Cancelara germană Angela Merkel a făcut apel la menținerea unui grad înalt de precauție în Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, care a început de luni o ridicare parțială a restricțiilor anticoronavirus, după ce a reușit să stopeze creșterea ratei de infectare. „Nu ne putem permite nici pentru o secundă apariția unei senzații false de securitate”, a spus Merkel, la Berlin, după o ședință de criză a cabinetului său, citată de Dpa. Relaxarea restricțiilor include redeschiderea magazinelor cu mai puţin de 800 de metri pătraţi, dar trebuie respectată până la data 3 mai cel puțin distanța minimă de 1,5 metri între persoane în locuri publice, fiind interzisă adunarea în grupuri mai mari de două persoane. Merkel și liderii celor 16 landuri germane s-au mai înțeles, săptămâna trecută, să permită, după o pauză de aproape patru săptămâni, redeschiderea micilor afaceri și a unor instituții publice, ca bibliotecile sau grădinile zoologice. Dar cancelara germană a insistat că trebuie să înceteze discuţiile cu privire la o posibilă ridicare totală a restricţiilor. Germania a înregistrat până luni 141 672 de cazuri confirmate de inferctare cu COVID-19 și 4 404 de decese cauzate de noul coronavirus.

Lituania va introduce serviciul militar obligatoriu pentru tinerii de sex masculin în 2032, în speranța de a-și adapta efectivele militare la amenințările de securitate, a declarat joi președintele lituanian Gitanas Nausėda, la o ședință a Consiliului de Apărare a Țării. Decizia vine pe fondul temerilor crescânde ale țării baltice membră în NATO de potențialul agresiv al vecinei sale, Rusia.

Pentru început vor face armata obligatoriu bărbații, dar femeile se vor putea înrola voluntar, ca în prezent, a mai spus președintele de la Vilnius.

În prezent, Lituania, țară cu aproape 3 milioane de locuitori, recrutează anual peste 5.000 de tineri în forțele armate. În cadrul serviciului militar obligatoriu universal, numărul anual ar crește la aproximativ 7.500, ținând cont de tendințele demografice și de faptul că unii tineri sunt considerați inapți din punct de vedere medical pentru serviciul militar, a mai spus președintele, citat de televiziunea publică din țara sa.

Nausėda a afirmat că obiectivul stabilit pentru 2032 ar oferi țării timp să investească în spații de cazare adecvate pentru un număr mai mare de recruți și să pregătească un număr suficient de instructori.

Autoritățile trebuie, de asemenea, să găsească un echilibru între instruirea recruților și cursurile de perfecționare pentru personalul din rezervă, pentru a se asigura că ambele sunt desfășurate în mod eficient, a adăugat el.

• Te-ar mai putea interesa: Fără curs de patriotism în școlile din Moldova. Ce propune, în schimb, Ministerul Apărării

Potrivit prim-ministrului lituanian Mindaugas Sinkevičius, guvernul dorea o tranziție mai rapidă către serviciul militar obligatoriu universal, dar a fost convins de armată să amâne data până în 2032.

„Sigur că există voință politică, dar, în același timp, se pune problema pregătirii armatei. Armata a afirmat clar că va fi pregătită până în 2032”, a declarat Sinkevičius reporterilor după ședința Consiliului de Apărare de joi.

Data introducerii serviciului militar obligatoriu universal a fost discutată „pe larg și în detaliu, cu dezbateri aprinse” în cadrul consiliului, a mai spus premierul.

„Toată lumea a fost de acord că nu este vorba de o cursă și nici de stabilirea unei date concrete care să fie bătută în cuie – că trebuie să ne îndreptăm spre serviciul militar obligatoriu universal și că acesta este inevitabil, dar trebuie realizat atunci când suntem pregătiți.”

După ce a încercat să treacă la o armată complet profesională, Lituania a reinstituit serviciul militar obligatoriu parțial în 2015, invocând amenințările crescute la adresa securității în urma anexării Crimeei de către Rusia în 2014.

Lituania nu este singura țară care discută introducerea serviciului militar obligatoriu.

Invazia rusă din Ucraina, începută în februarie 2022, a adus în actualitate această problemă mai ales în țările din flancul estic NATO (balticii și Polonia), ca și în țările din nordul continentului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan spune că R. Moldova a cumpărat 2 milioane de metri cubi de gaze naturale din Ucraina la preț relativ scăzut, profitând de o permisiune de export temporară oferită de guvernul țării vecine companiilor private ucrainene de resort.

Vorbind joi la o prezentare de proiecte de dezvoltare cu finanțare de la Uniunea Europeană, Tofan a spus că prima achiziție a fost mai mult de probă. „Am vrut să testăm mecanismul, că putem achiziționa din Ucraina gaz mai ieftin și putem ieși din contractele pe care deja le avem. Mecanismul a funcționat", a spus Tofan, citat de TVR Moldova.

El a mai spus că prețul plătit a fost sub al pieței spot, adică mai ieftin cu 10 euro pe megawatt. Tofan a adăugat că gaze la așa preț se pot cumpăra din Ucraina până la sfârșitul lunii noiembrie, când companiilor de acolo li se va interzice din nou să exporte gaze, cel mai probabil până la primăvară.

Premierul nu a putut promite că achizițiile din Ucraina se vor reflecta degrabă în costul pentru consumatorii moldoveni, aceasta depinzând, potrivit lui, de cât de mari vor fi volumele cumpărate la preț avantajos.

• Te-ar mai putea interesa: Guvernul caută sprijin extern pentru plata compensațiilor la căldură. Costurile ar putea ajunge la 2,5 miliarde de lei

Moldova se află în căutare de resurse energetice avantajoase pentru sezonul de iarnă, în condițiile în care a fost nevoită în această toamnă să mărească prețurile pentru consumatori la gaze și curent electric, prilejuind opoziției amenințări cu demonstrații de protest, poate la începutul lunii noiembrie.

Guvernul moldovean a anunțat un nou program de compensații pentru familiile vulnerabile, sub titlul Ajutor la contor, cererile urmând să fie primite cu începere de la 2 noiembrie.

Uniunea Europeană a promis să examineze posibilitatea unui nou ajutor pentru compensarea populației, chiar dacă nu la fel de mare precum cel de 250 de milioane de euro, de anul trecut.

În căutare de resurse energetice, în ultimele săptămâni, premierul Tofan a vorbit mai întâi despre oferta SUA de a vinde Moldovei cantități mai mari de gaze lichefiate aduse de la un terminal din Grecia prin așa-numitul „coridor vertical”, dar s-a plâns că ele ar fi destul de scumpe, iar contractul propus de Washington ar fi cu preț fixat pe 20 de ani.

Tofan a contactat apoi autoritățile și companiile ucrainene, în condițiile în care Kievul a anunțat că are suficiente rezerve de gaze pentru iarnă și poate vinde și altora.

Ucraina nu are producție proprie de gaze, dar are cele mai mari capacități de stocare a lor din Europa, găzduind în ele, de altfel, și rezervele strategice ale R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut joi un apel către aliații țării sale să ia măsuri de ripostă urgente și ferme în urma unui atac rusesc „îngrozitor” cu dronă asupra gării din Dnipro, în urma căruia au murit cel puțin 14 persoane.

„Rușii au atacat peronul lângă care se aflau un tren de navetă de linie și un tren de călători de linie. Din păcate, până în acest moment, s-au confirmat 13 victime”, a declarat Zelenski pe rețelele sociale, subliniind că „sunt necesare măsuri juste și decisive din partea Americii și a Europei împotriva escaladării conflictului din partea Rusiei”.

În cursul după-amiezii, bilanțul morților a fost ridicat la 14.

Compania feroviară de stat, Ukrzalizniția, a declarat că o dronă cu motor cu reacție a lovit peronul când un tren de navetă se pregătea să plece spre orașul Zaporijia, situat în sud, în apropiere.

Guvernatorul regional Oleksandr Hanja a declarat într-o postare pe Telegram că au fost rănite cel puțin alte cinci persoane și că înaintea loviturii a fost un semnal de avertizare, din păcate neascultat de toți. Ulterior, bilanțul răniților a fost ridicat la 10.

„În ciuda avertismentului privind pericolul crescut, oamenii se aflau pe peron”, a declarat Ukrzalizniția, adăugând că echipele de salvare se află la fața locului.

„Mulți oameni au fost uciși. Mulți au fost răniți”, a scris la rândul lui primarul orașului Dnipro, Boris Filatov, pe Telegram.

• Te-ar mai putea interesa: Gheran-4: Ce face ca noua dronă rusă cu motor cu reacție să fie atât de periculoasă?

Rusia a atacat trenurile din toată Ucraina încă din primele zile ale invaziei sale din 2022, distrugând sute de locomotive și ucigând mai mulți angajați ai căilor ferate.

Numai în luna septembrie a anului curent, pasagerii au fost evacuați din peste 5.800 de curse feroviare ucrainene din cauza amenințării atacurilor cu drone rusești, a declarat Ukrzalizniția pentru AFP.

Atacurile rusești din alte părți ale Ucrainei au provocat moartea a cel puțin încă cinci persoane — printre care două adolescente din orașul Cernihiv, situat în nordul țării.

În postarea sa referitoare la atacul de la Dnipro, președintele Zelenski și-a repetat apelul către SUA și UE de a impune noi sancțiuni Rusiei, în loc să le ușureze pe cele existente.

„Câte astfel de atacuri teroriste a comis Rusia împotriva poporului nostru de când au fost ridicate sancțiunile împotriva unor oligarhi ruși și a sectorului energetic, în loc să se reducă tensiunile?”, a întrebat, retoric, liderul ucrainean.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Platforma socială TikTok spune într-un comunicat transmis Europei Libere că va avea o „echipă dedicată” pentru a monitoriza alegerile din Găgăuzia. Una dintre misiunile acestei echipe este de a descoperi informațiile false. Pentru asta, va colabora cu Reuters.

Anunțul TikTok vine în condițiile în care platforma chinezească este cea mai importantă sursă de informare politică din regiune.

Europa Liberă a dezvăluit, pe 23 octombrie, că unul dintre favoriții la alegerile pentru funcția de bașcan, Fiodor Gagauz, era promovat de zeci de pagini care distribuiau conținut similar. Ulterior, candidatul susținut de socialiști a spus că paginile nu îi aparțin și că au fost create pentru a-l discredita.

Pentru alegerile din regiunea găgăuză, TikTok spune că-și va direcționa utilizatorii către surse oficiale. Va face asta prin aplicarea unor etichete electorale pe conținut și în căutări.

Utilizatorii vor avea acces în aplicație la date verificate despre vot și la ghiduri anti-dezinformare realizate cu partenerul Stop Fals!.

Totodată, autoritățile dispun de canale dedicate pentru raportarea postărilor care încalcă legea electorală, conținutul fiind analizat de moderatori în limbile locale și prin parteneriatul de fact-checking cu Reuters în R. Moldova.

În comunicatul transmis redacției, platforma reamintește că interzice reclamele politice plătite și „operațiunile de influențare sub acoperire” (rețelele coordonate de conturi și boți).

De asemenea, conținutul generat cu inteligența artificială (AI) trebuie etichetat obligatoriu, iar informațiile neverificate sunt excluse din fluxul For You.

„Candidatul Moscovei”, promovat după rețeta Călin Georgescu

Anunțul vine după ce o investigație Europa Liberă a arătat că Fiodor Gagauz, candidatul PSRM la funcția de bașcan beneficiază pe TikTok de o campanie similară celei care l-a propulsat în 2024 pe Călin Georgescu la prezidențialele anulate din România.

• Citește investigația aici!

După startul campaniei din 16 octombrie, cel puțin 30 de conturi apărute peste noapte sau reactivate subit au distribuit clipuri aproape identice pro-Gagauz, adunând în câteva zile 150.000 de vizualizări.

Pe lângă promovarea fostului deputat socialist – văzut la Comrat drept „candidatul Moscovei” și co-organizator al referendumului ilegal din 2014 –, rețeaua folosește imagini generate cu AI cu președinta Maia Sandu pentru a-i prezenta pe candidații independenți drept „cai troieni” ai PAS.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul premierului Vasile Tofan promite că lucrările la autostrada care va lega capitala de granița cu România, Ungheni-Chișinău, vor începe în 2028 și vor fi gata în trimestrul al treilea al anului 2031, contribuind la atragerea investițiilor străine în Republica Moldova.

Prima autostradă moldoveană, aflată deocamdată în fază de proiect, s-a numărat printre proiectele prioritare prezentate de guvernul PAS la un eveniment de popularizare a finanțărilor Uniunii Europene în Moldova, sub genericul „Construim Moldova”, joi, 29 octombrie.

A fost vorba în primul rând de obiective finanțate din Planul de Creștere pentru Moldova, un pachet de asistență UE în valoare de 1,9 de dolari, bani care se dau treptat, pe măsură ce Chișinăul aplica anumite reforme și înaintează cu anumite proiecte.

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, a spus la prezentarea de joi că investitorii nu vor veni în R. Moldova atâta vreme cât aceasta nu va avea autostradă și în general o infrastructură la standarde europene. În acest sens el a invocat diferențele de prosperitate dintre două orașe românești: Timișoara și Iași, în favoarea metropolei din Banat, care este conectată la autostradă, spre deosebire de marele oraș din Moldova românească.

„Autostrada ne pune pe harta Uniunii Europene”, a spus Bolea, precizând că drumul se va numi A8, tot așa ca Autostrada Unirii, în curs de construcție în România.

Calendarul realizării autostrăzii Ungheni-Chișinău, cu o lungime de 125 de kilometri, este prezentat în detaliu pe site-ul Guvernului. „Noi am deschis licitațiile pentru studiile de fezabilitate”, a anunțat joi ministrul.

• Te-ar mai putea interesa: Harta primei autostrăzi din R. Moldova, prinsă în cui la granița cu România. Cum rămâne cu continuarea ei până la Chișinău?

La prezentarea de joi, ministrul Bolea a amintit că primii cinci kilometri de autostradă de pe teritoriul R. Moldova vor fi construiți de România cu bani europeni ca prelungire a autostrăzii din dreapta Prutului, și vor fi gata în 2029. „Chiar și asta este important”, a spus ministrul, spunând că deja se lansează un semnal că Moldova se află pe harta infrastructurii europene.

Bolea a mai spus că R. Moldova nu și-ar putea propune asemenea proiecte ambițioase fără sprijinul UE.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Națiunile Unite au aprobat o nouă rezoluția anuală cubaneză pentru ridicarea îndelungatului embargou comercial impus Havanei de Statele Unite ale Americii. Republica Moldova s-a numărat printre 25 de țări care s-au abținut de la vot, ca și vecina ei, România.

130 de țări au votat pentru ridicarea embargului impus în 1960, după revoluția care a făcut din Cuba o țară comunistă aliniată în general politicilor interne și internaținale ale Uniunii Sovietice.

Față de anii trecuți, Statele Unite au reușit să convingă mai multe țări să voteze împotriva embargoului, anume 16, inclusiv țări est-europene ca Macedonia de Nord și Ucraina.

Țările din Uniunea Europeană, la care Moldova vrea să adere cât mai curând, votează de obicei neuniform asupra rezoluției înaintate anual de Cuba. În general, vest-europenii ridică mâna pentru anularea restricțiilor, invocate de regimul de la Havana ca motivul principal al marilor probleme economice ale Cubei.

O serie de țări din estul continentului: Polonia, balticii, România, Moldova, au preferat să se abțină de la vot, ca și în anii trecuți, iar Italia și Germania au ales această opțiune în premieră.

• Te-ar mai putea interesa: Rămasă fără petrol din Venezuela, Cuba se îneacă în gunoaie, iar turiștii nu știu cum să plece mai iute

Noul vot asupra rezoluției cubaneze în sprijinul ridicării embargoului vine pe fondul gravelor penurii care afectează populația de 10 milioane de locuitori a Cubei.

După ce SUA au preluat controlul asupra industriei petroliere a Venezuelei la începutul anului curent, Cuba a rămas fără o sursă crucială de energie, adâncindu-se într-o criză economică pe care mulți o consideră fără precedent.

Administrația republicană din SUA a spus în repetate rânduri că dorește să pună capăt regimului comunist din Cuba, pe care îl numește o „dictatură coruptă” și despre care președintele Donald Trump a anunțat de mai multe ori că este pe cale să cadă.

Votul ONU are o pondere politică, dar numai Congresul SUA poate ridica embargoul din perioada Războiului Rece. Adunarea Generală a ONU, alcătuită din 193 de membri, a adoptat această rezoluție în fiecare an timp de peste trei decenii — cu excepția anului 2020, în timpul pandemiei de COVID —, fără ca aceasta să aibă însă un efect semnificativ.

„Sunt mulțumit că atât de multe țări, inclusiv economii importante precum Coreea, Germania și altele, și-au schimbat poziția”, a declarat reporterilor Mike Waltz, reprezentantul SUA la ONU, după vot.

„Diplomația necesită timp, dar acum că numărul țărilor care și-au schimbat poziția s-a triplat, ne așteptăm ca această tendință să continue”, a spus el.

Experții Națiunilor Unite au calificat în repetate rânduri blocada impusă de SUA asupra combustibilului și sancțiunile asociate împotriva Cubei drept o încălcare a dreptului internațional și a drepturilor omului tuturor cubanezilor.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Organizarea de discuții trilaterale privind soluționarea conflictului din Ucraina este legat de conflictul din Orientul Mijlociu, a declarat miercuri Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al Kremlinului, punând sub semnul întrebării posibilitatea ca discuțiile să aibă loc luna viitoare, așa cum s-a propus inițial.

Ușakov, citat de agențiile de știri rusești, a declarat că Moscova nu a stabilit încă o dată concretă pentru discuții. Președintele ucrainean Volodimyr Zelenski a afirmat miercuri că speră ca o întâlnire să aibă loc la Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite) între 6 și 10 noiembrie.

„Va depinde și de situația de pe câmpul de luptă și de situația generală. Puteți vedea situația actuală din Orientul Mijlociu. Pur și simplu nu ne permite să organizăm întâlnirea în viitorul apropiat. Aceasta este presupunerea mea”, a declarat Ușakov jurnaliștilor, referindu-se la repercusiunile regionale ale războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului.

• Te-ar mai putea interesa: Trump anunță o întâlnire între Putin și Zelenski „foarte curând”

Ușakov a mai spus că nu s-a discutat despre prezența unor negociatori europeni la următoarea rundă de negocieri. Liderii Marii Britanii, Germaniei și Franței au declarat în weekendul trecut că Europa va juca un rol în negocierile mediate de SUA între președintele rus Vladimir Putin și Zelenski privind asigurarea unui armistițiu.

„Nu se discută absolut deloc despre acest lucru, nu se ia nimic în considerare”, a declarat Ușakov, potrivit surselor citate. „Ceea ce există acum este un acord privind reluarea consultărilor trilaterale cu reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite.”

Statele Unite au condus eforturile de a impulsiona negocierile privind găsirea unei soluții la conflictul din Ucraina, care durează de patru ani și jumătate, lăsând țările europene – cei mai apropiați aliați ai Ucrainei și cei mai mari susținători militari ai acesteia – în mare parte pe margine, notează Reuters.

Ușakov a declarat la sfârșitul săptămânii trecute că Europa ar trebui inclusă în discuții, deoarece poziția sa ar putea fi crucială.

În declarațiile făcute miercuri, Ușakov a precizat că posibila participare a țărilor europene la negocieri nu a fost discutată în cadrul convorbirii telefonice de marți a lui Putin cu președintele finlandez Alexander Stubb și cu prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere.

Sursă: Reuters

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru zilele următoare o ședință a Consiliului Național de Securitate (CNS), pentru a evalua atacul cibernetic de amploare, soldat cu extragerea neautorizată a datelor a aproximativ 750.000 de moldoveni, cel mai probabil facilitat de inteligența artificială.

Anunțul a fost făcut de șefa statului miercuri, după o reuniune online internațională dedicată controlului modelelor de inteligență artificială „de frontieră”, cele mai avansate sisteme existente. La eveniment au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern, ca și miniștri de resort.

Poitrivit unui comunicat de presă de la președinție, Maia Sandu „a subliniat importanța cooperării între state pentru accesul la instrumente și expertiză de apărare cibernetică în fața atacurilor facilitate de inteligența artificială.”

Data exactă a ședinței CNS nu a fost comunicată.

• Te-ar putea interesa și: Șeful Securității Cibernetice, despre cel mai mare furt digital din istoria Moldovei

Miercuri, premierul Vasile Tofan a anunțat retragerea din funcție a directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, în urma atacului cibernetic. El a susținut că incidentul ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă de atacuri cibernetice, cu implicarea unor actori statali străini, fără a preciza cine ar putea fi aceștia.

Potrivit AGE, atacul a vizat circa un milion de persoane, adică aproape jumătate din populația R. Moldova, iar tentativele de extragere a datelor asociate cu numere de identificare personală (IDNP) au avut loc în perioada 19-23 octombrie. Autoritățile au suspendat preventiv 82 de servicii publice digitale și au deconectat peste 30 de sisteme informaționale pentru a limita accesul neautorizat.

Datele compromise ar putea include informații de identificare, date despre familie, sănătate, pensii și prestații sociale, permise de conducere, vehicule, companii și informații financiare, precum IBAN-uri și datorii fiscale. AGE a mai anunțat că informațiile financiare nu au fost afectate și că nu au fost identificate modificări neautorizate în registrele de stat.

În ședința guvernului, miercuri, premierul Vasile Tofan a afirmat că datele cardurilor bancare nu au fost compromise, deoarece acestea sunt stocate pe serverele băncilor și ale operatorilor de plăți. Premierul a avertizat însă că principalul risc este folosirea datelor extrase pentru tentative de fraudă prin SMS-uri, e-mailuri sau apeluri telefonice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, a declarat miercuri că guvernul va actualiza standardele de siguranță pe care trebuie să le îndeplinească sistemele de supraveghere video din R. Moldova, pentru a nu permite „breșe”.

Ministrul a făcut declarația după ce Europa Liberă a dezvăluit că softul rusesc Trassir este folosit în mai multe instituții critice din R. Moldova, inclusiv pentru camerele de supraveghere video ale Aeroportului Internațional Chișinău și Agenției Servicii Publice.

„Nu doar că cunoaștem [despre faptul că instituțiile folosesc sistemul rusesc, n.r.], dar facem și ceva despre asta”, a răspuns ministrul Claudiu Năsui după ședința de guvern din 28 octombrie, întrebat cum comentează informațiile publicate de Europa Liberă.

• _{Citește investigația integral aici: „Ochiul Moscovei” în instituțiile Moldovei: de la aeroport la pașapoarte, camerele video merg pe tehnologie rusească}

Ministrul a mai spus că actualizarea standardelor de siguranță va fi făcută printr-o hotărâre de guvern „în curând”.

„Echipamentele care sunt achiziționate de stat – de instituțiile statului – să fie mai sigure și să nu avem genul acesta de potențiale breșe, care să apară în momente cheie”, a declarat Năsui, adăugând că actualizarea standardelor trebuie să facă sistemul „mai rezilient” și să asigure protejarea datelor.

Europa Liberă a arătat că sistemul rusesc Trassir mai este folosit pe camerele de la Administrația Națională a Penitenciarelor, în căminele Universității Tehnice și în centrele unde sunt organizate examenele de bacaureat.

Aeroportul Internațional Chișinău și Agenția Servicii Publice achiziționau echipamente rusești Trassir și în 2025.

Cele două instituții, care au răspuns întrebărilor Europei Libere în timpul investigației noastre, susțin că sistemele funcționează în rețele izolate de internet așa încât nu au motive de îngrijorare cu privire la siguranța datelor.

Serviciul de Tehnologii Informaționale și Securitate Cibernetică (STISC) a recunoscut că „nu a efectuat analize și nu a emis recomandări specifice” privind folosirea acestor sisteme în instituțiile publice.

Serviciile speciale ale Ucrainei au avertizat încă din 2022, de la invazia rusească la scară largă, că firma ar „coopera cu ministerele federale și serviciile de securitate ale Rusiei”, iar un experiment al Europei Libere în Ucraina arăta, în 2023, că sistemele Trassir, conectate la internet, trimiteau date către servere din Moscova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Bilanțul coliziunii dintre două trenuri de mare viteză din Spania a crescut la cel puțin 64 de morți, iar autoritățile avertizează că numărul victimelor ar putea crește. Echipele de salvare continuă miercuri, 28 octombrie, căutările printre vagoanele distruse, în apropiere de Urda, la circa 130 de kilometri sud de Madrid. Până la această oră, nu există informații confirmate public despre cetățeni moldoveni printre victime.

Ministerul de Externe de la Chișinău a precizat că a luat legătura cu autoritățile spaniole pentru a verifica dacă printre „persoanele afectate” se află cetățeni ai Republicii Moldova.

„Ambasada Republicii Moldova la Madrid nu a primit solicitări de asistență consulară în legătură cu acest incident”, a anunțat, la orele prânzului, MAE.

Coliziunea s-a produs puțin după ora 9:00, pe linia de mare viteză Madrid–Andaluzia, între un tren AVE al companiei naționale Renfe și unul operat de compania privată Iryo. Potrivit informațiilor preliminare, trenul Iryo s-ar fi oprit în apropiere de Toledo, la indicația administratorului infrastructurii feroviare ADIF, din cauza unei probleme de semnalizare, iar trenul Renfe l-ar fi lovit ulterior din spate, la viteză mare.

Reprezentanții autorităților din Castilia-La Mancha au declarat că în trenul operat de compania privată Iryo se aflau 147 de pasageri, iar în trenul de mare viteză al Renfe — 397 de persoane. În urma impactului, mai multe vagoane au deraiat, unele prăbușindu-se pe un terasament.

Imaginile difuzate de presa locală arată resturi de vagoane, bucăți de metal contorsionat și panouri distruse împrăștiate de-a lungul căii ferate.

Circumstanțele exacte ale accidentului urmează să fie stabilite de anchetă.

Autoritățile au mobilizat numeroase echipaje de salvare, pompieri, elicoptere și unități medicale mobile. Circulația pe linia de mare viteză dintre Madrid și sudul țării a fost suspendată.

Premierul Pedro Sanchez a declarat că este șocat de accident și a transmis condoleanțe familiilor victimelor, într-un mesaj publicat pe platforma X. Partidul Socialist și-a suspendat toate activitățile de campanie înaintea alegerilor anticipate din 29 noiembrie.

Accidentul are loc la nouă luni după o altă coliziune între trenuri de mare viteză pe aceeași linie, în apropiere de Adamuz, provincia Cordoba, soldată cu 46 de morți. Tragedia din ianuarie a declanșat dezbateri privind investițiile în întreținerea infrastructurii feroviare din Spania.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Guvernul a aprobat miercuri propunerea Ministerului Agriculturii de a prelungi până la 31 decembrie 2026 regimul de licențiere a importurilor de cereale și oleaginoase. Decizia acoperă doar o parte din perioada solicitată de fermierii moldoveni, care au cerut menținerea măsurii până la 31 mai 2027 pentru a-și proteja producția de importurile mai ieftine din Ucraina. Aceștia au avertizat că vor organiza noi proteste dacă revendicarea nu va fi îndeplinită. Actualul mecanism expiră la sfârșitul lunii octombrie, iar prelungirea trebuie să fie aprobată și de Parlament.

Premierul Vasile Tofan a declarat că prelungirea măsurii urmărește să-i ajute pe producătorii locali să-și valorifice recolta, în condițiile în care aceștia se confruntă cu dificultăți de depozitare și comercializare. Totodată, el a atras atenția asupra efectelor restricțiilor asupra altor ramuri economice, care depind de accesul la materie primă mai ieftină.

„Fiecare decizie are și o altă parte a medaliei”, a spus Tofan, în ședința de miercuri a executivului, referindu-se la interesele divergente ale agricultorilor și procesatorilor.

Potrivit premierului, restricțiile îi pot dezavantaja pe procesatori, care ar avea acces mai dificil la materie primă ieftină. În schimb, producătorii din zootehnie, morărit și panificație ar putea beneficia de cereale mai ieftine dacă importurile ar fi mai puțin restrictive.

Ministrul Agriculturii, Eugeniu Osmochescu, a susținut că prelungirea regimului este necesară pentru valorificarea producției moldovenești atât pe piața internă, cât și la export. Totuși, o analiză a ministerului indică presiuni asupra prețurilor la floarea-soarelui, pe fondul scăderii prețurilor de import și al dificultăților de export.

Osmochescu a respins și afirmațiile Asociației „Forța Fermierilor” potrivit cărora importurile de cereale ucrainene contribuie la aglomerarea traficului rutier din sudul țării. Ministrul a declarat că, potrivit datelor autorităților, prin Portul Giurgiulești nu au intrat camioane cu cereale din Ucraina și că cea mai mare parte a tranzitului de cereale se face pe calea ferată, în timp ce aglomerația s-ar datora transportului altor tipuri de mărfuri, inclusiv combustibil.

• Te-ar putea interesa și: Ce efecte ar putea avea viitoarea politică fiscală asupra agriculturii moldovene?

În pofida acestor argumente, „Forța Fermierilor” cere prelungirea licențierii până la 31 mai 2027, avertizând că produsele ucrainene mai ieftine ar putea reduce veniturile agricultorilor moldoveni. Asociația invocă precedentul din 2023, când fermierii locali au fost nevoiți să vândă cereale și oleaginoase la prețuri sub costurile de producție.

Într-o reacție pentru publicația NewsMaker, directorul executiv al Asociației „Forța Fermierilor”, Alexandru Slusari, și-a exprimat speranța că Parlamentul va examina joi, 29 octombrie, în două lecturi, propunerea Guvernului.

Totuși, el a calificat termenul propus drept „insuficient”. Potrivit lui, în condițiile blocajului din porturile ucrainene, Kievul ar avea nevoie de cel puțin șase luni pentru a-și exporta producția prin rute alternative.

De asemenea, Alexandru Slusari nu a exclus că agricultorii ar putea renunța la protestele anunțate pentru 29 și 30 octombrie, însă decizia le aparține.

Fermierii au avertizat că vor organiza proteste cu tehnică agricolă pe 29 și 30 octombrie dacă mecanismul nu va fi prelungit. Termenul actual al regimului de licențiere expiră la 31 octombrie, iar proiectul Guvernului trebuie aprobat de Parlament pentru a intra în vigoare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Vasile Tofan a anunțat retragerea din funcție a directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț, după ce datele personale a aproximativ 750.000 de moldoveni au fost extrase neautorizat în urma unui atac cibernetic. El susține că incidentul ar putea face parte dintr-o campanie mai amplă de atacuri cibernetice, cu implicarea unor actori statali străini, fără a preciza cine ar putea fi aceștia.

„Avem indicii despre o campanie mai largă, cu implicarea unor actori statali străini”, a declarat Tofan, la începutul ședinței guvernului de miercuri, precizând că instituțiile competente continuă investigațiile.

Premierul i-a mulțumit Nicoletei Colomeeț pentru contribuția la dezvoltarea serviciilor electronice, inclusiv EVO și MCabinet, dar a subliniat că prioritatea trebuie să fie securitatea acestora.

„Trebuie să înclinăm balanța nu spre popularizare, dar spre securizare”, a afirmat Tofan.

Interimatul la AGP va fi asigurat de Artiom Cociu, fost consilier în cabinetul primului ministru pentru managementul proiectelor.

• Citește și: Atac cibernetic în Republica Moldova: datele a circa 750.000 de persoane, extrase neautorizat

Potrivit AGE, atacul a vizat circa un milion de persoane, iar tentativele de extragere a datelor asociate cu numere de identificare personală (IDNP) au avut loc în perioada 19-23 octombrie. Autoritățile au suspendat preventiv 82 de servicii publice digitale și au deconectat peste 30 de sisteme informaționale pentru a limita accesul neautorizat.

Datele compromise ar putea include informații de identificare, date despre familie, sănătate, pensii și prestații sociale, permise de conducere, vehicule, companii și informații financiare, precum IBAN-uri și datorii fiscale. AGE a mai anunțat că informațiile financiare nu au fost afectate și că nu au fost identificate modificări neautorizate în registrele de stat.

În ședința guvernului, Vasile Tofan a afirmat că datele cardurilor bancare nu au fost compromise, deoarece acestea sunt stocate pe serverele băncilor și ale operatorilor de plăți. Premierul a avertizat însă că principalul risc este folosirea datelor extrase pentru tentative de fraudă prin SMS-uri, e-mailuri sau apeluri telefonice.

„Riscul principal este ca cetățenii să fie subiectul ingineriilor sociale”, a spus Tofan, îndemnându-i să nu divulge parole, coduri de verificare sau alte informații confidențiale și să evite linkurile suspecte.

CEC: Datele alegătorilor nu au fost afectate

Tot miercuri, 28 octombrie, Comisia Electorală Centrală (CEC) a anunțat că sistemele informaționale electorale și datele alegătorilor nu au fost afectate de incident. Registrul de Stat al Alegătorilor funcționează normal, iar integritatea și confidențialitatea datelor sunt asigurate, potrivit instituției.

Chișinăul a cerut sprijinul partenerilor externi, inclusiv al specialiștilor din Estonia, și acces la instrumente avansate de inteligență artificială (IA) pentru identificarea vulnerabilităților și prevenirea unor noi atacuri, a mai anunțat, miercuri, premierul Tofan.

„Cu IA poți lupta doar folosind și de partea noastră IA. Am apelat la partenerii noștri externi pentru a ne ajuta să obținem acces la modele care nu sunt disponibile publicului larg. Am apelat inclusiv la partenerii noștri din Estonia pentru a ne ajuta cu expertiză”, a spus premierul.

Tofan a menționat că atacuri cibernetice de amploare au loc tot mai frecvent și în alte țări, inclusiv în state dezvoltate. El a dat exemplul Danemarcei, unde un atac din 6 octombrie ar fi dus la expunerea a circa 8,8 milioane de conturi, și al Franței, unde un incident din aprilie, la Agenția Națională pentru Acte de Identitate, ar fi afectat aproximativ 11,7 milioane de conturi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Blocul premierului Benjamin Netanyahu conduce în alegerile parlamentare din Israel, însă nici tabăra sa, nici opoziția condusă de Gadi Eisenkot nu au obținut suficiente mandate pentru a forma o majoritate în Knesset. Partidele arabe au înregistrat un rezultat istoric și ar putea juca un rol decisiv în formarea viitoarei coaliții, deși nici Netanyahu, nici Eisenkot nu sunt dispuși să colaboreze cu acestea.

După numărarea a 92% din buletinele de vot, blocul care îl susține pe premierul Benjamin Netanyahu ar urma să obțină 53 de mandate în parlamentul israelian, dintre care 26 ar reveni partidului său, Likud. Blocul opoziției, condus de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al partidului Yashar, ar urma să obțină 48 de mandate.

Două partide arabe ar putea obține împreună 19 locuri în Knesset, cel mai bun rezultat din istoria lor. În aceste condiții, reprezentanții formațiunilor arabe ar putea deveni decisivi în negocierile pentru constituirea unei coaliții guvernamentale.

Niciunul dintre cele două blocuri principale nu dispune însă de suficiente mandate pentru a forma singur un guvern. Knessetul are 120 de locuri, iar pentru asigurarea unei majorități parlamentare sunt necesare cel puțin 61 de mandate.

Numărarea voturilor ar urma să continue încă câteva zile, cel mai probabil până vineri, 30 octombrie, potrivit presei israeliene. Au mai rămas de numărat voturile exprimate în străinătate, drept de care beneficiază doar militarii și diplomații israelieni.

Rezultatele rămân provizorii, iar distribuția finală a mandatelor va fi stabilită după încheierea numărării tuturor buletinelor de vot.

Negocieri dificile pentru formarea guvernului

Formarea unei majorități se anunță complicată. Netanyahu a cerut constituirea unui „guvern național puternic, de dreapta”, invocând realizările militare ale Israelului și ceea ce a numit oportunitatea de a elimina amenințarea reprezentată de Iran.

De cealaltă parte, Eisenkot a declarat că alegătorii au cerut schimbarea și i-a solicitat premierului să se retragă din viața politică. Liderul opoziției l-a avertizat, totodată, pe Netanyahu să nu folosească securitatea națională în scopuri politice.

Partidele arabe ar putea juca un rol decisiv în negocierile pentru formarea viitorului guvern. Totuși, Netanyahu exclude o alianță cu acestea, iar Eisenkot a respins, la rândul său, perspectiva unei guvernări comune. Sprijinul parlamentar al formațiunilor arabe ar putea rămâne însă important pentru opoziție.

În cazul în care niciun bloc nu va reuși să formeze o majoritate, negocierile ar putea dura săptămâni, iar eșecul acestora ar putea duce la organizarea unor noi alegeri. Până la instalarea unui nou guvern, Netanyahu ar putea rămâne în funcția de premier interimar.

Participarea la scrutin a ajuns la 77,7%, potrivit Comisiei Electorale Centrale. Este cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii și cu aproximativ șapte puncte procentuale peste cel înregistrat la alegerile din 2022.

Acestea sunt primele alegeri parlamentare din Israel de la atacul lansat la 7 octombrie 2023 de organizația Hamas, considerată teroristă inclusiv de SUA și UE, și de la războaiele care au urmat în Fâșia Gaza și Liban, precum și cu Iranul.

Votul a fost perceput drept un test major pentru Netanyahu și pentru coaliția sa de dreapta, în contextul criticilor legate de eșecurile de securitate care au precedat atacul din octombrie 2023 și al controverselor privind direcția politică a guvernului.

Netanyahu respinge responsabilitatea personală pentru deficiențele care au permis atacul Hamas și își prezintă bilanțul militar drept argument pentru continuarea mandatului. În același timp, criticii săi susțin că politicile guvernului au accentuat diviziunile interne și au contribuit la izolarea internațională a Israelului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat că o întâlnire între liderul rus Vladimir Putin și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, va avea loc „foarte curând”. Trump a făcut declarația miercuri, în fața jurnaliștilor, relatează corespondentul RFE/RL.

„Înregistrăm progrese semnificative în relațiile dintre Rusia și Ucraina... Întâlnirea va fi organizată foarte curând și cred că vom reuși să facem progrese importante”, a spus Trump, fără a oferi detalii.

Declarația vine în contextul intensificării eforturilor diplomatice ale administrației Trump pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

Anterior, s-a anunțat că luna viitoare va avea loc o întâlnire trilaterală la care vor participa reprezentanți ai Ucrainei, Statelor Unite și Rusiei, cu scopul de a relua negocierile de pace.

Kremlinul a declarat că întâlnirea reprezentanților celor trei țări este programată pentru luna noiembrie, în Emiratele Arabe Unite.

• Citește și: Zelenski: Ucraina nu va accepta limitarea armatei și neutralitatea în schimbul păcii. Teritoriile, o „linie roșie”

Data exactă a negocierilor nu a fost stabilită. Pe 27 octombrie, mai multe publicații occidentale, citându-l pe premierul Poloniei, Donald Tusk, au relatat că negocierile dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite sunt programate provizoriu pentru 4 noiembrie, în Emiratele Arabe Unite. Între timp, Biroul Președintelui Ucrainei nu confirmă încă data exactă a negocierilor trilaterale privind parametrii unei soluționări pașnice.

Zelenski și Putin nu s-au mai întâlnit față în față de când Rusia a lansat invazia la scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Recent, Zelenski și-a exprimat disponibilitatea de a se întâlni cu Putin pentru a negocia încheierea războiului, la Miami, în Statele Unite, unde în decembrie va avea loc summitul G20.

La Kremlin a declarat că decizia privind participarea lui Putin la summitul G20 din Miami nu a fost încă luată.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Armistițiul negociat de Statele Unite în orașul ucrainean Oleșki a fost extins pentru a include și zone din afara orașului, în regiunea Herson, astfel încât să permită livrarea de ajutoare umanitare, evacuarea civililor și trecerea în siguranță a convoaielor umanitare. Măsura urmărește să atenueze situația dramatică a populației rămase în oraș, care are nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă.

Regimul de încetare a focului, mediat de prima doamnă a Statelor Unite, Melania Trump, a intrat în vigoare pe 27 octombrie, cu două zile mai devreme decât era prevăzut, „pentru a proteja siguranța civililor și a facilita livrarea ajutoarelor umanitare esențiale”, a declarat aceasta într-o postare pe X.

„Zona geografică în care se aplică armistițiul a fost extinsă dincolo de Oleșki, în regiunea Herson, pentru a asigura trecerea în siguranță a convoaielor umanitare”, a adăugat ea.

Anunțat săptămâna trecută, armistițiul vine pe fondul unei situații umanitare extrem de gravă în Oleșki, unde populația rămasă, formată în principal din persoane în vârstă, are nevoie urgentă de îngrijiri medicale, medicamente, alimente și apă potabilă.

Ministerul rus al Apărării a anunțat că a suspendat focul în direcția Herson și a instituit un „regim de încetare a focului” înaintea operațiunii umanitare planificate în Oleșki.

Petro Andriușcenko, fost consilier al primarului din Mariupol, care conduce în prezent Centrul pentru Studiul Ocupației, a declarat pentru Current Time că operațiunea de deminare din apropierea orașului urma să înceapă pe 27 octombrie, iar un convoi umanitar și o misiune de evacuare urmează să ajungă în zonă pe 30 octombrie.

Potrivit oficiului Melaniei Trump, în oraș au rămas între 1.700 și 2.000 de persoane, inclusiv aproximativ 50 de copii. Se crede că majoritatea sunt persoane în vârstă care nu au putut sau nu au dorit să plece. Din 2022, în oraș nu s-a făcut o numărătoare oficială a populației.

Situat pe malul ocupat de Rusia al fluviului Nipru, vizavi de orașul Herson, Oleșki avea aproximativ 24.000 de locuitori înainte de invazia rusă la scară largă din februarie 2022. Orașul a fost afectat de ani de lupte, strămutări și izolare. Distrugerea barajului Kahovka, în iunie 2023, a agravat situația: se estimează că aproximativ 90% din teritoriul orașului a fost inundat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.