Linkuri accesibilitate

Dronele rusești căzute în Moldova lasă în urmă pagube și un mare semn de întrebare: cine plătește?

Câmp agricol arzând la Talmaza, Ștefan Vodă, după explozia unei drone, 19 august 2026
Câmp agricol arzând la Talmaza, Ștefan Vodă, după explozia unei drone, 19 august 2026

De la nord la sud, dronele rusești căzute pe teritoriul Republicii Moldova au avariat zeci de case și hectare întregi de culturi. În lipsa unui mecanism de despăgubire, costurile cad pe umerii autorităților locale sau rămân neacoperite. Dar cine ar trebui să-și asume, de fapt, aceste prejudicii?

Cine credeți că ar trebui să suporte cheltuielile pentru pagubele provocate de dronele căzute pe teritoriul R. Moldova? Click pentru a participipa la un SONDAJ

Drona care a căzut marți în satul Mihăilenii Vechi este a șasea care a explodat pe teritoriul R. Moldova de la începutul invaziei ruse la scară largă în Ucraina și cea de-a cincea care produce pagube localnicilor.

Valerian Cecan, primarul satului, spune pentru Europa Liberă că „explozia a fost foarte puternică” și a provocat arderea a „trei-patru” hectare de imaș, dar și a circa două hectare dintr-un lan de porumb care aparține unui fermier din localitate.

Edilul menționează că urmează să instituie o Comisie pentru situații excepționale, care va estima valoarea prejudiciului, alături de proprietarul culturii agricole distruse.

El spune însă că nu știe cine o să-și asume aceste cheltuieli, pentru că „noi avem fondul primăriei care e prevăzut în cazul calamităților, nu e prevăzut pentru așa cazuri”. „Juridic, noi nu putem să alocăm așa bani”.

„Asta înseamnă că [păgubitul] poate avea pretenții numai de la cei a căror este drona, după ce se constată a cui a fost”, afirmă primarul, pentru Europa Liberă.

Imagine publicată de Poliție pe 8 septembrie de la locul unde a căzut o dronă provocând un incendiu, Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani
Imagine publicată de Poliție pe 8 septembrie de la locul unde a căzut o dronă provocând un incendiu, Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani

„Ajutor material” din partea Consiliului raional

Pe de altă parte, viceprimarul satului Talmaza, Anatolie Ababii, unde o altă dronă a explodat pe 17 august și a afectat 20 de ari dintr-un lan de porumb aparținând unei familii tinere din localitate, crede că „trebuie de întors paguba”.

Valoarea pagubei constatate de Comisia pentru situații excepționale din localitate a fost estimată la circa 11.000 de lei.

Nu este clar însă deocamdată cine își va asuma cheltuielile. Alesul local spune că urmează să fie inițiată o altă comisie pe acest subiect pentru a determina dacă banii vor fi alocați din bugetul primăriei sau a Consiliului raional.

La Naslavcea, localitatea unde în 2022 a căzut prima rachetă rusească, după ce a fost doborâtă de sistemul ucrainean de apărare antiaeriană, prejudiciile și le-a asumat Consiliul raional Ocnița.

Secretara primăriei a spus Europei Libere că circa 67 de familii din localitate au beneficiat de „ajutor material” din partea Consiliului, după ce unda de șoc a proiectilul rus le-a spart geamurile și le-a deteriorat mai multe porțiuni din acoperișurile caselor.

O locuitoare din Naslavcea evaluează pagubele în urma exploziei unei rachete la Naslavcea, în noiembrie 2022
O locuitoare din Naslavcea evaluează pagubele în urma exploziei unei rachete la Naslavcea, în noiembrie 2022

„Nu ne protejează împotriva dronelor, dar măcar când sunt pagube, să ne ajute”

Localitatea Crocmaz, din raionul Ștefan Vodă, amplasată la hotarul cu Ucraina, este cea mai afectată de căderile de drone rusești de pe teritoriul Republicii Moldova. De la începutul acestui an, trei aparate de zbor au căzut pe teritoriul satului; două au explodat.

Cea mai recentă dronă a explodat în localitate pe 2 septembrie, provocând pagube unui agent economic din sat: o porțiune de viță-de-vie a fost distrusă, iar două tractoare au fost avariate de fragmentele proiectilului. Aceleași fragmente au spart și geamul casei paznicului culturii, a declarat pentru Europa Liberă primarul localității, Ion Veleșco.

Primarul spune că autoritățile locale calculează în prezent prejudiciile și, dacă agentul economic va solicita despăgubiri, primăria va trebui să le acopere din bugetul local – deși consideră nedrept ca povara financiară să cadă pe umerii administrației locale.

„Eu nu cred că e normal așa. Trebuie să fie o comisie de stat care să compenseze, până la urmă, să vină cu soluții – măcar să ne aloce niște bani în buget pentru astfel de cazuri, dacă suntem în zonă de risc”, afirmă el.

În cazul celeilalte drone care a explodat pe 9 august, primarul spune că aceasta a afectat geamurile și acoperișurile a patru case din sat. Într-un caz, fragmentele dronei au spart geamul unei locuințe și au pătruns în interior, chiar în timp ce oamenii se aflau acasă.

Colaj cu fragmente de dronă și consecințele impactului aparatului la Crocmaz, Ștefan Vodă, 10 august 2026
Colaj cu fragmente de dronă și consecințele impactului aparatului la Crocmaz, Ștefan Vodă, 10 august 2026

Spre deosebire de cazul din septembrie, localnicii nu au cerut despăgubiri, spune primarul, pentru că impactul a fost mai degrabă psihologic.

Ion Veleșco atrage atenția asupra lipsei unui sistem de avertizare pentru localnicii din zonele expuse riscului. „Noi nu suntem protejați absolut deloc. Măcar să fim preveniți cumva – administrația să știe că iată, zboară, vine ceva, la ce să ne așteptăm”, spune Veleșco.

El speră ca autoritățile centrale să vină cu soluții concrete, chiar dacă recunoaște că statul nu poate oferi protecție directă împotriva dronelor.

„E clar că nu o să ne protejeze împotriva dronelor, dar măcar când sunt pagube, să ne ajute. Măcar să ne sprijine să reparăm subsolurile, ca să putem adăposti localnicii”, conchide primarul de la Crocmaz.

SONDAJ

„Trebuie să fie un efort național”

Constantin Cojocaru, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale, crede că atunci când pagubele sunt mici, ele pot fi acoperite din fondurile de rezervă pentru situații excepționale ale primăriilor sau raioanelor. Pagubele semnificative, crede el, „trebuie să le acopere puterea centrală”.

La rândul rău, expertul în probleme de securitate, Andrei Curăraru, spune că recuperarea prejudiciilor create de drone „trebuie să fie un efort național” și că „este de datoria R. Moldova să-și apere cetățenii de astfel de incursiuni”.

„Trebuie să existe o practică, inclusiv un regulament, în legătură cu constatarea acestor prejudicii (...) ca să fie mai clar cine le recuperează și să nu cadă această povară doar pe autoritățile locale, care de multe ori pot avea un buget foarte modest”.

Totodată, expertul spune că aceste cazuri trebuie documentate până la final, inclusiv pentru a se stabili proveniența dronei, pentru ca ulterior Guvernul să le poată conecta la dosarul „mai larg” privind recuperarea prejudiciilor cauzate de Federația Rusă, pe care-l pregătește.

„Trebuie inițiată o cauză penală pe teritoriul R. Moldova, demonstrat juridic că dronele sunt de proveniență rusească și că au provocat un prejudiciu, și atunci pot fi conectate la aceste solicitări de compensare a prejudiciului”.

Incidentele cu drone s-au intensificat în ultimele luni: doar în luna august au avut loc 17 astfel de incidente – mai multe decât în tot anul trecut. Majoritatea au avut loc în partea de sud-est a țării.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat după ultimul incident de la Mihăileni că R. Moldova „ține cu greu pasul” împotriva amenințărilor aeriene rusești și că „nu excludem cazurile letale în următoarea perioadă”.

De la începutul războiului la scară largă declanșat de Rusia în Ucraina, în R. Moldova au fost înregistrate peste 70 de incidente cu rachete și drone, dintre care puțin peste 30 s-au prăbușit pe teritoriul țării, în special în centrul și sudul acesteia.

Anterior, Europa Liberă a scris că, în perioada 2023-2024, procurorii au deschis opt cauze penale privind survolarea ilegală a spațiului aerian al Moldovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

  • 16x9 Image

    Daniela Calmis

    Sunt bursieră la Europa Liberă Moldova în cadrul bursei în jurnalism „Václav Havel”. Din 2022, lucrez ca jurnalistă independentă și scriu despre corupție, drepturile omului și dezinformare. Mi-am început activitatea ca reporteră de investigații la Ziarul de Gardă, iar ulterior am colaborat cu mai multe instituții locale și internaționale. Sunt licențiată în jurnalism și științele comunicării, iar în prezent urmez un masterat în Media și Studii Regionale la Universitatea Carolină din Praga.

XS
SM
MD
LG