Vladimir Putin urmează să depună astăzi jurământul pentru noul mandat prezidențial, după 18 ani de aflare la putere în Rusia. Inaugurarea lui Putin, care a fost reales președinte pentru șase ani în luna martie, va avea loc la două zile după o serie de proteste antiprezidențiale organizate de liderul de opoziție, Aleksei Navalnîi, în numeroase orașe ale Rusiei. Navalnîi, care nu a fost lăsat să candideze în martie, precum și sute de suporteri ai săi au fost reținuți de poliție, dar eliberați ulterior, urmând să fie judecați. Începutul noului mandat al lui Putin are loc și în condițiile unei confruntări cu Occidentul într-o serie de chestiuni, de la anexarea Crimeii de către Rusia, la presupusul amestec rus în alegerile americane și sprijinul pentru președintele sirian Bashar al-Assad.

Republica Moldova a înregistrat în octombrie 19 încălcări ale spațiului său aerian, iar șase drone au explodat la sol. Bilanțul incidentelor din primele zece luni ale anului reprezintă aproape două treimi din totalul celor consemnate de la începutul invaziei ruse în Ucraina, în februarie 2022, potrivit Ministerului Apărării de la Chișinău.

Cele 19 incursiuni din octombrie au fost semnalate în zece raioane ale țării – Căușeni, Ștefan Vodă, Anenii Noi, Hâncești, Ocnița, Dondușeni, Telenești, Călărași, Ungheni și Edineț – precum și în patru localități din regiunea transnistreană. Astfel, bilanțul pentru 2026 a ajuns la 67 de incidente, dintr-un total de 104 consemnate începând cu 2022.

Cinci drone au explodat pe 3 octombrie, în extravilanul orașului Căușeni și în localitățile Constantinovca, Crocmaz, Puhăceni și Dubovca. Un al șaselea aparat a explodat pe 16 octombrie, în apropierea satului Scăieni, raionul Dondușeni.

Octombrie a fost una dintre lunile cu cele mai multe incursiuni cu drone de la începutul anului. Cele 19 incidente reprezintă aproape 28% din totalul celor 67 înregistrate în primele zece luni din 2026. Ministerul Apărării pune aceste incidente în legătură cu intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, ale căror efecte se resimt tot mai des și asupra securității Republicii Moldova.

• Vezi și o hartă interactivă cu dronele și rachetele care au căzut, iar unele au și explodat pe teritoriul R. Moldova de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Creșterea numărului de incursiuni readuce în atenție capacitatea limitată a Republicii Moldova de a-și apăra spațiul aerian. Autoritățile au anunțat anterior că pregătesc proiecte pentru dotarea armatei cu sisteme de rachete interceptoare și drone interceptoare.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat în septembrie că Uniunea Europeană a aprobat 120 de milioane de euro pentru achiziționarea unui sistem integrat de apărare antiaeriană cu rază medie de acțiune, capabil să detecteze și să distrugă ținte aeriene. El a avertizat însă că echipamentul ar putea ajunge în Republica Moldova în aproximativ trei ani sau chiar mai târziu și că finanțarea s-ar putea dovedi insuficientă.

Subiectul cooperării militare a fost abordat și luni, 2 noiembrie, la București, unde miniștrii Apărării din România și Republica Moldova, Ștefan-Radu Oprea și Anatolie Nosatîi, au participat la semnarea unui acord privind achiziția comună de camioane militare prin programul european SAFE. Acordul se referă la platforme militare de transport și este distinct de proiectul sistemului antiaerian, finanțat separat de Uniunea Europeană.

Premierul român Luca Niculescu, prezent la eveniment, a declarat că România și Republica Moldova discută și despre dezvoltarea unor programe comune de combatere a dronelor, pe fondul incursiunilor repetate ale acestora în spațiul aerian. El a amintit că radarele armatei române au detectat recent noi drone care au pătruns neautorizat în spațiul aerian din nord-estul țării.

La rândul său, Nosatîi a spus că Republica Moldova caută să obțină acces la tehnologii pentru detectarea și neutralizarea dronelor, inclusiv prin cooperarea cu România și Ucraina. „Acum trebuie să avem sisteme pentru a ne proteja, pentru a le doborî”, a declarat ministrul, citat de TVR Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Aplicațiile mobile folosite pentru avertizarea populației în Rusia și Ucraina au fost vizate de atacuri cibernetice la 1 și 2 noiembrie, iar utilizatorii au primit notificări false despre presupuse amenințări nucleare, radiologice și chimice.

În Rusia, atacul a vizat aplicația Ministerului pentru Situații de Urgență, iar în Ucraina, serviciul „Alarmă aeriană”, folosit pentru transmiterea avertizărilor privind atacurile aeriene, transmite Radio Svoboda, serviciul rusesc al RFE/RL.

Ministerul rus pentru Situații de Urgență a confirmat un atac cibernetic de amploare asupra aplicației sale. Hackerii au transmis utilizatorilor mesaje false potrivit cărora focoase nucleare ar fi fost lansate asupra unor regiuni din Rusia. Notificările îi îndemnau pe oameni să se adăpostească în subsoluri și să-și facă provizii de alimente și apă.

Potrivit informațiilor apărute în presă, avertizări similare au fost distribuite și prin canalele oficiale de Telegram ale structurilor regionale ale ministerului, în cel puțin nouă regiuni, inclusiv Moscova, Sankt Petersburg și regiunea Sverdlovsk. Un mesaj asemănător a fost publicat și pe canalul cartierului general operativ din regiunea Belgorod.

Ministerul rus a precizat că atacul nu a afectat sistemul principal de avertizare a populației, care utilizează sirene, SMS-uri și transmisiuni radio și TV. Aplicația mobilă este un canal suplimentar de informare, iar specialiștii instituției lucrează la remedierea problemelor, potrivit autorităților.

• Te-ar putea interesa și: Armistițiul din Herson se încheie. Kremlinul îl apreciază „pozitiv”, Papa cere să fie un model pentru ajungerea la pace

În Ucraina, utilizatorii aplicației „Alarmă aeriană” au primit notificări false despre pericole radiologice și chimice, riscul unor lupte de stradă, precum și un mesaj în limba rusă despre un presupus atac iminent cu racheta „Oreșnik”.

Forțele Aeriene ucrainene au avertizat asupra unei posibile compromiteri a aplicației și au transmis că nu există nicio amenințare radiologică. Dezvoltatorii au confirmat intervenția neautorizată în funcționarea serviciului. Notificările au fost dezactivate temporar, iar ulterior aplicația a fost repusă în funcțiune.

Cele două atacuri au avut loc aproape simultan, însă nu există informații care să indice că în spatele incidentelor din Rusia și Ucraina s-ar afla aceiași atacatori.

Kaja Kallas: Atacurile cibernetice fac parte din războiul mai amplu purtat de Rusia împotriva Ucrainei

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat luni, 2 noiembrie, la Bruxelles, că atacurile cibernetice fac parte din războiul mai amplu purtat de Rusia împotriva Ucrainei și urmăresc să provoace cât mai multe victime în rândul populației civile.

Ea a făcut declarația comentând apariția unor alerte false privind amenințări nucleare și radiologice în aplicația ucraineană „Alertă aeriană”, transmite corespondentul Serviciului ucrainean al RFE/RL.

„Ceea ce vor rușii cu adevărat este să provoace cât mai mult rău civililor”, a spus Kallas, avertizând că atacurile asupra sistemelor de alertă pot împiedica avertizarea oamenilor în cazul unor pericole reale.

Potrivit șefei diplomației europene, incapacitatea Rusiei de a obține progrese semnificative pe front o determină să intensifice presiunea asupra populației civile din Ucraina.

„Iulie, august și septembrie au fost cele mai sângeroase luni pentru ucraineni de la începutul acestui război. Iar acest lucru se întâmplă pentru că Rusia nu a reușit să avanseze pe câmpul de luptă și, prin urmare, încearcă să provoace cât mai multe daune populației civile, pentru a o forța să se supună”, a afirmat Kallas.

Ea a subliniat că Uniunea Europeană este preocupată nu doar de atacurile cibernetice, ci și de actele de sabotaj și de atacurile rusești zilnice asupra Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

România și Republica Moldova au semnat luni, la București, un acord prin care cele două țări vor participa, în premieră, la o achiziție comună de echipamente militare finanțată prin programul european SAFE. Proiectul prevede cumpărarea a 2.971 de platforme de transport multifuncționale pe roți, dintre care 62 vor intra în dotarea Armatei Naționale a Republicii Moldova.

Acordul a fost semnat la Palatul Victoria, iar miniștrii Apărării din cele două țări, Anatolie Nosatîi și Radu Oprea, au făcut declarații la o conferință de presă comună, înaintea semnării documentelor, alături de premierul român Luca Niculescu.

Vehiculele vor fi produse la fabrica Iveco Defence Vehicles din județul Dâmbovița. Din totalul prevăzut în proiect, 2.909 platforme sunt destinate armatei române, iar 62 celei moldovenești. Pentru Chișinău, achiziția va contribui la înlocuirea tehnicii învechite, moștenite din perioada sovietică, și la creșterea compatibilității logistice și operaționale dintre cele două armate.

Ministrul moldovean al Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat, citat de TV8, că acordul transformă relația bilaterală într-o cooperare cu rezultate concrete în domeniul securității. „Solidaritatea și prietenia dintre state se demonstrează prin fapte”, a spus oficialul.

Ministrul român al Apărării, Radu Oprea, a afirmat că securitatea celor două țări este strâns legată și a pledat pentru intensificarea schimbului de informații și a cooperării militare, în contextul incidentelor cu drone din regiune.

„Securitatea Republicii Moldova înseamnă și securitatea României”, a declarat Oprea, citat de Agerpres. El a precizat că România coordonează pentru prima dată un asemenea proiect de achiziție comună în cadrul SAFE și că investițiile în producția militară locală permit țării să devină și exportator de echipamente de apărare.

Premierul român Luca Niculescu a spus că parteneriatul răspunde nevoii de protejare a teritoriului și a cetățenilor, în contextul războiului din Ucraina și al incursiunilor repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc.

Niculescu a anunțat că Bucureștiul și Chișinăul discută și despre dezvoltarea unor programe comune de apărare antidrone, pe lângă cooperarea în domeniul achizițiilor militare.

Programul SAFE, prin care Uniunea Europeană sprijină investițiile în apărare, urmărește inclusiv încurajarea achizițiilor comune și consolidarea industriei europene de profil.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Iliana Iotova, actuala președintă interimară a Bulgariei, a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, din 1 noiembrie, învingându-l pe fostul premier interimar Andrei Ghiurov, susținut de opoziția prooccidentală. Iotova devine astfel prima femeie aleasă prin vot direct în funcția de președintă a Bulgariei.

Potrivit Comisiei Electorale Centrale, după numărarea a 99,95% din procesele-verbale, Iotova a obținut 57,58% din voturi, față de 39,46% pentru Ghiurov. Aproape 3% dintre alegători nu au susținut niciunul dintre candidați. Rezultatele oficiale definitive urmează să fie anunțate luni.

Iotova, fostă vicepreședintă a țării, a preluat atribuțiile de șefă a statului în ianuarie, după demisia lui Rumen Radev, care a părăsit funcția pentru a participa la alegerile parlamentare și a devenit ulterior premier.

Ea susține dialogul diplomatic cu Moscova și se opune acordării de ajutor militar Ucrainei, poziții apropiate de cele ale lui Radev, cunoscut pentru declarațiile sale critice la adresa sprijinului european pentru Kiev.

Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier interimar, susține cooperarea cu NATO și sprijinirea Ucrainei. În timpul mandatului său la conducerea guvernului, Bulgaria a semnat cu Kievul un acord de cooperare în domeniul securității.

În primul tur, desfășurat pe 25 octombrie, Iotova obținuse 35% din voturi, iar Ghiurov – 32%. Niciun candidat nu a depășit pragul de 50% necesar pentru câștigarea alegerilor din primul tur.

Scrutinul s-a desfășurat pe fondul tensiunilor din regiunea Mării Negre, după o serie de atacuri asupra unor nave comerciale în largul coastelor Bulgariei, atribuite Rusiei.

În Bulgaria, președintele are în principal un rol reprezentativ, dar este comandantul suprem al forțelor armate și reprezintă țara în relațiile internaționale. De asemenea, poate retrimite legi în Parlament pentru reexaminare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cel mai lung armistițiu din războiul din Ucraina, negociat de prima doamnă a SUA, Melania Trump și limitat doar la regiunea Herson, urma să se încheie duminică seara, după ce niciuna dintre părți nu a anunțat o prelungire.

Rară pauză în confruntările armate, începută marți dimineața, a permis desfășurarea unei misiuni umanitare în orașul Oleșki, de pe linia frontului, ocupat de ruși, la mai bine de patru ani și jumătate de la declanșarea războiului.

Potrivit estimărilor publicate de Melania Trump, 750 localnici care au trecut în ultimii ani prin privațiuni considerabile,au fost evacuați. Majoritatea au fost duși cu avionul în Belarus, de unde au trecut sâmbătă pe teritoriul ucrainean controlat de Kiev.

Niciuna dintre părți nu a semnalat încălcări după începerea armistițiului, într-un context pe care un parlamentar ucrainean citat de AFP l-a descris drept „cea mai mare dezescaladare din 2022”.

Un ofițer de armată ucrainean, care a dorit să rămână anonim, și-a exprimat îngrijorarea că luptele vor fi și mai intense decât înainte atunci când vor reîncepe.

Forțele ruse, poziționate pe malul celălalt al Niprului, au profitat de calmul din ultimele zile pentru a-și concentra noi trupe, a transporta stocuri de muniție și a culege informații despre pozițiile ucrainene folosind drone de supraveghere, a afirmat ofițerul.

* Te-ar mai putea interesa: Civilii evacuați din Oleșki au ajuns în Ucraina. Cel mai vârstnic are 94 de ani, cel mai tânăr un an. Au fost aduși și câinii și pisicile

Kremlinul apreciază în mod pozitiv operațiunea umanitară din Oleșki și coordonarea în cadrul acesteia dintre comisarii pentru drepturile omului din Rusia și Ucraina, precum și rolul de coordonare al Melaniei Trump, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui rus.

„Apreciem în mod pozitiv atât activitatea, cât și coordonarea dintre cei doi comisari pentru drepturile omului, precum și rolul de coordonare al echipei primei doamne a Statelor Unite”, a declarat Peskov pentru Interfax, răspunzând la o întrebare.

Papa Leo, care a avut luna trecută convorbiri separate cu președinții Ucrainei și Rusiei, a declarat duminică că speră ca armistițiul să deschidă calea către eforturi de pace mai ample.

„Cooperarea dintre părți, care a făcut posibil acest gest umanitar necesar, ar trebui să consolideze dorința lor de a se angaja în dialog și va duce la noi inițiative concrete pentru pace”, a declarat Papa Leo în timpul slujbei de duminică.

Sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski dăduse și el o apreciere pozitivă operațiunii, spunând că este important când atenția lumii se îndreaptă spre ceea ce se întâmplă în Ucraina.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

La 1 noiembrie intră în vigoare în R. Moldova, după amânări, taxa pe coletele comandate pe platfome din străinătate, numită de unii „taxa Temu” după cunoscuta platformă online din China.

Pentru fiecare colet importat, cumpărătorii din Moldova vor achita de azi o Taxă pe Valoare Adăugată (TVA) de 20% aplicată la valoarea mărfii. Pentru un produs de 500 de lei, de exemplu, veți plăti – conform noilor taxe – 600 de lei.

De la 1 ianuarie 2027 se va aplica aplica o taxă suplimentară de 12 lei per colet.

Până acum se taxau doar coletele mai scumpe de 150 de euro.

Serviciul Vamal a anunțat, cu câteva zile înainte de aplicarea taxelor, că există două posibilități de a plată TVA: direct către magazinul online, dacă taxa este inclusă în prețul final sau la sosirea coletului în țară, dacă magazinul online nu a perceput TVA în momentul cumpărării. După achitarea taxei de către client, operatorul poștal va transfera suma încasată către Serviciul Vamal. Instituția a publicat un ghid pentru toate cazurile și întreaga paletă de comenzi.

„Poșta Moldovei” și „NovaPost” – cele mai mari companii de curierat din Moldova – au publicat și ele materiale explicative cum vor interacționa cu clienții săi în vederea perceperii taxelor.

De pildă, „Poșta Moldova” anunțat că, în cazul ei, achitarea TVA se va putea efectua fie în momentul efectuării comenzii, prin intermediul platformei sau al comerciantului, dacă opțiunea va fi disponibilă, fie la primirea trimiterii la „Poșta Moldovei”, atunci când TVA nu a fost achitată în avans. Pentru trimiterile care conțin bunuri cu o valoare mai mare de 150 euro, se aplică, în continuare, legislația vamală și fiscală în vigoare, a precizat instituția.

„NovaPost” a spus și ea că este aplicabil același mecanism de plată a TVA. Taxa va putea fi achitată în numerar, cu cardul bancar sau online, prin aplicația „NovaPost” sau în cabinetul personal; la livrarea prin curier – în numerar sau cu cardul. La poștomat plățile vor putea fi făcute online, prin aplicația „NovaPost” ori în cabinetul personal, înainte de ridicarea coletului.

TVA achitată nu se restituie, atrage atenția „NovaPost”, amintind că de pe 1 ianuarie 2027, pentru fiecare colet va fi percepută și o taxă unică de 12 lei, pentru procesarea fiecărui coletul.

* Te-ar mai putea interesa: „Taxa Temu” intră în vigoare de la 1 noiembrie și-ți va scumpi coletul cu 20% + 12 lei. Cum vei plăti

În cursul toamnei, în pregătirea introducerii noii taxe, autoritățile guvernametnale au dat asigurări că trecerea la noile reguli va fi lină pentru cetățeni.

„Am prevăzut un mecanism prin care să nu creăm deranj cetățenilor. Conceptual, proiectul prevede că taxa se pune pe seama persoanei care comandă coletul, dar va fi încasată fie de operatorul poștal, fie nemijlocit de platformă. Obligația de a transfera TVA-ul la buget îi aparține furnizorului sau operatorului poștal care aduce coletul în Republica Moldova și, propriu-zis, face procedura de vămuire”, a declarat în septembrie ministra Finanțelor, Victoria Belous.

Tot Belous a estimat recent că taxele pe coletele din străinătate ar putea aduce anual la buget circa 1 miliard de lei.

Estimările făcute de Europa Liberă în baza datelor Serviciului Vamal arată că, la un volum de aproximativ 11 milioane de colete pe an și o valoare medie de 50 de euro per colet, încasările din TVA ar putea atinge 2,2 miliarde de lei. Taxa fixă de 12 lei ar adăuga încă 132 milioane de lei, ridicând totalul la peste 2,33 miliarde de lei anual.

Cum e în UE?

În Uniunea Europeană, taxa a intrat în vigoare în iulie, deja, și este în mărime de 3 euro pe pachet, iar de la 1 noiembrie i se adaugă încă una, de manipulare, de 2 euro.

În Uniunea Europeană, o piață cu sute de milioane de consumatori, ar urma ca taxa nouă să aducă la buget 6 miliarde de euro anual în perioada 2028-2034, potrivit unei estimări a Comisiei Europene citat de Reuters.

AFP scrie că de când UE a impus, în iulie, taxa pe care Moldova o impune acum, importurile de asemenea colete au scăzut cu aproximativ 64 la sută — deși oficialii avertizează că este prea devreme pentru a trage concluzii definitive.

În UE, taxa de manipulare de 2 euro este permanentă, însă taxa vamală de trei euro aplicabilă coletelor de valoare redusă este o măsură temporară, în vigoare până la 1 iulie 2028.

Începând cu acea dată, se vor aplica tarifele vamale standard, specifice fiecărui produs.

UE va trebui să evalueze valoarea taxei de manipulare la fiecare doi ani, pentru a se asigura că aceasta rămâne proporțională cu costul operațiunilor vamale din cadrul blocului, scrie AFP.

Rusia a declarat duminică că o dronă a lovit în timpul nopții o „întreprindere industrială” la est de Moscova, după ce Ucraina a afirmat că a lovit o rafinărie importantă de petrol. Tot duminică, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a fost lovită o uzină de armanent rusă din Rostov.

Gleb Nikitin, guvernatorul regiunii Nijni Novgorod, a informat despre un „atac masiv cu drone” în timpul nopții, în urma căruia „o întreprindere industrială din districtul Kstovo a suferit pagube semnificative”.

„Peste 100 de drone au fost distruse” și „conform informațiilor preliminare, nu există victime”, a adăugat el într-o declarație, fără a preciza ce anume produce fabrica.

Presa ucraineană a relatat despre un atac asupra rafinăriei Lukoil de petrol din Kstovo, descriind-o ca fiind „una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, care produce combustibil și lubrifianți”.

Moscova a declarat vineri că Ucraina și-a reluat atacurile asupra rafinăriilor de petrol rusești după o „pauză” de câteva zile.

Un înalt oficial rus, Alexander Novak, a declarat unui reporter al televiziunii de stat că Ucraina a reluat atacurile asupra instalațiilor rusești, lovind trei rafinării de petrol și un complex chimic de prelucrare a gazelor.

• Te-ar mai putea interesa: Ucraina lovește o uzină chimică „importantă” la Rostov, după noi atacuri aeriene rusești asupra energeticii sale

Kievul a lovit în repetate rânduri instalațiile rusești de petrol și gaze, ca represalii pentru atacurile rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene, de când Moscova și-a început invazia pe scară largă, în februarie 2022.

Președintele SUA, Donald Trump, a exercitat presiuni asupra Kievului în ultimele săptămâni pentru a opri astfel de atacuri, spunând că ele ar fi de vină pentru creșterea prețului motorinei.

Duminică după prânz, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că forțele armate ale țării sale au lovit Combinatul Kamenski din regiunea rusă Rostov, implicat în producția de rachete balistice pentru forțele armate ruse.

„Au fost lovite și complexul Pantsir-S2, precum și vehiculul de comandă și stat major al sistemului S-400 Triumf. Valoarea totală a mijloacelor de apărare aeriană lovite se ridică la aproximativ 70 de milioane de dolari”, a scris Zelenski, adăugând: „Ne apărăm pe bună dreptate împotriva agresiunii rusești și facem tot ce ne stă în putință pentru a reduce capacitatea Rusiei de a o continua.”

Pe fondul războiului din Ucraina, încă două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, sâmbătă, fără să producă păgube sau victime.

„Două drone au pătruns neautorizat în spațiul aerian al României, în nord-estul țării. Piloții Fortelor Aeriene Române au reacționat prompt și cu profesionalism. Prin capacitatea de reacție rapidă, România contribuie concret la consolidarea apărării aliate și la edificarea NATO 3.0', a scris ministrul de Externe, Dan Neculăescu, într-o postare pe Facebook.

Tot în legătură cu războiul din Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a discutat sâmbătă la Instanbul cu omologul său turc Tayyip Erdogoan despre posibile înțelegeri pentru reluarea transportului de mărfuri în siguranță în Marea Neagră, după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave, inclusiv turceștil, în largul coatelor Bulgariei, României și Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat sâmbătă după-masă că au sosit în Ucraina aflată sub controlul autorităților de la Kiev civilii evacuați din orașul ocupat de ruși Oleșki, din sudul țării, în cadrul unei operațiuni umanitare fără precedent în actualul război, mediată de SUA.

Într-o postare pe rețele, Zelenski a confirmat că locuitorii evacuați au reintrat în Ucraina pe la nord, în regiunea Cernihiv.

„Mulțumesc părții americane și Primei Doamne a Statelor Unite, Melania Trump, pentru eforturile lor de mediere”, a mai scris Zelenski, aflat la începutul unei vizite la Istanbul, unde urma să discute cu președintele turc Tayyip Erdogan inclusiv despre desele atacuri rusești asupra navelor, în Marea Neagră.

„Când există atenția lumii, există și salvarea oamenilor. Sunt necesare și următoarele măsuri de dezescaladare și o apropiere reală de pace. Glorie Ucrainei!”, a scris Zelenski.

Nu a fost de îndată limpede câți civili din Oleșki au mers în Ucraina. Rușii au spus în timpul operațiunii umanitare începute vineri că unii ar fi dorit mai degrabă să meargă la ei. Tot emisarii Moscovei au spus că unii din cei evacuați, suferinzi, au fost duși la spital în Simferopol, în Crimeea anexată de ruși.

Agențiile de presă au relatat că trei avioane militare de transport rusești au dus oamenii de la Anapa, în sud, la Homel, în Belarus. Ei au fost transportați la avion și de la avion cu autobuze.

Organizatorii evacuării au subliniat de mai multe ori că au fost luate și animalele de companie ale celor care au dorit să plece. Câinii și pisicile au avut autobuzul lor.

Comisarul pentru drepturile omului al Radei Supreme, Dmitro Lubineț, care a coordonat operațiunea de partea ucaineană, a spus că persoana cea mai în vârstă care a părăsit localitatea are 94 de ani, iar cea mai tânără are puțin peste un an.

* Te-ar mai putea interesa: Misiune umanitară fără precedent, mediată de SUA, în orașul ucrainean înfometat Oleșki, ocupat de Rusia

Oleșki, cucerit de ruși în 2022, a funcționat ca un oraș de linia frontului de atunci, lipsit aproape total de hrană și înconjurat de câmpuri minate care au descurajat oamenii mai în vârstă, mai ales, să încerce să fugă.

Administrația SUA spune că soția președintelui Trump s-a implicat personal în încheierea unui armistițiu de câteva zile - care expiră duminică - pentru evacuarea civililor.

Timp de trei zile consecutive, începând cu 27 octombrie, Ucraina și Rusia au respectat un armistițiu localizat în Oleșki, fără a se raporta nicio încălcare.

După ce au trăit ani de zile sub ocupație rusă, unii locuitori din Oleșki și-au exprimat îngrijorarea cu privire la procesul de evacuare, temându-se de „filtrare” în timpul traversării teritoriului rus, a declarat jurnalista ucraineană Maria Semencenko, care a crescut în acest oraș, pentru Serviciul ucrainean al Europei Libere (RFE/RL) pe 29 octombrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Armata ucraineană a lovit un important producător de combustibil pentru rachete din regiunea Rostov a Rusiei, provocând un incendiu și avariind patru instalații de producție, a declarat sâmbătă Statul Major General al Ucrainei.

Într-o declarație publicată pe aplicația Telegram, armata a precizat că atacul nocturn asupra Combinatului Kamenski, o întreprindere chimică și de apărare de stat rusă din Kamensk-Șahtinski, a implicat atât drone ucrainene, cât și sistemele sale de rachete „Neptune”.

Mai devreme, președintele ucrainean Volodimir Zelenski anunțase că dronele rusești au lovit instalațiile energetice ale Ucrainei în cursul nopții, întrerupând alimentarea cu energie electrică a aproximativ 280.000 de familii ucrainene din regiunile Kiev și Dnipropetrovsk.

„Aceste atacuri rusești au creat o situație dificilă în alimentarea cu energie electrică a regiunilor noastre”, a declarat Zelenski pe aplicația Telegram. „Lumea vede că Rusia vizează în mod deliberat infrastructura civilă în fiecare zi. Toți cei care nu doresc ca această escaladare rusă să se extindă și mai mult în Europa trebuie să ajute Ucraina.”

* Te-ar mai putea interesa: S-a încheiat evacuarea de la Oleșki, cea mai mare operațiune umanitară din războiul Rusiei împotriva Ucrainei

Declarația a venit după ce Departamentul de Stat al SUA a anunțat aprobarea unei vânzări extrem de așteptate de rachete de interceptare din sistemul de apărare aeriană Patriot către Ucraina, în valoare de 2,1 miliarde de dolari, pentru a consolida apărarea Kievului împotriva atacurilor aeriene rusești din ce în ce mai frecvente, care au vizat zonele populate de civili și infrastructura în ultimele câteva luni.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avertizat însă că ar putea dura „câțiva ani” până când cele 500 de rachete de interceptare vor ajunge la destinație.

Salutând „decizia fermă” a Departamentului de Stat al SUA, Zelenski a afirmat că „numărul de rachete interceptoare este unul substanțial”, dar și-a exprimat teama față de posibila întârziere a livrării, care „ar putea începe abia peste câțiva ani”.

„Le solicităm partenerilor noștri americani să găsească o soluție pentru momentele în care există un pericol real și o nevoie reală de a utiliza interceptorii PAC-3”, a declarat președintele ucrainean, subliniind că infrastructura energetică a țării sale este ținta atacurilor rusești.

Departamentul de Stat a declarat că preconizata vânzare a rachetelor de interceptare, achiziționate cu fonduri din Canada, Germania și Norvegia, va sprijini obiectivele de politică externă și de securitate națională ale Statelor Unite „prin îmbunătățirea securității unei țări partenere care reprezintă o forță de stabilitate politică și economică în Europa”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ambasada României la Chișinău a salutat numirea la Bălți a unui nou episcop al Mitropoliei Basarabiei, originar din România. Într-o postare pe rețele, Ambasada spune că alegerea lui Nicodim Petre, un cleric din Moldova românească, va consolida unitatea ortodocșilor de pe cele două maluri ale Prutului.

Reprezentanța diplomatică română spune că alegerea făcută săptămâna aceasta de Biserica Ortodoxă Română (BOR), la București, „va întări apropierea dintre Biserică și comunitate și va consolida solidaritatea și unitatea în jurul valorilor ortodoxiei românești, precum și moștenirii comune de credință, cultură și identitate”.

Potrivit datelor publicate de Mitropolia Basarabiei, Nicodim Petre, pe numele de botez George Iulian, are 58 de ani și și-a făcut studiile primare la Suceava și Iași, continuându-le la nivel superior la Sibiu și Paris. Printre activitățile sale s-au numărat organizarea de reuniunii ale tinerilor ortodocși, moderarea emisiunii TV „Întreabă preotul” și publicarea de cărți precum „Fiul meu, tu încă nu ai ajuns acasă”. S-a călugărit în anul 2000, la Putna, în Bucovina românească.

Alegerea lui ca episcop de Bălți în locul lui Antonie, a făcut-o Sinodul BOR joi, 29 octombrie, la Patriarhia Română din București. Postul devenise vacant în vară, când episcopul Antonie a fost numit Mitropolit, în urma scandalului sexual al Mitropolitului Petru.

„Prin această alegere, eparhia din nordul Republicii Moldova primește un păstor cu o bogată experiență monahală, misionară și educațională, cunoscut îndeosebi pentru apropierea de tineri și pentru dezvoltarea unor inițiative care aduc împreună rugăciunea, formarea duhovnicească și implicarea în viața comunității”, a declarat Mitropolia Basarabiei.

* Te-ar mai putea interesa: Diplomația altarelor. România trimite milioane de euro pentru construcția de biserici în R. Moldova

Știrea vine pe fondul unor semnale de apropiere între cele două mitropolii concurente din R. Moldova: a Basarabiei, subordonată BOR și a Moldovei, care ascultă de Moscova. Luna aceasta, președintele Parlamentului, Igor Grosu, s-a întâlnit cu capii celor două mitropolii, după ce Antonie (M. Basarabiei) i-a propus să medieze dialogul pentru înlăturarea „tensiunilor bisericești”.

De mai multe decenii, cele două structuri se acuză reciproc de abuzuri și nedreptăți, adesea plângându-se unor guverne străine sau organizații internaționale.

În ultimii ani, Bucureștiul și-a promovat mai fățiș decât în trecut dorința de a ajuta Mitropolia Basarabiei să-și consolideze statutul, inclusiv prin sprijinirea cererilor ei de retrocedări și prin asistență financiară.

În cel mai recent exemplu, sâmbătă, 31 octombrie, episcopia din Bălți a Mitropoliei Basarabiei, a anunțat finalizarea unui proiect în valoare de 121.000 lei românești, finanțat de guvernul României, anume „un nou spațiu pentru credință, comuniune și promovarea valorilor românești” la Bălți.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Uniunea Europeană și Canada construiesc o „alianță pentru viitor”, pe fondul tensiunilor geopolitice și al relațiilor tensionate cu SUA, care le apropie tot mai mult, au declarat cele două părți vineri, la finalul unui summit de două zile desfășurat la Montreal, capitala Quebecului canadian.

Ambele părți au lansat numeroase proiecte noi menite să reducă dependența lor de marile puteri, precum China și SUA, relatează dpa.

Legătura dintre Uniunea Europeană și Canada va fi cea mai strânsă, cea mai profundă și cea mai unică dintre toate, a declarat președintele Consiliului European, António Costa, în cadrul discuțiilor de la summit cu prim-ministrul canadian Mark Carney.

Canada și UE ar urma să constituie „nucleul” unei „alianțe pentru viitor” mai ample, deschisă și altor parteneri, a afirmat la rândul ei președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Aceasta (alianța, n. red.) se va concentra pe consolidarea suveranității și rezilienței noastre colective în domenii precum inteligența artificială, energia, mineralele critice, tehnologia cuantică și nu numai”, a declarat Carney.

La summit s-a spus că s-au demarat demersurile necesare pentru participarea Canadei la inițiativele UE, precum programul Erasmus, care le permite studenților universitari să petreacă un semestru în străinătate, și programul de sateliți Galileo — o alternativă la Sistemul American de Poziționare Globală (GPS).

Europa și-a deschis infrastructura de supercalcul către cercetătorii, industria și start-up-urile canadiene.

Carney a declarat, de asemenea, că Ottawa se va alătura împrumutului de sprijin de 90 de miliarde de euro acordat de UE Ucrainei, cu o participare inițială de 500 de milioane de euro, într-o acțiune pe care von der Leyen a descris-o drept „un mesaj puternic” de sprijin pentru Kiev.

* Te-ar mai putea interesa: Canada spune că dorește „parteneriat” și „alianță” cu UE, după ce von der Leyen i-a propus să devină „membră asociată”

Cancelarul german Friedrich Merz, aflat într-o vizită în Asia, a scris într-o postare: „Astăzi noi – Uniunea Europeană și Canada – începem un nou capitol în relațiile noastre.”

Potrivit celor două părți, inițiativa fără precedent va acoperi toate aspectele parteneriatului: securitate și apărare, creștere economică și locuri de muncă, dezvoltare durabilă și contacte interpersonale.

Merz a precizat însă prin declarația sa că respinge din nou termenul de „stat membru asociat” pentru acest parteneriat mai profund, în timp ce președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dorește să utilizeze acest termen pentru a descrie noile relații cu Canada.

În marja summitului, ea s-a arătat optimistă că Canada ar putea deveni totuși primul membru asociat al Uniunii Europene. Ar fi vorba de o asociere fără aderare, a subliniat ea. Aceasta ar include, de asemenea, o coordonare mai strânsă a măsurilor politice și a structurilor administrative, precum și facilitarea schimburilor între parlamente și instanțe, a adăugat ea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

41 instituții medicale publice din șase raioane au fost reorganizate în 12 instituții, după inițierea reformei medicinei primare care a început pe 1 iulie 2026. În alte două raioane reforma este în desfășurare, spune Ministerul Sănătății, într-un răspuns pentru Europa Liberă.

De la 1 iulie 2026, centrele de sănătate mai mici urmau să fie absorbite de cele mai mari. În final, o instituție publică de asistență primară autonomă trebuia să aibă pe liste nu mai puțin de 6.000 de persoane, cel puțin trei medici de familie angajați și să dispună de spațiu ce corespunde normelor igienice.

La modul practic, centrele mici, care urmau să fie absorbite, vor continua să activeze. Își vor schimba doar administrația.

Potrivit unui răspuns al Ministerului Sănătății pentru Europa Liberă, în acest an reforma a început în 8 dintre cele 31 de raioane. În șase s-a terminat, iar în două raioane încă este în desfășurare.

Reorganizarea celor 41 de instituții, spune Ministerul Sănătății, „creează premise pentru eficientizarea managementului, utilizarea mai rațională a resurselor financiare, umane și materiale și consolidarea capacității instituțiilor de a răspunde necesităților populației”.

În timp ce reforma prevedea ca centrele mari să absoarbă centrele mici, în raionul Telenești, Consiliul Raional a luat decizia de a uni Centrul de Sănătate Căzănești, care are șase medici și deservește o populație de peste 10.000, cu Centrul de Sănătate Sărătenii Vechi, unde lucrează trei medici și au în gestiune 7 mii de locuitori.

Ce spun cei doi directori ai centrelor de sănătate

Igor Armașu, director al Centrului de Sănătate Căzănești, instituție care urmează să fie absorbită, spune că nu este de acord cu această decizie și că nu înțelege care este raționamentul ei.

De cealaltă parte, Nicolae Porcescu, directorul Centrului de Sănătate Sărătenii Vechi, instituția care ar trebui să absoarbă Centrul de Sănătate Căzănești, vede cu ochi buni schimbarea, întrucât instituția pe care o conduce are o amplasare bună, este aproape de centrul raional și are în cont câteva milioane de lei, care trebuie valorificate.

Ion Tulbure, vicepreședintele Consiliului raional Telenești, spune că, deocamdată, decizia a fost pusă pe pauză. Până la sfârșitul mandatului acestui consiliu nu se va face nicio schimbare.

„Am văzut reacția oamenilor, am analizat situația și la final de mandat nu vom mai face schimbări. Dar inevitabil se vor uni în viitor. După discuțiile cu Ministerul Sănătății, scopul a fost să facem la Centrul de Sănătate Sărătenii Vechi niște investiții în utilaje moderne”, a declarat Tulbure pentru Europa Liberă.

La 1 ianuarie 2025, în R. Moldova erau 240 de centre de sănătate autonome (inclusiv 14 în suburbiile municipiului Chișinău), cu 604 oficii ale medicului de familie și 361 de oficii de sănătate.

Autoritățile de la Chișinău spun că lucrează la un mecanism de informare individuală a cetățenilor cărora li s-au furat datele în recentul atac cibernetic masiv, despre care se crede că a afectat 750.000 de persoane, dar nu poate furniza imediat informațiile respective, pentru că eventuale inexactități ar face mai mult rău.

Ați da statul în judecată pentru că datele dvs. personale au fost accesate fără autorizare? Click pentru a participa la un SONDAJ

Într-o postare pe rețele, Agenția de Guvernare Electronică (AGE) a spus vineri că se lucrează la analiza datelor furate, pentru identificarea persoanelor afectate și a informațiilor vizate „în fiecare caz”.

„Comunicarea unor rezultate preliminare, înainte de validare, ar putea genera informații eronate și îngrijorare suplimentară”, se spune în postare.

Nu se precizează pe ce canale, anume, ar putea afla cetățenii ce date anume li s-au furat.

În schimb, ei sunt asigurați că în urma atacului cibernetic nu le-au fost modificate datele în registrele de stat.

Pe de altă parte, AGE informează că pericolul nu a trecut. „Sunt detectate în continuare tentative de atac asupra infrastructurii digitale guvernamentale gestionată de AGE. Asta înseamnă că se încearcă constant găsirea breșelor în sisteme pentru a compromite prestarea serviciilor guvernamentale”, se spune în postare, care precizează însă că nu s-au înregistrat noi scurgeri neautorizate de date.

AGE a mai informat că 61 de servicii publice digitale au revenit online și pot fi accesate prin portalul evo.gov.md. „Rămân indisponibile temporar 21 de servicii publice ale mai multor prestatori de servicii. Restabilirea acestora se face treptat, după finalizarea verificărilor de securitate”, se mai arată în comunicat.

Tot vineri, procurorii moldoveni au anunțat deschiderea unui dosar penal în legătură cu furtul de date, în baza acuzațiilor de „încălcare a inviolabilității vieții private” și „divulgare a datelor urmăririi penale”.

• _{Te-ar putea interesa și: Maia Sandu convoacă Consiliul Național de Securitate după atacul cibernetic care a compromis datele a 750.000 de moldoveni}

Potrivit unor declarații anterioare ale AGE, atacul cibernetic a vizat circa un milion de persoane, adică aproape jumătate din populația R. Moldova, iar tentativele de extragere a datelor asociate cu numere de identificare personală (IDNP) au avut loc în perioada 19-23 octombrie.

◉ SONDAJ

Datele compromise ar putea include informații de identificare, date despre familie, sănătate, pensii și prestații sociale, permise de conducere, vehicule, companii și informații financiare, precum IBAN-uri și datorii fiscale. Premierul Vasile Tofan a afirmat că datele cardurilor bancare nu au fost compromise.

În urma atacului, tot premierul Tofan a anunțat retragerea din funcție a directoarei Agenției de Guvernare Electronică (AGE), Nicoleta Colomeeț și a vorbit despre presupusa implicare în atac a unor „actori statali străini” pe care nu i-a numit.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a convocat pentru zilele următoare o ședință a Consiliului Național de Securitate (CNS), pe tema securității cibernetice.

Anunțul a fost făcut de șefa statului miercuri, după o reuniune online internațională dedicată controlului modelelor de inteligență artificială „de frontieră”, cele mai avansate sisteme existente. La eveniment au participat peste 30 de șefi de stat și de guvern, ca și miniștri de resort.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina a început construirea unor poduri noi peste râul Nipru la Kiev, după ce Rusia a început să le atace tot mai frecvent pe cele existente, a declarat vineri ministrul Transporturilor Mikola Kalașnik, prezentând proiecte de infrastructură în Radă - parlamentul Ucrainei.

Capitala Ucrainei, cu o populație de aproximativ trei milioane de locuitori, a fost scena unor atacuri repetate asupra podurilor sale cu drone rusești, ceea ce a dus la întreruperea circulației și la blocarea cetățenilor în ambuteiaje lungi, amintește AFP.

Rușii au avariat și distrus complet poduri și în alte părți ale țării.

Ministrul Kalașnik a declarat vineri că guvernul a aprobat „construcția rapidă a unor poduri alternative peste râuri, inclusiv peste Nipru”.

„În total, este prevăzută realizarea a 21 de poduri. Lucrările la Kiev au început deja”, le-a spus el parlamentarilor, adăugând că primele poduri vor putea fi date în folosință la începutul anului viitor. El nu a precizat ce tip de poduri se construiesc sau care este capacitatea lor estimată.

• Te-ar mai putea interesa: Iarna cruntă care vine: cum se pregătesc ucrainenii pentru „cel mai rău scenariu posibil”

Cel mai recent atac rus care a avariat unul dintre cele cinci poduri principale ale Kievului, Podul de Sud, a avut loc marți, blocând traficul auto.

Acesta a fost parțial repus în funcțiune vineri, potrivit presei ucrainene.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pentru AFP într-un interviu acordat la începutul acestei luni că orașul colaborează cu Agenția de Reconstrucție, care „și-a asumat sarcina de a construi poduri plutitoare în cazul unui scenariu de coșmar”.

„Dar să fim sinceri: podurile plutitoare nu pot înlocui pe deplin legăturile oferite de poduri”, a adăugat el.

Mai recent, Klitschko a anunțat pe 27 octombrie că Kievul va aloca 1 miliard de grivne (22 de milioane de dolari) pentru poduri combinate peste râul Nipru și drumurile de acces la acestea.

Propunerea a fost discutată în cadrul unei ședințe a Consiliului de Apărare al orașului Kiev. Potrivit lui Klitschko, comandanții militari vor stabili amplasamentele, sub rezerva aprobării de către Administrația Militară a orașului Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ziarul independent de referință al Rusiei, „Novaia Gazeta”, a anunțat vineri că își încetează activitatea după trei decenii, afirmând că a fost „ucis” de presiunile statului, după ani de șicanare a jurnaliștilor săi, din cauza reportajelor critice la adresa Kremlinului și a războiului său din Ucraina.

Închiderea „Novaia Gazeta” – una dintre ultimele publicații care criticau deschis ofensiva Rusiei împotriva vecinei sale – marchează un nou punct de cumpănă în campania Moscovei împotriva vocilor disidente, scrie AFP.

Ziarul, ⁠care s-a arătat adesea extrem de critic față de autorități, există de mai bine de trei decenii și s-a confruntat cu probleme grave în trecut. Șase dintre jurnaliștii săi, printre care și jurnalista de investigație Anna Politkovskaia, au fost asasinați, în circumstanțe diferite, amintește Reuters.

De la invazia pe scară largă din februarie 2022, ziarul, considerat de mult timp un bastion al jurnalismului independent, ziarul a avut de suportat revocarea licenței de presă, iar jurnaliștii și redactorii săi au fost interogați, reținuți, iar locuințele lor percheziționate.

De asemenea, publicația a fost etichetată drept „agent străin” – o denumire care amintește de represiunea din era sovietică, folosită pentru a înăbuși disidența.

„Novaia Gazeta a fost ucisă. Novaia Gazeta își încetează existența”, a declarat redactorul-șef Serghei Sokolov într-o declarație publicată pe YouTube vineri dimineață.

În videoclipul marcat de emoții, Sokolov a afirmat că „autoritățile ruse – serviciile speciale ruse – au forțat echipa editorială să-și înceteze activitatea”.

• Te-ar mai putea interesa: „Mr. Nobody Against Putin”, versiunea Transnistria. Reguli noi pentru elevi: imn și drapel înainte de lecții

Închiderea ziarului - care va deveni efectivă pe 9 noiembrie - a fost deplânsă de organizații internaționale de jurnaliști.

„Novaia Gazeta a anunțat că își încetează activitatea, dar Novaia Gazeta nu va înceta niciodată să ne inspire. Noi suntem Novaia Gazeta”, a declarat vineri Thibaut Bruttin, directorul organizației Reporteri fără Frontiere.

„Novaia Gazeta va rămâne simbolul jurnalismului liber, pluralist, independent și riguros – un model pentru întreaga profesie la nivel mondial”, a adăugat el.

Autoritățile ruse nu au făcut niciun comentariu imediat. Însă Kremlinul — care acuză serviciile de informații străine că încearcă să stârnească nemulțumiri în cadrul societății ruse — a afirmat în trecut că o anumită formă de cenzură este necesară într-un moment în care Rusia se află angajată într-o luptă pe care o descrie ca fiind una existențială cu Occidentul pe tema Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.