Farhad N. avea doar câteva luni când două avioane deturnate au fost pilotate în mod deliberat către turnurile gemene ale World Trade Center din New York, pe 11 septembrie 2001, în cadrul atacurilor asupra Statelor Unite care au provocat moartea a mii de oameni.
Douăzeci și cinci de ani mai târziu, el a fost condamnat la închisoare pe viață pentru că a intrat cu un autoturism Mini Cooper într-o mulțime de oameni la München, provocând moartea a doi oameni și rănirea a zeci de persoane.
Povestea acestui afgan în vârstă de 25 de ani evidențiază modul în care s-a schimbat lumea după 11 septembrie - atât amenințarea teroristă, cât și operațiunile antiteroriste se află într-o continuă schimbare.
Galerie Foto | 22 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie
Atacurile din 11 septembrie au fost puse la cale de Al-Qaeda, o grupare condusă de milionarul saudit Osama bin Laden și protejată de autoritățile talibane din Kabul, care au fost ulterior îndepărtate de la putere.
După acel eveniment, Farhad N. – al cărui nume de familie este abreviat în conformitate cu normele germane privind protecția datelor personale – a crescut într-o țară în care forțele internaționale conduse de SUA au luptat timp de 20 de ani pentru a ține talibanii la distanță.
Ulterior, el s-a numărat printre sutele de mii de afgani care și-au părăsit țara în căutarea păcii și prosperității în Europa – fiind radicalizat, însă, de propaganda online difuzată de imami din țara sa natală.
El nu avea nicio afiliere sau legătură cu vreun grup anume și pare să fi acționat exclusiv din proprie inițiativă.
„Pe vremuri, îi numeam pe aceștia «actori solitari» sau «lupi singuratici». Acesta este viitorul”, a declarat pentru RFE/RL un fost diplomat american cu zeci de ani de experiență în combaterea terorismului.
„Nimeni nu trebuie să facă parte dintr-un grup… Pot fi inspirați de un grup, pot fi inspirați de mai multe grupuri,” a spus fostul diplomat, care nu a dorit să-și dezvăluie numele, adăugând că progresele în domeniul inteligenței artificiale intensifică un „punct de inflexiune” în evoluția amenințărilor teroriste.
RFE/RL a discutat cu mai mulți experți despre modul în care mijloacele tehnologice care nu existau acum 25 de ani – inclusiv dronele, inteligența artificială și rețelele de socializare – creează un mediu complet nou și mai periculos.
„Începem să observăm o prezență online mult mai mare. Începem să observăm o utilizare mult mai intensă a „influencerilor”. Pe lângă actorii „standardizați” cu care ne-am obișnuit în contextul terorismului, avem și actori solitari, cei care sunt influențați”, a declarat pentru RFE/RL generalul american în rezervă Joseph Votel.
Votel a condus un asalt cu parașutiști al trupelor americane asupra pozițiilor talibanilor din Kandahar în octombrie 2001, la doar câteva săptămâni după atacurile din 11 septembrie asupra New York-ului și Washingtonului. El a continuat să joace un rol-cheie în ceea ce a fost numit „Războiul împotriva terorismului”, servind și în Irak și conducând operațiuni împotriva militanților Statului Islamic (IS).
„Aceste organizații teroriste au supraviețuit. Au continuat să se adapteze pe cât posibil… au devenit mai sofisticate”, a spus el. „Mediul este mult mai complex acum pentru experții în securitate.”
„Teroriști de generație veche”
În cazul Al-Qaeda, povestea de după 11 septembrie a fost una a „francizelor” – grupuri precum Al-Shabaab din Somalia și Jama'at al Islam al Muslimin (JNIM) din regiunea Sahel a Africii de Vest, care s-au afiliat la Al-Qaeda prin corelarea propriilor obiective locale cu ambiția acesteia de a organiza noi atacuri la nivel global.
Această structură difuză a permis „mărcii” Al-Qaeda să supraviețuiască după ce forțele militare americane i-au lovit conducerea și au privat-o de refugii sigure în Afganistan în lunile de după 11 septembrie.
Noua Strategie antiteroristă a SUA , publicată în luna mai, plasează Al-Qaeda și „cel mai agresiv subgrup al său, Al-Qaeda din Peninsula Arabică (AQAP)”, în fruntea listei a ceea ce numește „teroriști islamiști de generație veche”.
Un raport al ONU din luna trecută a descris AQAP drept „avangarda” mișcării globale Al-Qaeda.
În ultimii ani, studiile au arătat modul în care filialele Al-Qaeda își coordonează finanțarea și instruirea. De exemplu, observatorii ONU au remarcat anul trecut o singură plată de răscumpărare în valoare de 50 de milioane de dolari către JNIM, sumă pe care aceasta a împărțit-o cu AQIM (Al-Qaeda în Maghrebul Islamic), AQAP din Yemen și „conducerea de vârf a Al-Qaeda din Asia de Sud”.
De asemenea, aceștia își intensifică comunicarea online.
„Propaganda Al-Qaeda din Yemen a crescut vertiginos după retragerea din Afganistan și până în prezent. Au publicat mai mult decât am publicat eu în ultimii doi ani”, a declarat pentru RFE/RL Sara Harmouch, expertă în terorism și cercetătoare la Frontier Security Institute și la Programul privind Extremismul de la Universitatea George Washington.
„Al-Qaeda din Yemen, încă de acum câteva luni… a publicat declarații și videoclipuri care incitau la atacuri de tip «lup singuratic», cerând persoanelor aflate în Occident să comită atacuri pe teritoriul SUA și în Europa”, a spus ea.
Zburăm pe nevăzute?
În acest context care se schimbă rapid, apare o altă problemă: pierderea capacității de combatere a terorismului.
„Zburăm pe nevăzute. În ultimul an și jumătate… am pierdut oameni și am pierdut bani”, a spus fostul diplomat, adăugând că actualul context geopolitic a agravat această provocare.
„În acest moment, ne aflăm într-un fel în ochi al furtunii - între urmările zilei de 7 octombrie [atacul din 2023 asupra Israelului condus de Hamas] și războiul în curs cu Iranul”, a continuat el. „Am pierdut o mulțime de oameni valoroși care aveau experiență pe teren și cunoștințe instituționale.”
În cadrul unui webinar organizat pe 2 septembrie de Universitatea George Washington, îngrijorări similare au fost exprimate de alți experți de frunte în domeniul combaterii terorismului.
Tom Sanderson, de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, a remarcat o „reducere a atenției acordate terorismului, bugetelor și personalului”, în timp ce Bruce Hoffman, de la Consiliul pentru Relații Externe, a vorbit despre un „exod” al personalului din cadrul biroului de combatere a terorismului al Departamentului de Stat, care a fost restructurat anul trecut.
Nu a existat niciun comentariu imediat din partea Casei Albe sau a Departamentului de Stat cu privire la problemele ridicate în acest articol. Finanțarea pentru combaterea terorismului a început să scadă după o revizuire din 2018, iar aceste reduceri au luat avânt începând cu 2025.
Strategia SUA de combatere a terorismului afirmă că „națiunea noastră nu a fost bine servită de comunitatea sa de informații, care a rămas împotmolită în vechile moduri de a privi amenințările”.
c, director de cercetare la CAN, un alt think-tank cu sediul la Washington, a declarat pentru RFE/RL că în ultimii ani a avut loc o schimbare politică esențială.
„Obiectivele noastre s-au îndepărtat de înfrângerea totală a acestor grupuri și s-au orientat către gestionarea eficientă a amenințării pe care o reprezintă acestea… ținând-o departe de teritoriul SUA”, a spus el.
„Consider că structura pe care SUA o are în prezent a fost în mare măsură eficientă în acest sens în ultimii cinci până la șapte ani”, a adăugat Jonathan Schroden.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.