Igor Boțan crede că partidul de la guvernare nu are șanse de câștig la alegerile regionale, pentru că „imaginea PAS în Găgăuzia a fost șifonată” de conflictul dintre autoritățile de la Chișinău și cele de la Comrat care au precedat acest scrutin.
După nouă luni de la expirarea mandatului Adunării Populare de la Comrat, Curtea Constituțională a declarat, în iulie, neconstituționale o serie de prevederi care reglementau alegerile din autonomia găgăuză. În august, Parlamentul, unde PAS deține majoritatea, a modificat Codul Electoral încadrându-le în sistemul electoral național.
Alegerile bașcanului (guvernatorului) Găgăuziei vor avea loc în aceeași zi cu cele în legislativul autonomiei, pe 15 noiembrie. Funcția a fost declarată vacantă la un an de la condamnarea Evgheniei Guțul pentru complicitate la finanțare ilegală a fostului Partid Șor.
„Pentru strategia PAS, este important să spună următoarele lucruri: «A fost un conflict pe care l-a generat garnitura lui Ilan Șor acolo. Noi v-am dat o soluție de ieșire din acest conflict. Noi nu participăm în campania electorală pentru a evita orice fel de speculații»”, spune Boțan.
„Dar toată lumea înțelege că o astfel de explicație este, mai degrabă, de ochii lumii, pentru că PAS știe că, dacă va avea candidați oficiali, acești candidați vor fi pe ultimul loc”, adaugă comentatorul.
Și Nicolae Negru prezice o explicație similară din partea PAS: „Dacă ar fi să mă pun în locul lor, aș zice că «oricum o să pierdem, că decât se pierdem, mai bine nu participăm, că noi avem probleme mai importante, integrarea europeană, de exemplu, creșterea economică». Vor găsi ce se spună”.
Analistul constată cu regret că nici alte partide pro-europene, cum ar fi „Democrația Acasă” sau Platforma DA, nu participă la alegerile din Găgăuzia, care este considerată o regiune pro-rusă.
Opt persoane au cerut să fie înscrise în cursa pentru funcția de bașcan al Găgăuziei până la termenul-limită de 6 octombrie. Printre aceștia se numără fostul procuror general și candidat la prezidențiale Alexandr Stoianoglo, primarul Comratului, Serghei Anastasov, și câțiva foști deputați socialiști, comuniști sau democrați, precum Fiodor Gagauz, Oleg Garizan și Cornel Dudnic.
Pentru cele 35 de mandate de deputat în Adunarea Populară, au fost desemnați 138 de concurenți electorali, dintre care 95 sau 70% sunt independenți, iar 43 – înaintați de cinci partide, cei mai mulți (23 la număr) – de Partidul Socialiștilor.
Deciziile finale privind înregistrarea candidaților vor fi luate până pe 13 octombrie, iar campania electorală va începe pe 16 octombrie.
Alte subiecte discutate în această ediție:
- Este noua strategie de extindere a UE, propusă de Comisia Europeană, convenabilă pentru R. Moldova?
- Ar putea fi exploatat acest model de criticii integrării europene pentru a promova narațiunea că R. Moldova va fi un „membru de mâna a doua”?
- De ce s-a ținut cu ușile închise ședința la care Parlamentul a aprobat efectivul și structura Armatei Naționale?
În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră europalibera.md.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
