La 25 de ani după ce a servit drept rampă de lansare globală pentru atacurile din 11 septembrie, Afganistanul a parcurs „un cerc complet” - talibanii au revenit la putere după o prezență militară internațională de 20 de ani condusă de SUA, iar membrii Al-Qaeda și-au găsit din nou un refugiu sigur în această țară.
Deocamdată, situația respectivă nu a dus la acte teroriste majore în capitalele occidentale, planificate din Afganistan, cu atât mai puțin la ceva asemănător cu atacurile din 11 septembrie din Statele Unite.
Foști oficiali militari și din serviciile secrete, diplomați și experți regionali au exprimat însă opinii divergente în interviurile acordate RFE/RL cu privire la cauzele fenomenului. Unii au susținut că situația actuală este fundamental diferită de cea dinainte de 11 septembrie. Alții au avertizat asupra unei amenințări crescânde și a unei „bombe cu ceas”.
După 11 septembrie, Washingtonul a decis să sprijine o alianță a forțelor anti-talibane pentru a-i îndepărta pe aceștia de la putere și a-i vâna pe liderii Al-Qaeda stabiliți în Afganistan. Însă acest demers s-a transformat într-un război de 20 de ani, cu pierderi financiare și umane enorme.
În 2020, în timpul primului mandat al lui Donald Trump ca președinte al SUA, a fost semnat un acord cu talibanii, conform căruia forțele internaționale se vor retrage, iar talibanii „nu vor permite niciunui membru al lor, altor persoane sau grupuri, inclusiv Al-Qaeda, să folosească teritoriul Afganistanului pentru a amenința securitatea Statelor Unite și a aliaților săi”.
Conform acordului, talibanii s-au angajat, de asemenea, să nu permită „recrutarea, instruirea și strângerea de fonduri” de către astfel de grupuri sau persoane.
Reîntoarcerea Al-Qaeda
Retragerea a avut loc în cele din urmă în 2021, sub președinția lui Joe Biden. De atunci, numeroase rapoarte ale echipelor de sancțiuni ale Națiunilor Unite au documentat reîntoarcerea membrilor Al-Qaeda în Afganistan.
Un astfel de raport, din decembrie 2025, descria Afganistanul drept „patria simbolică” a grupării și menționa „relații personale și căsătorii mixte” între membrii Al-Qaeda și ai talibanilor.
„Deja adăpostește teroriști care au aspirații internaționale. Următoarea întrebare va fi dacă vor reuși să le pună în practică. Dar a revenit oare Afganistanul la situația dinainte de 11 septembrie? Da, a revenit”, a declarat pentru RFE/RL fosta diplomată americană Annie Pforzheimer.
Pforzheimer a fost șef adjunct al misiunii SUA la Kabul în perioada 2017-2018 și secretar de stat adjunct interimar responsabil cu afacerile afgane în perioada 2018-2019.
Galerie Foto | 22 de ani de la atacurile teroriste din 11 septembrie
„Consider că acestea reprezintă amenințări atât directe, cât și indirecte la adresa restului lumii”, a afirmat ea. „Al-Qaeda este încă prezentă acolo și este mult prea puternică, având în vedere istoria sa.”
Generalul HR McMaster, care a ocupat funcția de consilier pentru securitate națională al SUA în perioada 2017-2018, împărtășește îngrijorările lui Pforzheimer. El a declarat pentru RFE/RL că este o „autoamăgire” să ne așteptăm ca talibanii să respecte acordul.
„Ei sunt o organizație teroristă”, a spus el. „Ceea ce ar trebui să facem este să slăbim guvernul terorist din Afganistan.”
Atât Pforzheimer, cât și McMaster au subliniat că Al-Qaeda nu este singura grupare periculoasă care este activă în Afganistan cu binecuvântarea talibanilor. Într-adevăr, rapoartele ONU au menționat, de asemenea, modul în care Al-Qaeda a colaborat cu gruparea Tehrik-e Taliban Pakistan (TTP) pentru a efectua atacuri transfrontaliere în Pakistan. Militanții Statului Islamic sunt, de asemenea, prezenți în Afganistan și au comis atacuri atât acolo, cât și în Pakistan.
Colin Clarke, director executiv al Soufan Center, un think tank cu sediul la New York specializat în probleme de securitate, a declarat pentru RFE/RL că Afganistanul este un „amestec exploziv” de grupări care seamănă cu „o bombă cu ceas”.
„Experiența directă a atacurilor de la 11 septembrie”
Alți experți îndeamnă însă la prudență. Multe lucruri s-au schimbat de la 11 septembrie și chiar de când talibanii au preluat din nou puterea în Afganistan. Acum, gruparea talibană caută activ cooperarea internațională, trimițând recent și o delegație la Bruxelles pentru a se întâlni cu reprezentanții Uniunii Europene, în timp ce Rusia a recunoscut-o deja drept guvernul legitim al Afganistanului.
Deși aceste demersuri au fost întâmpinate cu răceală în Occident, din cauza restricțiilor severe impuse de talibani asupra drepturilor femeilor și a încălcărilor generale ale drepturilor omului, unii experți consideră că liderii mișcării exercită un control mai strict asupra grupărilor precum Al-Qaeda decât în trecut.
„O diferență majoră față de perioada de dinainte de 11 septembrie este faptul că talibanii au trecut prin experiența evenimentelor de la 11 septembrie și prin consecințele pe care acestea le-au adus, așa că sunt convins că urmăresc cu mare atenție ceea ce fac acești membri ai Al-Qaeda”, a declarat pentru RFE/RL Jonathan Schroden, director de cercetare la CAN, un think tank cu sediul la Washington.
Schroden, care finalizează o carte despre istoria operațiunilor antiteroriste ale SUA în Afganistan, a afirmat că această țară nu mai reprezintă în prezent obiectivul principal.
„Dacă încercați să combateți acum cele mai virulente grupări afiliate Al-Qaeda - acestea se află în Africa, fie că este vorba de Al-Shabaab sau de diverse grupări din Africa de Vest afiliate Al-Qaeda. Acestea sunt cele mai active și cele mai violente”, a spus el.
Cea mai recentă Strategie antiteroristă a SUA, publicată în luna mai, subliniază, de asemenea, amenințările provenite din aceste zone geografice și din alte zone, iar Schroden nu este singurul care are această evaluare a situației din Afganistan.
Carter Malkasian, fost asistent pentru strategie al președintelui Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, care lucrează acum la Colegiul Național de Război, a scris recent în revista „Foreign Affairs” că „absența terorismului” după cinci ani de guvernare talibană indica faptul că lucrurile s-au schimbat în Afganistan.
Malkasian, care a fost diplomat pe profil politic în provincia Helmand în perioada 2009-2011, a contestat rapoartele ONU, afirmând că „există puține dovezi care să sugereze că Al-Qaeda se organizează, strânge fonduri sau desfășoară antrenamente pe teritoriul afgan”, dar a recunoscut că informațiile sunt fragmentare.
„Capacitatea Washingtonului de a monitoriza Afganistanul nu mai este ceea ce era în 2020, cu atât mai puțin în 2011. Este posibil ca Statele Unite să nu poată detecta comploturile și antrenamentele teroriste din satele de munte sau de pe străzile lăturalnice din Kabul, Kandahar sau Jalalabad”, a scris el.
Acest aspect a fost remarcat și de Schroden, care a menționat că Statele Unite nu au mai efectuat niciun atac în Afganistan de când l-au ucis pe liderul de atunci al Al-Qaeda, Ayman al-Zawahri, la Kabul, în 2022.
„Fie SUA au o înțelegere atât de limitată a ceea ce se întâmplă acolo încât nu pot identifica ținte pe care să le atace, fie pur și simplu nu mai există astăzi în Afganistan acele tipuri de ținte de mare valoare pe care le-ar putea ataca, așa cum existau odinioară”, a afirmat el.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.