Alegătorii din regiunea Kamceatka, situată cu nouă fusuri orare înaintea Moscovei, au dat startul scrutinului desfășurat în perioada 18-20 septembrie. Rezultatele oficiale privind noua componență a camerei inferioare a parlamentului, care numără 450 de locuri, erau așteptate până pe 22 septembrie.
Se preconiza că „Rusia Unită”, partidul afiliat Kremlinului care domină Duma, precum și forurile legislative și administrațiile regionale din întreaga țară, își va menține sau își va consolida majoritatea.
De când președintele Vladimir Putin a ajuns la putere, în urmă cu mai bine de un sfert de secol, Kremlinul a reprimat din ce în ce mai mult disidența, i-a marginalizat pe oponenții politici și a manipulat alegerile, lăsând foarte puțin loc pentru surprize.
Singurul partid politic important care se opunea războiului a fost exclus de pe buletinele de vot cu câteva săptămâni înainte de scrutin.
Pe fondul temerilor Kremlinului legate de apatie și frustrare, Putin, care acuză frecvent Occidentul că încearcă să slăbească sau să distrugă Rusia, i-a îndemnat pe ruși să voteze, calificând alegerile drept un barometru al sprijinului pentru război. Conform estimărilor occidentale, peste 1,5 milioane de soldați ruși au fost uciși sau răniți.
„Alegerea și voința dumneavoastră demonstrează încă o dată că milioane de oameni susțin trupele noastre, că suntem un popor unit, legat de valori comune, de memoria istorică și de dragostea pentru Patrie, și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze, nici să ne submineze suveranitatea sau sistemul socio-politic”, a declarat Putin într-un discurs difuzat pe 16 septembrie.
Cele mai contestate secții de votare: în Donbas și în Transnistria
Autoritățile de ocupație ruse au înființat secții de votare în zonele aflate sub control rusesc din cinci regiuni ucrainene pe care Moscova le-a revendicat ca teritoriu rus. Kievul a condamnat acțiunea.
La rândul ei, conducerea R. Moldova a protestat față de deschiderea de secții de votare în regiunea separatistă transnistreană.
Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat, pe 3 septembrie, pe ambasadorul Federației Ruse la Chișinău și i-a înmânat o notă de protest, subliniind că „organizarea oricărui proces electoral pe teritoriul moldovenesc necesită acordul prealabil și expres” al autorităților de la Chișinău.
MAE a precizat că Republica Moldova recunoaște dreptul cetățenilor străini aflați pe teritoriul ei de a vota în alegerile organizate de statele ale căror cetățeni sunt, dar a atras atenția că acest drept trebuie exercitat „cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova”.
Potrivit ministerului, pentru scrutinul din 20 septembrie pentru Duma de Stat, Ambasada Rusiei la Chișinău a coordonat cu autoritățile moldovenești deschiderea unei singure secții de votare, în capitala Moldovei.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a comentat subiectul pe 3 septembrie, la emisiunea „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, spunând că un asemenea comportament subminează rolul Moscovei de mediator în procesul de reglementare transnistreană.
Anunțul despre deschiderea secțiilor de votare a venit de la liderul regiunii transnistrene, Vadim Krasnoselski, care declarase pe 28 august, în cadrul unei conferințe de presă, că în regiune urmează să fie deschise 17 secții de votare pentru alegerile din Duma de Stat. El a susținut că în regiune locuiesc aproximativ 220.000 de cetățeni ruși - o cifră provenită de la autoritățile de la Tiraspol și Moscova, care nu poate fi verificată din surse independente.
Nu este prima dată când Moscova organizează vot în regiunea transnistreană, fără acordul Chișinăului.
La prezidențialele din 2024, deși partea moldoveană acceptase o singură secție, la Ambasada Rusiei, autoritățile ruse au deschis pe cont propriu alte șase, în Tiraspol, Tighina, Rîbnița și Grigoriopol.
Cu patru ani înainte, la parlamentarele din 2021, peste 59.233 de deținători de pașapoarte rusești au pe malul stâng al Nistrului, iar la prezidențialele din 2018, când funcționaseră 24 de secții în regiune, aproape 74.000 de locuitori s-au la urne, iar 96% dintre ei au votat pentru Vladimir Putin.
La alegerile ruse din 18-20 septembrie se poate vota și la numeroasele secții de votare deschise în cele două regiuni separatiste georgiene, Abhazia și Osetia de Sud. În trecut, Georgia protesta vehement față de asemenea evenimente electorale rusești. Dar actualul guvern de la Tbilisi, cunoscut pentru politici pro-ruse și anti-occidentale, nu a protestat public, de această dată, cel puțin până în ajun.
Au vreo importanță alegerile?
Deși nu se preconizează schimbări dramatice în componența Dumei, se așteaptă ca Kremlinul – și puternicul organism de elaborare a politicilor interne cunoscut sub numele de Administrația Prezidențială – să urmărească rezultatele în căutarea unor indicii privind starea de spirit a națiunii.
Deși realizarea sondajelor de opinie este dificilă în Rusia, din cauza politicilor opresive care au incriminat disidența sau opoziția față de război, mai multe sondaje au indicat o scădere a popularității lui Putin, precum și a partidului „Rusia Unită”.
Putin însuși a câștigat un nou mandat în 2024, într-un scrutin considerat în mare măsură ca având un rezultat prestabilit și care a fost marcat de dovezi de fraudă.
Un număr tot mai mare de ruși și-au pierdut răbdarea față de război, cel mai mare din Europa de la al Doilea Război Mondial încoace. Numărul total al victimelor din Rusia îl depășește pe cel suferit de țară în toate războaiele purtate de Moscova începând cu 1945.
Comandanții militari au prezentat în mod constant o imagine optimistă a modului în care trupele ruse se descurcă pe câmpul de luptă, iar Kremlinul a sugerat în repetate rânduri că victoria este practic asigurată.
Rușii sunt, de asemenea, îngrijorați de posibilitatea unei noi mobilizări, similară cu cea ordonată de Putin în septembrie 2022. Această acțiune, care a mobilizat 300.000 de bărbați, în mare parte rezerviști, a șocat societatea rusă și a dus la un exod al a sute de mii de oameni.
Între timp, economia a înregistrat o încetinire bruscă după luni de creștere fulminantă, alimentată de cheltuielile guvernamentale pentru aspecte legate de război, precum salariile soldaților, indemnizațiile de deces și investițiile în armament și echipamente militare.
Banca Centrală s-a străduit să țină sub control inflația, care se situează cu mult peste așteptări.
O campanie a Ucrainei cu drone și rachete lovind adânc în Rusia a provocat penurie de combustibil în toată țara și a perturbat activitatea celor mai mari comercianți online.
Opoziția rusă, divizată și mereu în pericol de a fi lichidată, a făcut apel la votarea oricărui candidat care susține un mesaj anti-război.
Însă cel mai cunoscut partid politic liberal al țării, Iabloko, a fost împiedicat să-și prezinte candidații la alegerile pentru Duma din cauza unei pretinse chestiuni de natură tehnică. Iabloko adoptase o platformă anti-război în campanie, iar unele sondaje indicau o creștere bruscă a sprijinului de care se bucura.
Articol scris cu contribuția Danielei Calmîș
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.