Miercuri, Zelenski a participat la funeraliile regelui norvegian Harald al V-lea, care a decedat la vârsta de 89 de ani; la ceremonie au fost prezenți lideri din întreaga lume, printre care și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
La Oslo, Zelenski a purtat discuții cu prim-ministrul Støre și alți membri ai guvernului despre noile ajutoare militare și civile oferite Ucrainei de Norvegia.
Secretarul de stat Bhanuja Rasiah, din cadrul Cancelariei prim-ministrului Norvegiei, a precizat ulterior pentru presă că incidentul cu drona din Moldova, din 8 septembrie, menționat de Jonas Gar Støre, a întârziat decolarea lui Zelenski, însă nu se știe dacă a existat o amenințare directă pentru aeronava prezidențială.
„În spațiul aerian deasupra Moldovei a apărut o amenințare din cauza unei drone, ceea ce a întârziat decolarea lui Zelenski către Oslo. Acestea sunt amenințări cu care se confruntă zilnic. Nu se știe cât de aproape se aflau dronele de avionul său”, a comentat oficialul.
Ministrul finanțelor din Norvegia, fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că a aflat despre incident de la Zelenski în timpul întâlnirii din seara zilei de 8 septembrie. Într-un interviu pentru postul public norvegian NRK, Stoltenberg a confirmat că președintele Ucrainei a vorbit despre o „amenințare” la adresa avionului său.
„Ne-a povestit despre asta ieri seara, când ne-am întâlnit. Nu pot intra în detalii, dar a întârziat - au existat anumite amenințări la adresa avionului. Însă, nu cunosc suficient de bine detaliile pentru a putea spune mai multe”, a menționat el.
Reamintim că prim-ministrul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a declarat la postul public de televiziune norvegian NRK că avionul președintelui Ucrainei a fost la un pas de a fi lovit de o dronă, atunci când acesta decola de la Chișinău spre Oslo.
„Avionul său aproape că a fost lovit de o dronă în timp ce decola din Moldova. Aceasta este realitatea cu care se confruntă”, a declarat premierul norvegian.
Precizările Chișinăului
La Chișinău, purtătorul de cuvânt al guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat miercuri seara, citat de agenția „Molpress”, că spațiul aerian al țării a fost închis temporar pe 8 septembrie (între orele 16:30 și 17:39 — n.r.) din cauza unei drone rusești care a pătruns din Ucraina. Măsura a dus la întârzierea decolării a trei avioane și a aterizării altor patru.
„Tot din acest motiv, avionul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski a decolat cu întârziere de pe Aeroportul Internațional Chișinău”, a precizat purtătorul de cuvânt.
Avionului lui Zelenski i s-a acordat permisiunea de decolare după ce autoritățile moldovene au primit confirmarea că drona a explodat la sol în zona satului Mihăilenii Vechi din raionul Rîșcani, la aproximativ 160 de kilometri de Aeroportul Internațional din Chișinău. În urma incidentului, nimeni nu a fost rănit.
Conform datelor portalului de monitorizare a traficului aerian global adsbexchange.com, avionul lui Vladimir Zelenski a decolat de la Chișinău la ora 17:52.
Biroul lui Zelenski: este o „exagerare”
În același timp, o sursă a agenției AFP din cadrul Biroului Președintelui Ucrainei a calificat declarațiile privind riscul la care a fost expus Zelenski drept o „exagerare”. „În Moldova a fost alarmă când drona a pătruns în spațiul aerian moldovean și apoi în cel românesc”, a menționat interlocutorul agenției.
Marți după-amiază, o dronă de tip „Shahed” a traversat Republica Moldova de la est la vest, inclusiv în apropierea Chișinăului, înainte de a intra în spațiul aerian al României prin județul Iași, potrivit Ministerului Apărării. La scurt timp, drona s-a întors și s-a prăbușit în apropiere de Mihăilenii Vechi, raionul Rîșcani.
Din cauza dronei, spațiul aerian din partea centrală a Republicii Moldova a fost închis pentru mai mult de o oră. Autoritatea Aeronautică Civilă a informat că trei avioane, aflate deja în zbor, au fost nevoite să rămână în așteptare în spațiul aerian al României timp de aproximativ 15 minute, alte trei au rămas la sol în Chișinău, iar un avion a efectuat o aterizare forțată la Iași.
Pătrunderea dronei pe teritoriul României a dus la suspendarea temporară a zborurilor și la Iași.
Ministerul Apărării din România a informat că două avioane militare F-18 de la Baza Aeriană nr. 57 „Mihai Cogălniceanu” au fost trimise în aer „pentru monitorizarea situației”.
A doua zi, pe 9 septembrie, forțele rusești au lansat un atac cu drone asupra punctului de trecere ucrainean „Starokazacie”, din regiunea Odesa, de la granița cu Republica Moldova. În urma atacului, potrivit autorităților, două persoane au fost ucise, iar alte trei au fost rănite.
De ce zboară Zelenski prin Chișinău
Începând cu luna iunie 2026, președintele Zelenski pleacă adesea în călătoriile sale din străinătate prin aeroportul Chișinău, și nu de pe aeroportul Rzeszów (Jasionka) din estul Poloniei, cum făcea de obicei.
Presa a remarcat că schimbarea s-a produs pe fondul unor noi tensiuni în relațiile dintre Ucraina și Polonia, izbucnite după ce Zelenski a redenumit o unitate militară din țara sa „în cinstea eroilor UPA”.
Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial împotriva Armatei Roșii, dar a fost implicată și în masacrele din Volinia, între 1943 și 1945, în care, potrivit Varșoviei, au fost uciși aproximativ 100.000 de etnici polonezi.
Deși Zelenski a spus că gestul său nu este unul anti-polonez, președintele de la Varșovia, Karol Nawrocki, a decis să-i retragă omologului său ucrainean Ordinul Vulturului Alb, acordat în 2023.
Nici Kievul, nici Varșovia și nici Chișinăul nu au comentat speculațiile legate de schimbarea aeroportului folosit de Zelenski pentru vizitele sale peste hotare. În anii anteriori, de obicei, pe aeroportul din Rzeszów (Jasionka) începeau și se încheiau călătoriile internaționale ale liderului de la Kiev și ale altor delegații ucrainene care foloseau avionul prezidențial.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te