O siglă nouă pentru camioanele vechi – belaruse – este folosită ca o posibilă cale de ocolire a sancțiunilor occidentale. Imagini publicate pe internet arată vehicule cu sigla HAL aproape identice cu modelul MAZ-5316. Văzute atât la Minsk, cât și în Indonezia, acestea ar putea avea legătură cu o comandă destinată ministerului indonezian al Apărării.

Grupuri de vehicule mai puțin obișnuite au fost observate în ultimele zile traversând capitala belarusă, Minsk. Camioanele, vopsite în culori militare și aproape identice cu modelul belarus MAZ-5316, poartă sigla „HAL” în locul emblemei obișnuite MAZ.

MAZ-5316 este un camion greu cu tracțiune integrală, produs de Uzina de Automobile din Minsk de la începutul anilor 2000. Este folosit atât în scopuri civile, cât și militare, inclusiv pentru transportul trupelor.

Primele informații despre vehiculele cu sigla HAL au apărut în această vară, când zeci de camioane acoperite - pentru a le ascunde aspectul - au fost observate în Indonezia. Potrivit unor relatări din această țară, aceste vehicule ar face parte dintr-o comandă de aproximativ 1.500 de camioane belaruse pentru ministerul indonezian al Apărării.

În luna mai, o delegație indoneziană a vizitat uzina MAZ din Belarus pentru a „explora potențialul de export al companiei”. În iulie, liderul belarus Aleksandr Lukașenko a vizitat Indonezia, unde s-a întâlnit cu președintele Prabowo Subianto.

Potrivit autorităților belaruse, principalele obiective ale vizitei din iulie au fost discutarea „cooperării militare și tehnice bilaterale” și „aprofundarea cooperării industriale dintre Minsk și Jakarta”.

Ce este, așadar, HAL și de ce ar purta camioanele belaruse această siglă necunoscută?

Producătorul belarus de camioane MAZ este supus sancțiunilor Uniunii Europene și ale Statelor Unite, ceea ce împiedică numeroase țări să facă afaceri cu această companie. Indonezia nu a impus sancțiuni împotriva Belarusului, dar riscă sancțiuni secundare pentru relațiile comerciale cu entități aflate pe listele de sancțiuni occidentale.

Compania indoneziană PT HAL Teknologi distribuie echipamente specializate pentru instituțiile de apărare și alte entități din țară. Nu este însă clar dacă firma a fost implicată în importul de vehicule din Belarus.

Uladzimer Jîhar, reprezentant al BelPol, o organizație a foștilor membri ai structurilor de securitate din Belarus, a declarat pentru Serviciul belarus al Europei Libere că există precedente. Companii belaruse sancționate au creat mărci noi pentru a reduce riscul ca țările cumpărătoare să fie penalizate pentru relațiile comerciale cu ele.

Belarus, țară sancționată pe scară largă pentru încălcarea drepturilor omului și pentru rolul jucat în agresiunea rusă asupra Ucrainei, păstrează relații comerciale și cu Republica Moldova, care continuă să importe tehnică agricolă și mijloace de transport în comun. Chișinăul nu s-a aliniat tuturor sancțiunilor europene împotriva Minskului, invocând importanța relațiilor comerciale.

„Anterior, au încercat să organizeze ceva asemănător cu livrările către Polonia ale BelAZ [companie belarusă producătoare de utilaje grele de transport]. Au vândut toate componentele necesare asamblării unor autobasculante, fără etichete și fără să indice țara de origine. Apoi, totul a fost asamblat [în Polonia], dar autobasculantele au fost comercializate sub o altă marcă”, a spus Jîhar.

El a adăugat că, pentru unele armate, echipamentele produse în Belarus sunt suficient de căutate încât să justifice recurgerea la scheme de import complicate și riscante.

Uzine precum MAZ „produc, în general, echipamente care aparțin, aș spune, generațiilor anterioare. Dar tocmai de acestea au nevoie unele țări, pentru că tipurile de armament pe care le dețin necesită exact aceste modele mai vechi, «cvasi sovietice»”, a explicat Jîhar.

În unele cazuri, a spus Jîhar, produsele companiilor belaruse sancționate au fost plătite prin schimb de mărfuri. Astfel, au fost evitate serviciile financiare monitorizate îndeaproape de autoritățile de reglementare.

Companiile belaruse cu legături cu statul comandă mărfuri în valoare echivalentă cu produsele exportate. În acest fel, „în Belarus ajung mărfuri, nu bani”, a explicat Jîhar.

Comitetul Național de Statistică al Belarusului nu mai publică date detaliate despre comerțul exterior din 2021. În 2020 însă, Indonezia a cumpărat din Belarus opt camioane a căror marcă nu este precizată, la un preț de 56.138 de dolari pe vehicul.

Rapoartele recente ale serviciului de statistică indonezian nu includ informații despre livrări de camioane din Belarus. Există însă date privind livrări de piese în cantități mici, inclusiv sisteme de frânare și ambreiaje.

Uzina de Automobile din Minsk nu a răspuns întrebării adresate de Serviciul belarus al Europei Libere privind implicarea MAZ în producția camioanelor cu sigla HAL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te