Agenda reuniunii a inclus subiecte pe teme economice, sociale, respectarea drepturilor omului și situația școlilor cu predare în limba română – propuneri avansate de Chișinău.
De partea cealaltă, Tiraspolul a declarat în ajun că se va discuta despre „pseudo-taxe”, „legea separatismului” sau „presiunile pe cetățenii transnistreni”. Tiraspolul mai anunțase că îi va cere Chișinăului semnarea unei declarații în care să se angajeze să aplice „măsuri pașnice în procesul de reglementare.”
Părțile au convenit că o nouă rundă de discuții va avea loc până la sfârșitul acestui an, Chișinăul propunând ca ea să aibă loc pe malul drept.
Reuniunea din 24 septembrie a avut loc, din nou, la Tiraspol, nefiind respectat principiul rotației negocierilor. Acesta nu este respectat de malul stâng sub pretextul că „legea separatismului”, adoptată de Chișinău în 2023, ar fi un pericol la adresa „oficialilor” transnistreni.
Christopher W. Smith: „negocieri dificile pe teme sensibile”
Discuțiile au avut loc cu ușile închise, accesul presei fiind interzis. Cei doi negociatori nu au avut nici discursuri de deschidere, așa cum s-a procedat în cele două runde anterioare din acest an – din februarie și aprilie. Acest format a fost propus de OSCE și agreat de ambele părți, potrivit jurnaliștilor aflați la fața locului.
Jurnaliștii au putut să asiste azi doar la declarațiile de bun venit ale șefului Misiunii OSCE, Christopher W. Smith și să-i abordeze pe reprezentanți politici ai Chișinăului și Tiraspolului după încheierea discuțiilor.
În deschiderea reuniunii, Christopher W. Smith și-a exprimat recunoștința pentru „abordare pragmatică și flexibilitate” de către cele două părți.
„Înțelegem că veți avea negocieri dificile pe teme sensibile, iar în calitate de mediator, [OSCE] este gata să ofere asistență cuprinzătoare și sprijinul necesar”, a declarat Smith.
El a adăugat că părțile sunt în măsură să poarte „un dialog constructiv în interesul locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.”
Colaborări pe subiectul școlilor
Tonul l-a dat mai întâi Misiunea OSCE, publicând un comunicat de presă în care rezumă rezultatele discuțiilor, spunând că Tiraspolul și Chișinău au ajuns la înțelegerea să „intensifice dialogul”, inclusiv în grupurile de experți.
A fost discutată situația unor școli cu predare în limba română din regiune. Tiraspolul ar urma să transmită edificiul în gestiune Liceului „Evrika” din Rîbnița, iar partenerii internaționali vor sprijini aducerea spațiilor într-o stare adecvată procesului educațional. În prezent, instituția școlară închiriază spații de la agenți economici transnistreni.
În cazul liceului din Grigoriopol, părțile „au convenit să colaboreze” pentru a-i oferi spații, întrucât acum nu dispune de un imobil, iar elevii sunt nevoiți să facă naveta la Doroțcaia.
Chișinău s-a angajat să deruleze runde de informare despre principiile de activitate a punctelor de înregistrare a vehiculelor din Tiraspol și Rîbnița.
După discuții, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a evidențiat în fața presei atingerea acordului cu privire la retrocedarea clădirii Liceului „Evrika”, dar și punerea pe agendă a situației liceului din Grigoriopol.
Vorbind despre modul în care va funcționa Fondul de convergență, Chiveri a declarat că banii acumulați nu se vor întoarce niciodată în „bugete nerecunoscute” și nici nu vor ajunge la „structuri represive ce suprimă drepturile omului”.
Tiraspolul analizează încă propunerea Chișinăului de a deschide la Tighina un centru al medicilor de familie.
Chiveri a mai spus, potrivit jurnaliștilor de la proiectul Most/Podul, că autoritățile moldovene sunt gata să semneze o declarație privind soluționarea conflictului transnistrean, dar cu condiția că în ea se va specifica că diferendul va fi rezolvat ținând cont de „suveranitatea și integritatea teritorială a R. Moldova.”
Tiraspolul vrea moratoriu pe TVA și accize
Potrivit presei transnistrene, șeful pretinsei diplomații transnistrene, Vitalii Ignatiev, a pus în discuție anularea impozitelor pentru firmele transnistrene. Ignatiev a calificat măsura ca fiind „acțiune unilaterală” a Chișinăului. El a spus că, de facto, au fost blocate importurile în regiune, regiunea confruntându-se cu o „blocadă economică”. El a cerut impunerea moratoriului.
De la 1 septembrie, Chișinău percepe impozite de la firmele transnistrene pe cel puțin 11 categorii de mărfuri, inclusiv alcool, produse din tutun, bijuterii și metale prețioase, unități de transport. De la 1 ianuarie 2027, vor fi aplicate taxe pe alte cinci categorii de mărfuri și produse, inclusiv pe produse petroliere. Iar de la 1 aprilie ar urma să fie taxate gazele naturale și energia electrică. Chișinăul spune că impozitele adunate într-un fond de convergență vor fi investite în proiecte de infrastructură din regiunea transnistreană.
În declarațiile de presă, Ignatiev a criticat dur fondul de convergență și explicațiile exprimate de Chiveri la întâlnire.
Reprezentantul politic transnistrean s-a plâns pe cazurile de „deportare” a unor „oficiali” transnistreni din aeroportul Chișinău.
Tiraspolul a insistat să fie permisă înmatricularea vehiculelor [cu numere neutre] importate după 2018.
De asemenea, conform Tiraspolului, au fost abordate probleme de mediu în contextul situației râului Nistru și aspecte ce țin de accesul transportului de mare tonaj pe podul dintre Bîcioc și Gura Bîcului. Tiraspolul ar fi cerut Chișinăului să nu mai speculeze pe probleme ce țin de drepturile omului, „libertatea presei” și funcționării „justiției” transnistrene.
Aceste aspecte ale discuțiilor sunt enumerate și într-un comunicat al „diplomației” de la Tiraspol, regăsindu-se și în declarațiile pentru presă ale lui Ignatiev.
Context cu drone
Întâlnirea de pe 24 septembrie, în formatul „1+1”, a avut loc pe fondul unui nou atac rusesc masiv asupra Ucrainei.
În dimineața zilei, patru drone au survolat ilegal spațiul aerian moldovean, două dintre care s-au prăbușit și au explodat pe teritoriul R. Moldova: una într-un sat din raionul Florești și alta în apropierea orașului Camenca din regiunea transnistreană, necontrolată de autoritățile constituționale.
Autoritățile de la Tiraspol au spus că nu cunosc detalii despre incidentul din Camenca, chiar dacă orașul a fost vizitat chiar de liderul de facto transnistrean, Vadim Krasnoselski.
De la „5+2” la „1+1”
Prima reuniune în format „1+1”, după o pauză de un an și patru luni, dintre reprezentanții politici ai celor două maluri ale Nistrului a avut loc pe 26 februarie, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol. Atunci, vicepremierul Valeriu Chiveri a anunțat Tiraspolul că lucrează la elaborarea unor proiecte de impozitare a agenților economici transnistreni.
A doua întâlnire a celor doi reprezentanți politici a avut loc pe 16 aprilie, tot la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, aceasta fiind marcată de tensiuni și schimburi de replici acide între cele două părți.
Tiraspolul insistă să fie reluat formatul de negocieri „5+2” – o platformă de reglementare „înghețată” de aproape 7 ani – din care fac parte Rusia și Ucraina ca mediatori și spune că Moldova nu a ieșit oficial din „5+2”. Chișinăul declară că acest format nu mai există de vreme ce doi mediatori se află în război.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.
