Datele personale a circa 750.000 de moldoveni, asociate cu numere de identificare personale (IDNP), au fost extrase neautorizat, între 19 și 23 octombrie, în urma unui atac cibernetic asupra serviciilor publice digitale din R. Moldova, care a vizat circa un milion de persoane.
Premierul Vasile Tofan a spus că R. Moldova a fost ținta unor atacuri coordonate de amploare, cu posibila implicare a unor actori statali străini, fără a preciza cine ar putea fi aceștia. Atacatorii ar fi exploatat vulnerabilitățile unor servicii digitale, inclusiv cu ajutorul inteligenței artificiale.
Pentru Nicolae Negru, este „evident că statul nu și-a făcut datoria” și nu a reușit să protejeze datele cetățenilor. Făcând trimitere la explicațiile unor experți, analistul spune că autoritățile nu au ținut pasul cu dezvoltarea tehnologiilor din acest domeniu și nu și-a modernizat sistemele: „De exemplu, o parolă nu a fost adusă la standardele actuale de securitate sau, în unele cazuri, nu se cerea identificarea persoanei care accesa aceste site-uri guvernamentale”.
Negru crede că extragerea datelor putea fi evitată și că responsabilitatea o poartă conducerea Agenției de Guvernare Electronică, care „a pus accentul pe promovarea serviciilor digitale, dar i-a scăpat din vedere securitatea”. De altfel, directoarea agenției, Nicoleta Colomeeț, a demisionat în urma incidentului cibernetic, interimatul fiind preluat de Artiom Cociu.
„Este adevărat, s-au luat anumite măsuri acum și mai bine mai târziu decât niciodată, dar, desigur, cetățenii trebuie să se aștepte la lucruri foarte urâte”, punctează Nicolae Negru.
Pe de altă parte, Igor Boțan atrage atenția că atacuri cibernetice majore au avut loc și „la case mai mari”, în țări precum Danemarca, Singapore sau China. „Este reversul digitalizării”, spune comentatorul.
El a făcut un experiment întrebând inteligența artificială dacă algoritmii pe care le folosesc marile platforme pot fi concepuți astfel încât să nu permită furtul de date, iar răspunsul a fost un „nu principial”.
În ceea ce privește atacul cibernetic asupra R. Moldova, Boțan spune că există indicii cine ar sta în spatele lui: „Este vorba de resurse foarte serioase, de care pot dispune doar structuri statale specializate, și nu hackeri individuali sau grupuri criminale care folosesc datele pentru tot felul de escrocherii. […] Este una dintre dimensiunile războiului hibrid. Cine poartă acum un război hibrid împotriva R. Moldova?”
Cei doi invitați permanenți ai podcastului mai spun că autoritățile ar trebuie să le explice acum cetățenilor cum să nu cadă în plasa escrocilor care le-ar putea folosi datele personale.
Alte subiecte discutate în această ediție:
- De ce nu înlocuiesc instituțiile publice sistemele de supraveghere video care folosesc software-ul rusesc Trassir, după cum a dezvăluit Europa Liberă?
- De ce guvernarea și opoziția interpretează diferit statutul de neutralitate al R. Moldova, atunci când vorbesc de cooperarea militară cu Ucraina?
- Dincolo de gestul simbolic, ce a adus prima vizită externă, la Chișinău, a premierului român Luca Niculescu?
- Cui îi este adresată campania de denigrare a Partidului Acțiune și Solidaritate din ziarele și pliantele distribuite de Mișcarea Alternativă Națională?
În podcastul „Dincolo de Știri”, explicăm și punem în context cele mai importante evenimente ale săptămânii, împreună cu invitații noștri permanenți, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Un episod nou apare în fiecare sâmbătă dimineața, pe YouTube și pe pagina noastră europalibera.md.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
