„Islanda rămâne unul dintre cei mai apropiați și mai de încredere parteneri ai UE”, a declarat un purtător de cuvânt al președintelui Consiliului European, care reprezintă statele membre ale Uniunii, adăugând că „ambii lideri și-au exprimat dorința de a continua să consolideze relația dintre UE și Islanda”.
Aproape 53 la sută dintre islandezi au respins reluarea negocierilor de aderare la UE, suspendate în urmă cu 13 ani, în timp ce aproximativ 47 la sută au votat în favoarea acestora la referendumul de sâmbătă.
Prim-ministra Kristrun Frostadottir, care a susținut opțiunea „Da”, a subliniat că nu „consideră acest lucru un eșec”.
„Consider că este o victorie a democrației”, a declarat ea reporterilor, subliniind rata de participare la vot de peste 80%.
„Vreau să fie absolut clar: acest guvern nu va continua negocierile de aderare în acest mandat.”
Aceasta înseamnă că orice discuții privind aderarea Islandei sunt înghețate cel puțin până în 2028 – o aparentă dezamăgire pentru Bruxelles, care părea dispus să facă compromisuri în privința unor chestiuni spinoase pentru a facilita aderarea Islandei, notează AFP.
Referendumul de sâmbătă a avut loc după ce tensiunile geopolitice au readus problema aderării la UE în fruntea agendei interne islandeze.
O țară nordică cu o populație de puțin sub 400.000 de locuitori și membră a NATO (deși nu are armată proprie) Islanda se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare pentru a-și consolida legăturile cu continentul european.
Îndoielile privind angajamentul SUA față de securitatea europeană și islandeză, rivalitatea geopolitică în creștere în Arctica și amenințările Washingtonului de a prelua controlul asupra Groenlandei, o insulă arctică situată la vest de Islanda, au contribuit la această schimbare de atitudine.
Cu toate acestea, argumentul privind securitatea nu a reușit, aparent, să convingă un număr suficient de alegători.
Oponenții aderării la UE au susținut că intrarea în bloc ar submina suveranitatea Islandei, drepturile de pescuit reprezentând o preocupare deosebită. Industria pescuitului este o piatră de temelie a economiei islandeze, iar mulți oponenți se temeau că vor trebui să cedeze controlul asupra apelor teritoriale ale țării.
Cei care s-au opus reluării negocierilor cu UE au afirmat, de asemenea, că apartenența la NATO și acordul bilateral de apărare încheiat cu SUA în 1951 ar fi suficiente pentru a asigura securitatea țării. Neîncrederea față de președintele american Donald Trump nu pare să fi constituit un factor decisiv.
Reykjavík colaborează deja strâns cu Bruxelles în cadrul Spațiului Economic European (SEE) și participă la spațiul Schengen de liberă circulație fără vize.
Într-un moment în care forțele eurosceptice câștigă teren în mai multe state membre ale UE, un semnal pozitiv din partea Reykjavíkului ar fi fost binevenit pentru liderii UE, apreciază dpa.
Populistul britanic de dreapta Nigel Farage și politiciana franceză de extremă dreapta Marine Le Pen au salutat rezultatul referendumului pe rețelele sociale.
„Felicitări Islandei pentru votul în favoarea menținerii independenței”, a scris Farage pe X.
Unii comentatori au spus că rezultatul negativ pentru UE s-ar datora și dezinformării crase practicată de dreapta eurosceptică.
„Tabăra «Nu» a prezentat referendumul ca și cum ar fi fost deja vorba despre apartenența la UE în sine, și nu despre reluarea negocierilor”, a afirmat Maximilian Conrad, politolog și expert în afaceri europene la Universitatea din Islanda din Reykjavík, citat de Politico.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.