Bălți, în perioada 6–16 noiembrie, au fost organizate aproximativ 12 evenimente private, la care au participat peste 80 de persoane. El a sugerat că unitatea alimentară nu a fost închisă la timp: când oamenii deja erau internați cu intoxicații, barul-restaurant funcționa, mai departe.
ANSP în comun cu subdiviziunea teritorială pentru siguranța alimentelor Bălți a ANSA au dispus o anchetă epidemiologică a focarului cu organizarea măsurilor antiepidemice.
Ce este salmonella
Salmonella este o bacterie patogenă care provoacă una dintre cele mai răspândite infecții alimentare, cunoscută sub numele de salmoneloză.
Aceasta afectează tractul intestinal, iar oamenii se infectează cel mai adesea prin consumul de alimente sau apă contaminate.
Principalele surse de contaminare sunt produsele de origine animală - carne crudă sau insuficient preparată termic (în special pui și porc), ouă crude, lapte nepasteurizat, fructele și legumele contaminate prin intermediul apei sau solului, dar și după contactul direct cu animalele de companie.
Simptomele apar de obicei la 8-72 de ore de la expunere și durează câteva zile.
Infecția cu salmonella poate fi prevenită prin spălarea frecventă a mâinilor, gătirea corectă a cărnii și a ouălor la temperaturi sigure și evitarea consumului de lapte nepasteurizat.
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
Cutremur de 5,7 în regiunea Vrancea, din România, resimțit și în R. Moldova. Alerta pe telefon a venit de la Google, nu de la autorități
Un cutremur cu magnitudinea 5,7 s-a produs în primele ore ale zilei de miercuri în regiunea Vrancea din România, cunoscută pentru activitatea seismică ridicată, fiind simțit și în R. Moldova. Nu s-au semnalat pagube sau răniri.
Potrivit seismologilor din România, epicentrul cutremurului a fost la peste 100 de kilometri adâncime, ceea ce explică de ce șocul nu a fost atât de puternic.
În prima oră după producerea seismului, Serviciul 112 din R. Moldova a înregistrat peste 900 de apeluri. În aproximativ 82 de cazuri, oamenii au solicitat asistență medicală, a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu, citat de Unimedia.
„O bună parte s-au adresat cu întrebări despre informare sau să anunțe despre cutremur, dar printre ele au fost și circa 82 de apeluri privind necesitatea de îngrijiri medicale”, a declarat șeful Centrului Național de Management al Crizelor, Sergiu Diaconu.
Într-un comunicat de presă, Centrul Național de Management al Crizelor a confirmat că seismul nu a provocat urmări notabile pe teritoriul R. Moldova. Instituția a reamintit publicului câteva reguli „simple” de siguranță în asemenea situații:
„Dacă sunteți în interior, rămâneți acolo până la oprirea mișcării, protejați-vă capul și adăpostiți-vă sub o masă solidă, dacă este posibil. Evitați ferestrele și obiectele care pot cădea.
Nu vă grăbiți spre ieșire și nu folosiți ascensorul în timpul unui cutremur.
Dacă sunteți afară, îndepărtați-vă de clădiri, copaci și cabluri electrice.
Dacă sunteți la volan, opriți într-un loc sigur și rămâneți în mașină până la încetarea mișcării.
Verificați dacă în jur există eventuale pericole, precum obiecte deteriorate, cabluri căzute sau scurgeri de gaze. Nu intrați în clădiri avariate.”
- Te-ar putea interesa și: Explainer | Cum și de ce să-ți asiguri locuința
Între timp, în România, autoritățile au explicat miercuri dimineață de ce nu a fost declanșat sistemul RO-Alert, cel care previne cetățenii prin SMS de iminența unui cutremur cu câteva secunde înainte să se producă.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a spus că tocmai timpul scurt între alertă și cutremur face destul de nepractică folosirea acestui sistem.
„Noi am zis foarte clar că prin RO-Alert nu anunțăm un cutremur cu câteva secunde înainte să apară, pentru că nici nu este timp de evacuare, nici nu este timp de a lua măsuri și mai mult inducem panică”, a declarat Arafat la Digi 24.
El a explicat, potrivit Hotnews.ro, că cel mai important lucru este ca oamenii să știe înainte de producerea unui cutremur cum trebuie să reacționeze în astfel de situații.
De asemenea, șeful DSU a explicat că populația nu a primit mesaje RO-Alert în timpul cutremurului produs peste noapte pentru a „evita și anumite nemulțumiri”.
„Sunt convins că dacă s-ar fi dat vreun mesaj RO-Alert noaptea, am fi avut comentarii că de ce am dat mesaj RO-Alert, că mulți nu au simțit cutremurul și nu s-au trezit. Așa că este bine că seismul n-a produs pagube”, a spus Arafat.
Presa din Moldova a relatat că unii utilizatori de telefoane Android au primit, ca și în România, o alertă cu câteva secunde înainte de a simți mișcarea seismică.
Autoritățile de la București au precizat că aceasta nu a venit de la autorități.
„Este important să nu confundăm Google Android Earthquake Alerts cu RO-ALERT. Sunt două sisteme complet diferite. Alerta Google este o funcție a telefoanelor Android, care folosește accelerometrele telefoanelor pentru a detecta activitatea seismică și poate transmite avertizări cu câteva secunde înainte ca undele seismice să ajungă într-o anumită zonă. RO-ALERT este sistemul oficial al autorităților, prin care populația este avertizată în situații de urgență”, au transmis, miercuri dimineață, oficialii Inspectoratului General Situații de Urgență.
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.