Imaginile recente din satelit ale regiunii Nagorno-Karabah și ale teritoriilor învecinate, aflate sub controlul Azerbaidjanului, surprind amploarea lucrărilor de reconstrucție desfășurate de Baku. În pofida șantierelor întinse și a noilor cartiere rezidențiale, mulți dintre localnicii strămutați în urma războaielor din regiune rămân reticenți să se întoarcă în aceste zone marcate de conflict.
Ofensivele militare ale Azerbaidjanului pentru recucerirea teritoriilor controlate de forțele etnicilor armeni s-au încheiat în 2023, când Baku a preluat controlul asupra întregii regiuni. De atunci, autoritățile azere au investit aproximativ 15 miliarde de dolari în reconstrucția acestor teritorii, în cadrul programului „Marea Revenire”, destinat întoarcerii azerilor care au fugit în timpul Primului Război din Karabah, din perioada 1988-1994.
Programul „Marea Întoarcere” își propunea să reinstaleze 140.000 de persoane strămutate intern în teritoriile recucerite până la sfârșitul anului 2026. Însă, pe măsură ce acest termen se apropie, Baku susține că doar 41.000 de oameni s-au întors. RFE/RL nu a putut verifica în mod independent această cifră, deoarece accesul independent al jurnaliștilor străini în zonă rămâne dificil.
Farid Guliyev a intervievat mai mulți azeri strămutați în urma Primului Război din Karabah. Conferențiarul de științe politice de la Universitatea Americană din Dubai consideră că obiectivul autorităților de la Baku de a încuraja 140.000 de persoane strămutate intern să se întoarcă în teritoriile recucerite până la sfârșitul acestui an a fost, probabil, prea ambițios. Printre obstacole se numără prezența minelor antipersonal și antitanc în regiune, dar și o serie de factori sociali care influențează decizia oamenilor de a reveni.
Obiectivele stabilite nu țin pe deplin cont de cât de mult s-a schimbat viața acestor oameni în ultimele trei decenii”, a declarat Guliyev pentru RFE/RL. „Mulți dintre cei strămutați intern, în special tinerii, s-au integrat în viața urbană din Baku și din alte orașe și ar putea fi reticenți să revină.”
Aytaj Amirjanli, o femeie strămutată intern care s-a întors recent în Nagorno-Karabah, a declarat în septembrie Serviciului azer al RFE/RL că mulți dintre cei care au revenit pleacă din nou, după ce s-au confruntat cu dificultăți în găsirea unui loc de muncă.
„Refugiații și persoanele strămutate intern sunt cu toții șomeri. Cei mai mulți și-au încuiat deja casele și s-au întors la Baku”, a spus ea, adăugând: „Dacă nu am ce pune pe masă acolo, ce ar trebui să fac?”
În plus, spune Guliyev, multe persoane strămutate intern ar putea ezita să renunțe la ajutoarele oferite de stat, inclusiv la alocația lunară pentru hrană, de aproximativ 35 de dolari de persoană.
„Întoarcerea ar putea însemna pierderea unora dintre aceste beneficii, în timp ce oportunitățile de angajare în teritoriile recucerite rămân incerte”, a explicat el.
Aproape întreaga populație de etnie armeană din Nagorno-Karabah a fugit în Armenia în septembrie 2023, după ce Baku a lansat o ofensivă militară prin care a preluat controlul asupra regiunii separatiste. Recunoscută pe plan internațional ca parte a Azerbaidjanului, aceasta era locuită, până în 2023, de aproximativ 100.000 de etnici armeni.
Pe lângă marile proiecte de reconstrucție din teritoriile recucerite, care includ, potrivit autorităților azere, construirea a 1.500 de kilometri de drumuri noi, Baku desfășoară și lucrări de deminare. Potrivit Agenției naționale pentru deminare, acestea au acoperit aproximativ 22 procente din teritoriile recucerite.
În același timp, Azerbaidjanul a stârnit indignare prin demolarea unor biserici istorice armene, a unei catedrale din Khankendi și a unor sate întregi.
Un caz emblematic este cel al satului Dasalti, cunoscut de armeni sub numele de Karintak, care a fost complet ras de pe fața pământului la începutul anului 2023. Astăzi, pe locul fostei așezări se află o moschee.
După apariția informațiilor despre demolarea, la începutul anului 2026, a Catedralei Sfânta Născătoare de Dumnezeu din Hankendi, deputata azeră Elnara Akimova a declarat pentru Serviciul azer al RFE/RL că Baku „protejează monumentele religioase și istorice de pe teritoriul său prin politica de stat și nu a intenționat niciodată să distrugă patrimoniul religios”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.