Cât de îngrijorat sunteți de faptul că Rusia a organizat alegeri în Transnistria fără acordul Chișinăului, dar și de rezultate? Click pentru a participa la un SONDAJ
Așa-numitele autorități de la Tiraspol au anunțat că, în cele 17 secții de votare deschise duminică în stânga Nistrului, au votat puțin peste 51.000 de persoane, deși atât Tiraspolul cât și Moscova susțin că în regiunea transnistreană ar locui în jur de 250.000 de cetățeni ruși.
În afară de marea majoritate a voturilor (39,7 mii sau 77,78%) care au mers către partidul lui Putin, 6,3% au optat pentru Partidul Comunist; 4,4% – pentru Partidul Liberal Democrat (LDPR); 3,25% – pentru formațiunea „Oameni noi”; 2,41% – pentru Partidul Pensionarilor și 2,23% – pentru „Rusia Dreaptă”.
Chișinăul a „condamnat ferm”, pe 21 septembrie, faptul că Rusia a organizat alegeri în regiunea transnistreană fără acordul autorităților constituționale ale R. Moldova. Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a reiterat că este vorba de „o încălcare a suveranității și integrității teritoriale” a R. Moldova și contravine dreptului internațional.
Diplomația moldoveană mai notează că organizarea unor procese electorale de către un alt stat în regiunea transnistreană „nu produce efecte juridice”.
Partidul lui Putin, mereu în preferințe
Singura secție agreată de Guvernul moldovean pentru alegerile legislative rusești a fost cea din incinta Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău. Anterior, MAE l-a convocat pe ambasadorul desemnat al Rusiei, Oleg Ozerov, înmânându-i o notă de protest în legătură cu deschiderea celor 17 secții de votare în stânga Nistrului fără consimțământul autorităților de la Chișinău.
Comparativ cu alegerile pentru Duma de Stat din trecut, de această dată în regiunea transnistreană s-a atestat cea mai slabă participare.
În 2016, Rusia a deschis în regiunea transnistreană – la fel, fără acordul și în pofida protestelor Chișinăului – 22 de secții de votare, unde ar fi votat circa 56.000 de alegători, iar în 2021 – 27 de secții, la urne prezentându-se circa 59.200 de alegători. De fiecare dată, câștigător a ieșit partidul lui Putin – „Rusia Unită”.
Krasnoselski deplânge ruperea regiunii de „patria istorică” – Rusia
Exprimându-și și el votul, liderul de facto al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, le-a declarat jurnaliștilor locali că regiunea este separată „de patria noastră istorică: de fostul Imperiu Rus, de Uniunea Sovietică, dar oamenii simt acea patrie”.
În ciuda scăderii numărului de votanți de la un scrutin la altul, Krasnoselski a spus duminică că rata de participare a fost una mare și că oamenii simt, atunci când merg la vot, că sunt „o parte reală a Marii Patrii – Rusia”.
Expert: Chișinăul trebuie să acționeze rapid
Într-un comentariu pentru Europa Liberă, fostul vicepremier pentru Reintegrare, Gheorghe Bălan, spune că alegerile rusești desfășurate în regiunea transnistreană reprezintă „un semnal clar al Federației Ruse că ea percepe Transnistria ca pe un teritoriu ce-i aparține sau ca pe un teritoriu unde ea poate face ce vrea, fără să țină cont de poziția Chișinăului”.
Fostul șef de la Reintegrare observă că, în contextul electoral, oficialii ruși au reluat în mesajele lor noțiunea de „Novorossia”, care țintește și regiunea transnistreană.
„Vedem că în narativele Moscovei apare din nou Novorossia, prin ea fiind vizată și R. Moldova. Asta demonstrează că Moscova își menține abordarea și intențiile imperiale de a-și extinde teritoriile. Nu a renunțat la încercarea de a ajunge în 2022 la Odesa și, ulterior, în regiunea transnistreană”, spune Bălan.
În aceste condiții, crede Bălan, R. Moldova ar trebui să accelereze discuțiile cu partenerii internaționali pe subiectul reintegrării și asigurării securității și independenței țării.
Fostul șef de la Reintegrare crede că diferendul transnistrean trebuie reglementat urgent „în interesul Republicii Moldova”, fără a aștepta „evoluții în alte zone”.
„Trebuie să avem poziția noastră clară: planul nostru de reintegrare cu extinderea spațiilor unice. Pe această direcție trebuie să continuăm activitatea și concomitent să discutăm cu partenerii internaționali – în principal, cu UE și SUA – să le expunem poziția noastră și să obținem susținerea politică, social-economică pentru reintegrarea R. Moldova și să insistăm pe retragerea armatei ruse din regiune”, a comentat Bălan pentru Europa Liberă.
Cât privește „alegerile prezidențiale” care urmează să aibă loc în acest an în regiunea transnistreană, Gheorghe Bălan crede că Rusia va continua să-și promoveze politica imperială, iar favoritul Kremlinului ar fi fost deja desemnat – actualul așa-numit vicepremier, Vitali Neagu, fiind mediatizat intens.
Cel mai probabil, prin el, Rusia va încerca să controleze mai departe regiunea. Dar „jocurile mari” nu vor ține de această persoană și de pretinsele prezidențiale transnistrene, susține Bălan, ci de „maturitatea Chișinăului” în a-și formula și promova politicile de reintegrare, „puterea de a explica aceste politici partenerilor occidentali”.
◉ SONDAJ
Alegeri fără partide care se opun războiului
Partidul „Rusia Unită” al lui Vladimir Putin, aflat la putere, a obținut o majoritate confortabilă la alegerile parlamentare rusești, marcate de atacuri cibernetice și de atacuri cu drone ucrainene.
Alegerile pentru Camera inferioară a Parlamentului, Duma de Stat, au fost primele de la lansarea de către Moscova a invaziei pe scară largă a Ucrainei în 2022. Ele au fost calificate drept nelibere de către Uniunea Europeană, Consiliul Europei și organizații pentru drepturile omului.
Conform rezultatelor comunicate de agențiile de presă ruse, după ce au fost numărate puțin peste 71% din buletinele de vot, luni, partidul „Rusia Unită” a obținut 57,83%. Acest rezultat îi asigură partidului lui Putin un număr record de locuri: 355 din cele 450 din Dumă. Este cel mai mare număr de locuri obținut de la alegerile din 2016.
Partidul Comunist și naționaliștii din LDPR s-au situat în urma acestuia, cu 14% și, respectiv 8,7%.
Niciun partid care se opunea războiului nu a fost lăsat să candideze, Curtea Supremă a Rusiei eliminând de pe buletinele de vot partidul anti-război „Iabloko” cu câteva săptămâni înainte de scrutin.
Votarea a avut loc și în teritoriile ucrainene ocupate și anexate de Rusia, ca și în regiunea separatistă transnistreană din estul R. Moldova și în teritoriile georgiene secesioniste Osetia de Sud și Abhazia.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
