Ministrul de externe britanic Boris Johnson a calificat drept un posibil „punct de cotitură” în relațiile cu Rusia, expulzarea masivă de diplomaţi ruşi de către ţările occidentale după otrăvirea unui fost agent dublu în sudul Angliei. Guvernul britanic și aliații occidental sunt convinși că în spatele tentativei de omor stă Rusia, indiciul cel mai puternic (făcut public) fiind că Serghei Skripal și fiica acestuia au fost otrăviți cu un agent neurotoxic produs de Uniunea Sovietică în timpul Războiului rece.

Douăzeci şi trei de ţări, inclusiv 16 state membre ale Uniunii Europene şi Statele Unite, au decis să expulzeze cel puţin 116 diplomaţi ruşi în cadrul unei măsuri coordonate a Occidentului, un gest fără precedent chiar şi în perioada Războiului rece. Rusia continuă să nege orice amestec, susținând că ar fi datoria Londrei să dovedească implicarea sa.

Letonia și Estonia, țări din NATO și UE învecinate cu Rusia, spun că fac progrese în fortificarea graniței cu vecina lor de la răsărit, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina și al temerilor că Moscova ar putea recurge la acțiuni ostile și împotriva țărilor baltice.

Televiziunea letonă a relatat luni că au fost săpate tranșee antitanc pe un tronson de 4 kilometri de-a lungul frontierei de est a țării, iar până la începutul anului viitor vor fi finalizați 27 de kilometri dintr-un total de 89. Șanțurile vor fi completate cu alte obstacole, precum barierele antitanc din beton, numite „dinți de dragon”.

„Ideea este că inamicul are nevoie de diferite tipuri de echipamente pentru a depăși aceste obstacole”, a declarat reprezentantul militar leton Edgars Briedis.

Pentru a depăși un șanț antitanc, de exemplu, acesta ar trebui umplut sau ar trebui utilizate poduri de luptă adecvate, a spus el. „Pentru a îndepărta dinții de dragon, sunt necesare alte sisteme.”

Reportajul TV, scrie dpa, a arătat trei rânduri de bariere antitanc amplasate una lângă alta, fiecare cântărind 1,5 tone metrice și având o înălțime de puțin peste 1 metru. Alături de acestea urmează să fie săpat un șanț cu o adâncime de puțin peste 2 metri. Ambele structuri urmează să fie construite la doar câțiva metri de gardul de frontieră cu Rusia.

În Estonia, primele buncăre din beton de lângă orașul de frontieră Narva au fost finalizate la sfârșitul lunii octombrie, potrivit unui reportaj al postului public estonian ERR. Structurile sunt concepute pentru a proteja soldații de loviturile directe ale obuzelor de artilerie.

Alte adăposturi au fost deja construite în nord-estul și sud-estul țării, fiind dotate cu sisteme de electricitate și comunicații. De asemenea, au fost instalate bariere din beton și antitanc.

• Te-ar putea interesa și: Îngrijorări legate de „noua arhitectură de securitate europeană” pregătită de Trump. Ar putea servi în primul rând intereselor Rusiei?

Reprezentantul armatei estoniene, Ainar Afanasjev, a declarat: „Știm că nu vom avea mult timp la dispoziție atunci când inamicul va trece granița. De asemenea, nu avem niciun teritoriu pe care să-l putem ceda inamicului pentru a câștiga timp. De aceea începem chiar de la graniță și încercăm să facem cât mai mult posibil în timp de pace.”

Până la sfârșitul anului 2027, Estonia dorește să construiască până la 600 de buncăre în total în nord-estul și sud-estul țării, de-a lungul graniței. Acestea vor fi amplasate sub nivelul solului, cu intrări etanșe. Până în prezent, au fost finalizate 28 de adăposturi, potrivit raportului.

Fortificațiile și barierele fizice fac parte din Linia de Apărare a Țărilor Baltice, un efort comun al Estoniei, Letoniei și Lituaniei de a-și consolida frontierele estice împotriva unor potențiale atacuri militare.

Cele trei guverne și-au intensificat măsurile de apărare ca răspuns la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, pe care îl consideră o amenințare directă la adresa securității lor naționale.

Surse: dpa, EER

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, a îndemnat luni partidele politice din Republica Moldova să-și unească eforturile pentru a accelera integrarea europeană și a obține rezultate concrete. Într-un discurs rostit în cadrul unei ședințe speciale a Parlamentului de la Chișinău, oficiala europeană a spus că țara ar putea închide provizoriu anul viitor 25 dintre cele 33 de capitole de negociere și a anunțat noi forme de sprijin financiar din partea Uniunii Europene.

„Unitatea începe aici, în Parlament. (...) Doar împreună se poate reuși”, le-a spus Kos deputaților, îndemnându-i să lucreze „pentru generațiile viitoare”, nu pentru interese politice. Ea a propus ca 2027 să fie „un an al rezultatelor”, în care progresele Republicii Moldova să fie resimțite de cetățeni în viața de zi cu zi.

Discursul a fost rostit în lipsa deputaților socialiști, care au boicotat ședința specială. Aceștia au acuzat majoritatea parlamentară că limitează drepturile opoziției, inclusiv posibilitatea de a face declarații politice și de a-i adresa întrebări comisarei europene.

Kos a spus că Republica Moldova a îndeplinit reperele intermediare necesare pentru avansarea negocierilor, iar Comisia Europeană și statele membre vor începe în curând evaluarea acestora. În urma evaluării, vor putea fi făcuți pași spre închiderea capitolelor de negociere.

„Vom putea să închidem anul viitor 25 din 33 de capitole de negociere. Este un obiectiv foarte ambițios, dar îmi place că moldovenii sunt ambițioși”, a declarat comisara.

Noi promisiuni de sprijin financiar

Kos a anunțat că Uniunea Europeană a propus încă 30 de milioane de euro pentru Republica Moldova, destinate atenuării efectelor creșterii prețurilor la resursele energetice.

Separat, în 2027, Bruxellesul va pregăti un nou pachet de sprijin financiar pentru țară. Acesta se va baza pe Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, și va include instrumente noi și fonduri suplimentare. Comisara nu a precizat valoarea acestora.

• Citește și: După mai bine de doi ani de amânări, „Linia independenței energetice” a fost lansată în prezența comisarei Marta Kos

În dimineața zilei de luni, comisara europeană a participat, alături de președinta Maia Sandu, la deschiderea Conferinței anuale privind extinderea Uniunii Europene, desfășurată la Chișinău.

În cadrul evenimentului, Kos a apreciat progresele Republicii Moldova în procesul de aderare, inclusiv reformele din justiție, și a declarat că încheierea negocierilor până în 2028 este un obiectiv ambițios, dar realizabil, dacă țara menține ritmul reformelor.

„Republica Moldova a reușit să facă un salt considerabil spre calitatea de membru al Uniunii Europene”, a declarat oficiala europeană, menționând că 2027 va fi un an crucial pentru obținerea rezultatelor.

La aceeași conferință, Maia Sandu a afirmat că Republica Moldova a înregistrat progrese în toate cele 33 de capitole de negociere, deși a deschis negocierile pentru doar patru dintre cele șase clustere în care sunt grupate acestea.

„Am demonstrat că Moldova poate avansa chiar și atunci când securitatea ei este amenințată”, a declarat Maia Sandu, referindu-se la războiul din Ucraina, crizele energetice și tentativele de destabilizare a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat într-o postare pe rețele, luni, că Áron Orbán, fratele fostului prim-ministru maghiar Viktor Orbán, a fost arestat sub bănuieli legate de traficul de persoane, anume de scheme ilegale de acordare a vizelor.

Magyar a postat odată cu anunțul preluat din presă o fotografie a arestatului, care trage cu pistolul lângă o casă, stând pe o planșă cu un cilindru sub ea, în echilibru fragil. El poartă ceva ce pare să fie vestă antiglonț, dar altfel are pe el doar un șort sportiv.

Știrea pare să fie preluată de premier provine de la Kontroll, un site de știri deținut de fratele lui Magyar, Marton Magyar.

Fostul premier Orbán a calificat arestarea drept un „joc murdar”, acuzând guvernul că încearcă să-și elimine adversarii politici.

„Eu sunt ținta; fratele meu este doar un instrument”, a scris el pe Facebook.

La fel ca alți membri ai familiei Orbán, Áron Orbán a pus bazele mai multor afaceri de succes în perioada în care fratele său se afla la putere, scrie AFP.

Anul trecut, jurnaliștii de investigație au stabilit o legătură între una dintre companiile sale și o presupusă schemă de facilitare a vizelor, care oferea acces preferențial la vize de muncă maghiare pentru străini.

Compania lui Áron Orbán ar fi înscris cetățeni vietnamezi la un curs de două zile de prim ajutor la Universitatea din Pécs, ceea ce le-ar fi putut facilita obținerea vizelor Schengen. Áron Orbán a intervenit, de asemenea, pe lângă un comisar al prim-ministrului pentru a accelera procesarea cererilor de viză.

Poliția a declarat că „mai multe persoane au fost reținute” în Budapesta și în două orașe din județul Pesta, învecinat, în cadrul unei operațiuni desfășurate în legătură cu traficul de persoane.

„În prezent se desfășoară percheziții la domiciliile persoanelor aflate sub anchetă”, se arată în comunicat.

• Vezi și: Parlamentul Ungariei ridică imunitatea premierului și a doi foști miniștri

Operațiunea comună a fost desfășurată de Biroul Național de Investigații (NNI) și de Agenția Națională pentru Recuperarea și Protecția Bunurilor (NVVH), un organism anticorupție cu competențe extinse, înființat în cadrul eforturilor de responsabilizare ale guvernului maghiar.

În septembrie, NVVH a preluat patru anchete, inclusiv una legată de trafic de influență care l-ar putea implica pe Áron Orbán, potrivit presei locale.

Cazul respectiv se concentrează asupra unei structuri ilegale care ar fi promis să ocolească procedurile administrative standard pentru a acorda vize cetățenilor străini în schimbul unor sume de bani.

De când Orbán a pierdut puterea în alegerile din aprilie, au fost demarate mai multe anchete asupra apropiaților săi.

Trei foști miniștri se află în arest preventiv, printre care și fostul guvernator al băncii centrale, Gyorgy Matolcsy, pe care Orbán l-a numit odată „mâna mea dreaptă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Forțele ucrainene au atacat în noaptea de 8 spre 9 noiembrie două obiective industriale din regiunea rusă Leningrad: rafinăria Kirishinefteorgsintez (KINEF), unde a izbucnit un incendiu, și fabrica Morozov, care produce combustibil solid pentru motoarele rachetelor balistice „Iskander-M”. Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat că la cea de-a doua întreprindere au fost avariate trei hale de producție.

Rafinăria KINEF, a doua ca volum de prelucrare a petrolului din Rusia, se află în orașul Kiriși. Guvernatorul regiunii Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a confirmat loviturile asupra zonei industriale, afirmând că 113 drone au fost doborâte deasupra regiunii.

Incendiul de la rafinărie a fost semnalat de canale ucrainene de monitorizare și de publicația independentă rusă ASTRA, care a analizat înregistrări video din oraș și a identificat instalația petrolieră. Ulterior, Drozdenko a confirmat și atacul asupra teritoriului KINEF, adăugând că incendiul a fost localizat.

Rafinăria KINEF, parte a grupului Surgutneftegaz, are o capacitate de procesare de aproximativ 20-21 de milioane de tone de petrol anual. Produce benzină, motorină, kerosen pentru aviație, păcură, bitum și produse petrochimice și este un furnizor important pentru nord-vestul Rusiei.

Instalația a mai fost vizată de atacuri ucrainene, sustându-și temporar activitatea. Cel mai recent atac asupra rafinăriei fusese raportat în septembrie.Grupul Surgutneftegaz și entitățile asociate se află sub sancțiunile Statelor Unite, Uniunii Europene și Marii Britanii.

Statul Major ucrainean a anunțat ulterior că, în aceeași noapte, forțele ucrainene au lovit SA „Fabrica Morozov”, situată în apropiere de Sankt Petersburg, în districtul Vsevolojsk din regiunea Leningrad. Potrivit comandamentului militar ucrainean, trei hale de producție au fost avariate, iar amploarea pagubelor este în curs de evaluare.

Fabrica produce explozibili și a dezvoltat combustibil solid pentru motoarele sistemelor de rachete „Topol-M”. De asemenea, furnizează încărcături de combustibil solid pentru motoarele 9H820 ale rachetelor balistice 9M723 „Iskander-M”, susține Statul Major ucrainean.

Întreprinderea face parte din corporația de stat rusă Rosteh și reprezintă una dintre verigile lanțului industrial care asigură producția de rachete balistice pentru armata rusă, potrivit aceleiași surse. Comandamentul ucrainean afirmă că lovitura ar putea îngreuna producția de rachete „Iskander-M”.

Guvernatorul Aleksandr Drozdenko nu a menționat însă fabrica Morozov printre obiectivele lovite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Polonezul care a ucis cu focuri de armă trase din mașină șase persoane sâmbătă în piața centrală din Cracovia, după ce își omorâse acasă părinții și sora, a murit luni dimineață la spital în urma rănilor cauzate de confruntarea cu poliția.

Autoritățile au declarat că tânărul de 24 de ani din orașul Ostrowiec Świętokrzyski, din sud-estul Poloniei, fără cazier, ar fi putut fi influențat de ideologia de extremă dreapta, fără a oferi însă detalii suplimentare.

Opoziția de dreapta, naționalistă din Polonia a cerut însă guvernului să nu se grăbească cu asemenea declarații, iar executivul s-a conformat.

„Până când problema nu va fi clarificată pe deplin și autoritățile nu vor dispune de informații complete, este mai bine să ne abținem de la a face comentarii, chiar dacă există unele indicii inițiale”, a declarat purtătorul de cuvânt al guvernului, Adam Szlapka, pentru TVN24.

Ministrul Justiției, Waldemar Zurek, a declarat luni că, în ciuda decesului atacatorului, ancheta va continua, cu scopul de a stabili dacă acesta a acționat singur sau a fost influențat de vreun grup.

„Se strâng probe, dar nu le voi arăta și nici nu le voi dezvălui. Vă rog să dați dovadă de reținere”, a declarat Zurek pentru Radio Zet.

• Te-ar putea interesa și: Doliu în Polonia, după atacul armat din Cracovia. Maia Sandu a transmis un mesaj de solidaritate

Se bănuiește că autorul atacului și-a ucis mai întâi familia într-un bloc de locuințe din orașul Ostrowiec Świętokrzyski, situat la aproximativ două ore de mers cu mașina spre nord-est de Cracovia. Victimele erau tatăl, mama și sora sa.

Autoritățile au declarat că familia, inclusiv agresorul, deținea permise pentru un total de 11 arme de foc. Numărul deținătorilor de arme de foc este relativ redus în Polonia în comparație cu țările aliate din Europa, dar este în creștere de la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina, în 2022. Suspectul era membrul unui club de tir cu arma.

Președintele polonez Karol Nawrocki a decretat două zile de doliu național, care au continuat și luni.

În centrul orașului Cracovia, oamenii au depus în weekend lumânări și flori, precum și inscripții în franceză „Je suis Cracovia” (Eu sunt Cracovia). Mesajul face referire la sloganul „Je suis Charlie”, foarte popular după uciderea caricaturiștilor de la revista satirică franceză „Charlie Hebdo” într-un atac terorist din 2015.

A fost anunțat un miting pentru luni seara în piața principală, la locul unde a avut loc atacul armat în masă, considerat cel mai sângeros din istoria postbelică a Poloniei.

Primarul Łukasz Gibała a declarat pe rețelele sociale: „Să dăm dovadă de solidaritate în aceste momente dificile și să demonstrăm că Cracovia va fi întotdeauna un oraș mândru, ospitalier și deschis.”

Surse: Reuters, AFP, dpa

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele american Donald Trump a sugerat că Ucraina ar putea avea de făcut concesii teritoriale în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia, afirmând că țara va arăta „puțin diferit” după încheierea războiului. Declarațiile au fost făcute într-un interviu pentru CBS News, difuzat pe 8 noiembrie.

„Cred că vom reuși să ajungem la un acord și că acest lucru se va întâmpla, iar Ucraina va ajunge să aibă o formă puțin diferită”, a spus Trump, fără să precizeze dacă se referă la cedări teritoriale sau la alte schimbări.

Declarația vine în contextul în care Ucraina, Rusia și Statele Unite urmează să participe la negocieri trilaterale la Abu Dhabi, în zilele de 10 și 11 noiembrie. Kievul a exclus în repetate rânduri cedarea teritoriilor ocupate de Rusia, deși a afirmat că este dispus să discute despre un armistițiu.

„Desigur, Rusia insistă să cedăm teritorii. Noi nu vrem să renunțăm la nimic. Pentru asta luptăm”, a declarat anterior președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Întrebat cine reprezintă principalul obstacol în calea încheierii războiului, Trump a invocat din nou ostilitatea dintre Zelenski și președintele rus Vladimir Putin. Jurnalistul CBS i-a atras atenția că reacția liderului ucrainean este de înțeles, având în vedere invazia rusă pe scară largă.

Trump a respins, de asemenea, ideea că ar fi fost indulgent cu Moscova. „Nimeni nu a fost mai dur cu Rusia decât mine”, a afirmat el, invocând măsurile comerciale, sancțiunile și alte acțiuni ale administrației sale. În același timp, a apărat decizia de a permite Rusiei să livreze pe piața internațională petrol și motorină, susținând că măsura nu a reprezentat un favor făcut Moscovei, ci a permis aprovizionarea piețelor mondiale.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina speră că Oleșki va deveni un model pentru un armistițiu mai amplu

Negocierile trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite sunt programate pentru 10-11 noiembrie, la Abu Dhabi. Potrivit relatărilor presei, delegația ucraineană va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe, cea rusă de consilierul lui Vladimir Putin, Vladimir Medinski, iar Washingtonul va fi reprezentat de emisarul Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui american.

Moscova a avertizat că întâlnirea va avea mai degrabă un caracter preliminar, în timp ce Volodimir Zelenski a subliniat că deciziile privind teritoriile pot fi luate doar la nivelul șefilor de stat. Trump a spus că negocierile ar putea deschide calea unui acord mai amplu, care să includă și o nouă arhitectură de securitate europeană. La discuții sunt așteptați și reprezentanți ai unor state europene, dar nu oficiali ai Uniunii Europene. Franța a confirmat participarea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Linia electrică aeriană de înaltă tensiune (400 kV) Vulcănești-Chișinău a fost dată în exploatare pe 8 noiembrie, cu o întârziere de peste doi ani de la primul termen promis de autoritățile moldovene. La ceremonia de la Stația electrică Chișinău au fost prezenți comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, care se află într-o vizită în R. Moldova, președinta Maia Sandu și ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Supranumită „Linia independenței energetice”, această linie va asigura transportul direct de energie electrică din România (și implicit de pe piața europeană) către Chișinău, ocolind nodul energetic din regiunea transnistreană.

La inaugurare, comisara Marta Kos a declarat că dependența energetică a Republicii Moldova s-a încheiat acum și nicio țară nu-i va mai putea dicta de unde să cumpere cea mai ieftină energie. Ea a remarcat, totodată, că prețurile la resurse rămân o povară pentru multe familii moldovene.

În aceeași cheie, Maia Sandu a spus că acesta este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură strategică, care oferă Republicii Moldova posibilitatea „să decidă singură de unde cumpără energia, fără să fie vulnerabilă la presiuni și șantaj”, referindu-se la Rusia, dar fără a o numi.

„Europa se construiește și aici, prin fiecare legătură care ne face mai siguri și mai liberi. Securitatea energetică e și parte a securității Republicii Moldova”, a spus, la rândul său, ministrul Energiei.

Junghietu le-a făcut celor două oficiale câte un cadou simbolic - un fragment de conductor electric folosit la construcția liniei.

O istorie lungă a amânărilor

Proiectul a demarat în noiembrie 2021, când Guvernul a semnat contractul de construcție a liniei cu o companie indiană. Construcția ei a fost o promisiune majoră a guvernării PAS, care s-a confruntat cu presiuni în domeniul energiei din partea Rusiei, mai ales după ce invazia la scară largă a Ucrainei.

Războiul a grăbit startul pe hârtie, dar tot el l-a întârziat, pe teren. Lucrările au început abia în aprilie 2024, din cauza unor dificultăți logistice cauzate de război și întreruperea vechilor lanțuri de aprovizionare.

Oficiali guvernamentali au spus mai întâi că linia va fi dată în folosință în august 2024, apoi – la sfârșitul anului 2025, apoi – în martie 2026, apoi – în iunie 2026. Ultimul termen ratat a fost de Ziua Independenței – în august 2026.

• _{Te-ar putea interesa și: Start la compensații pentru încălzire. Cum depui cererea și ce ajutor poți primi}

Proiectul s-a împotmolit la Stația electrică Chișinău, care trebuia modernizată de un consorțiu de firme înregistrate în România. Războiul le-a dat peste cap planurile de achiziție a multor materiale și echipamente mai ieftine, din… Rusia, cum ar fi bobine, sisteme de protecție și cabluri.

Iarna trecută, autoritățile au explicat că linia nu a putut fi testată la timp din cauza gheții. Testările au demarat în iulie, pe caniculă, dar în luna august, Ministerul Energiei a anunțat o nouă amânare, provocată de un transformator de putere defect.

Echipamentul a fost trimis în Spania pentru a fi reparat. În primele zile din noiembrie, linia a fost pusă sub tensiune și au început testările tehnice în regim experimental.

În afară de instalarea pilonilor și a cablurilor, proiectul a inclus modernizarea stațiilor electrice Chișinău și Vulcănești. Costul total este de aproximativ 61 milioane de euro (dintre care 27 milioane de euro pentru construcția liniei) - un împrumut pe termen lung de la Banca Mondială.

• _{Te-ar putea interesa și: Gaz și mai scump din ianuarie? Ministrul Energiei crede că da. Junghietu: „Suntem pregătiți de iarnă moderat spre avansat”}

Deși linia a fost construită din credit, finalizarea ei la timp, până la sfârșitul anului 2026, a reprezentant și o condiție pentru accesarea unui grant de 15 milioane de euro prin Planul de creștere al UE. Prin urmare, R. Moldova a fost aproape de a rata acest ajutor nerambursabil.

Cu o lungime de aproximativ 158 km, linia trebuie să aducă energie electrică din România, de la Isaccea, urmând o cale directă spre capitala Republicii Moldova, fără să mai facă un ocol prin Ucraina și pe la centrala MGRES (Cuciurgan) din regiunea transnistreană.

Ea ar trebui să permită transportul unei cantități de energie electrică echivalentă cu 50% din consumul Republicii Moldova, prin importuri de pe piața românească și cea europeană. Costurile de construcție ar urma să fie recuperate prin tariful la curent.

De la „independență”, la „reziliență” și apoi – la „libertate”

Pe lângă linia Vulcănești-Chișinău, planul de interconectare energetică al Republicii Moldova cu România (și implicit cu piața europeană ENTSO-E) mai cuprinde încă două linii electrice aeriene de 400 kV: Bălți – Suceava, numită „Linia rezilienței”, și Strășeni – Gutinaș, botezată, mai nou, „Trump liberty line”.

„Linia rezilienței” va asigura conexiunea electrică în zona de nord a țării, legând stația electrică din Bălți cu stația din Suceava (România). Va avea o lungime de peste 140 km, dintre care aproximativ 48 km pe teritoriul Republicii Moldova și 93,3 km – pe teritoriul României.

Lucrările la piloni sunt planificate să înceapă cel târziu la începutul lui 2027, cu scopul de a finaliza linia până la sfârșitul aceluași an.

Proiectul, în valoare de 77 milioane de euro, este finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiții (BEI) și printr-un grant oferit de Uniunea Europeană.

Cea de-a treia linie este încă la etapă incipientă. „Trump liberty line” ar urma să conecteze regiunea centrală a Republicii Moldova cu rețeaua de transport din România, prin stația Gutinaș. Va avea o lungime de aproximativ 70 km. Cu o finanțare de 130 de milioane de dolari din partea Guvernului SUA, proiectul include și modernizarea stației electrice Strășeni 330 kV.

Autoritățile spun că, odată ce toate cele trei linii vor fi operaționale, R. Moldova va fi integrată structural în rețeaua europeană, având siguranță energetică în fața oricăror riscuri geopolitice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Atacurile rusești asupra sistemului energetic din regiunea Dnipropetrovsk, în estul Ucrainei, au lăsat 600.000 de oameni fără electricitate, în timp ce campania Kremlinului împotriva infrastructurii energetice a continuat pe 8 noiembrie.

Șeful administrației militare regionale, Oleksandr Hanja, a declarat că spitalele au fost nevoite să treacă la generatoare diesel, iar transportul public electric din orașul Dnipro a fost paralizat.

„Angajații companiei de electricitate lucrează deja pentru a restabili alimentarea cu energie. Eforturile lor sunt îngreunate de bombardamentele rusești continue”, a scris el pe rețelele sociale.

Atacurile au avut loc la o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia că încearcă să exercite o presiune maximă înaintea negocierilor trilaterale care urmează să aibă loc în zilele următoare la Abu Dhabi, aruncând „întreaga țară în beznă”.

Te-ar putea interesa și: Îngrijorări legate de „noua arhitectură de securitate europeană” pregătită de Trump. Ar putea servi în primul rând intereselor Rusiei?

Pe 8 noiembrie, Zelenski a declarat că „în toată țara se înregistrează întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică. Numai în regiunea Jitomir, 140 de blocuri de locuințe au rămas fără încălzire în urma unui atac rusesc”.

Rusia a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei la sfârșitul lunii septembrie. De la lansarea invaziei pe scară largă în 2022, Rusia a vizat acest sector în fiecare iarnă.

În octombrie, Europa Liberă a obținut de la Forțele Armate ale Ucrainei un document rusesc detaliat, care prezintă planul campaniei din acest an: atacuri asupra producerii și furnizării energiei electrice, alimentării cu apă, sistemelor de canalizare și încălzirii.

Forțele Armate ale Ucrainei au anunțat pe 8 noiembrie că Rusia a lansat în cursul nopții trei rachete ghidate de aviație Kh-59/69 dinspre Marea Azov și 164 de drone de atac, dintre care 112 erau propulsate cu reacție.

Potrivit armatei ucrainene, 137 de drone au fost interceptate. O dronă a lovit însă o locuință privată dintr-o suburbie a orașului Dnipro, provocând un incendiu. Un alt atac, în oraș, a ucis un civil și a rănit o altă persoană, au anunțat autoritățile ucrainene.

Alte patru persoane au fost rănite în regiunea Poltava în urma atacurilor rusești.

Citește și: Rusia a atacat infrastructura energetică și un pod din Kiev, înaintea negocierilor de la Abu Dhabi

Ministerul rus al Apărării a susținut că a lovit o substație electrică „care alimenta cu energie întreprinderile industriei de apărare ucrainene” și o navă portcontainer din Marea Neagră care „transporta arme”.

Autoritățile din regiunea rusă Kursk, care se învecinează cu Ucraina, au anunțat că un bărbat de 40 de ani a fost ucis după ce tractorul pe care îl conducea a fost lovit într-un atac cu dronă.

Informațiile privind situația de pe câmpul de luptă nu au putut fi verificate în mod independent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Polonia ține două zile de doliu național, pe 8 și 9 noiembrie, după atacul armat de sâmbătă, 7 noiembrie, din centrul orașului Cracovia, în care șase persoane au fost ucise. Alte 17 persoane au fost rănite, printre acestea numărându-se și atacatorul. Între timp, la domiciliul suspectului au fost găsite alte trei cadavre, a anunțat premierul Donald Tusk.

Cele trei persoane – două femei și un bărbat – ar putea fi membri ai familiei atacatorului, potrivit premierului. Cadavrele au fost descoperite în locuința acestuia din orașul Ostrowiec Świętokrzyski, situat la aproape 200 de kilometri nord de Cracovia. Identitatea celor trei persoane și circumstanțele în care au murit nu au fost deocamdată stabilite.

Atacatorul este un cetățean polonez în vârstă de 24 de ani. El a intrat cu mașina în Piața Centrală din Cracovia și a început să tragă la întâmplare asupra oamenilor. A fost împușcat și reținut de poliție, iar acum se află în stare critică, dar stabilă, după mai multe intervenții chirurgicale.

În schimbul de focuri, au fost răniți și doi polițiști. Ambii au fost operați.

Printre persoanele ucise se numără un cetățean britanic. Alți cinci cetățeni străini răniți provin din Austria, Germania, Portugalia, Rusia și Marea Britanie, a anunțat Ministerul polonez de Interne.

Potrivit ministrului de Interne, Marcin Kierwiński, atacatorul ar fi fost influențat de ideologia de extremă dreaptă. Suspectul purta haine de tip militar și a folosit o pușcă semiautomată de tip AR-15. El deținea permis pentru arme de foc, iar în mașina sa au fost găsite mai multe arme și muniții.

Poliția a intervenit la trei minute după ce a primit prima sesizare despre atac, a declarat ministrul de Interne, care a lăudat intervenția ofițerilor. Potrivit acestuia, polițiștii au împiedicat un masacru de proporții mai mari.

Premierul Donald Tusk a calificat atacul drept un act de terorism. Președintele Karol Nawrocki a transmis condoleanțe familiilor victimelor.

Reacțiile de șoc și mesajele de condoleanțe au venit din mai multe țări europene.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat atacul drept „șocant” și a transmis condoleanțe familiilor și apropiaților victimelor.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a descris atacul drept „o tragedie ale cărei efecte se vor resimți mult dincolo de granițele Poloniei”.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, s-a declarat „profund întristată de atacul din Cracovia”.

„Gândurile noastre se îndreaptă către victime, apropiații acestora și poporul polonez. Moldova este alături de voi”, a scris Maia Sandu pe platforma X.

Atacurile armate soldate cu victime sunt extrem de rare în Polonia. Țara se afla însă în stare de alertă sporită după o serie de atacuri cu cuțitul produse în octombrie, despre care autoritățile au spus că ar fi fost influențate de conținut violent și extremist de pe internet.

În baza relatărilor Reuters și AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Șase persoane (patru femei și doi bărbați) au fost ucise și 15 au fost rănite într-un atac armat produs sâmbătă, 7 noiembrie, în Piața Centrală din Cracovia, al doilea oraș ca mărime din Polonia. Atacatorul, un cetățean polonez, a fost împușcat și reținut de poliție, au anunțat autoritățile.

Potrivit poliției, primele sesizări despre atac au fost primite în jurul orei 15:00. Un bărbat aflat într-o mașină care a intrat în piață a început să tragă la întâmplare asupra oamenilor.

Un martor a povestit pentru publicația Interia că a văzut focuri de armă trase dinspre geamul șoferului și fum ieșind din mașină.

Atacatorul a fost împușcat de polițiști și transportat la spital. Poliția a anunțat că bărbatul a acționat singur și este cetățean polonez, în vârstă de 24 de ani.

Printre răniți se numără și doi polițiști, implicați într-un schimb de focuri cu atacatorul.

Purtătorul de cuvânt al poliției, Andrzej Fijolek, a declarat că atacatorul a folosit o pușcă de tip AR-15 și că deținea permis de port-armă. Acesta purta haine de tip militar.

Deocamdată, autoritățile nu au anunțat motivul atacului.

Tusk merge la Cracovia

Premierul Donald Tusk a scris pe platforma X că este informat permanent despre incidentul produs în centrul istoric al Cracoviei, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO, o populară destinație turistică. Ulterior, acesta a plecat spre Cracovia din capitala Varșovia, a anunțat un purtător de cuvânt al Guvernului.

Președintele Karol Nawrocki a declarat că gândurile sale sunt alături de victime, de persoanele afectate și de familiile acestora.

Ministerul portughez de Externe a anunțat, într-un comunicat, că printre răniți se numără o cetățeană portugheză, care a fost transportată la spital.

Reacții de șoc și mesaje de condoleanțe au venit din mai multe țări europene.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a calificat atacul drept „șocant”. „În numele poporului ucrainean și personal, transmit sincere condoleanțe familiilor și apropiaților victimelor”, a scris el pe X.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că este „o tragedie ale cărei ecouri se vor face simțite mult dincolo de granițele Poloniei”.

În baza relatărilor Reuters, AP și AFP.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Kievul a suferit distrugeri pe scară largă, iar serviciile esențiale au fost perturbate pe 7 noiembrie, după ce Rusia a lansat 172 de drone de atac și 36 de rachete balistice asupra capitalei ucrainene și a altor regiuni. Au fost lovite infrastructura energetică, clădiri rezidențiale și un pod important peste râul Nipru.

Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, atacurile au avariat obiective energetice, clădiri de locuit și infrastructură de transport esențială, lăsând unele zone ale capitalei fără electricitate, încălzire și apă.

Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a descris situația aprovizionării orașului cu energie electrică drept „extrem de dificilă”, după atacurile asupra infrastructurii din regiunile Kiev și Jitomir.

Au fost avariate și câteva blocuri de locuințe, o grădiniță și o clădire nerezidențială. Cinci persoane au fost rănite la Kiev, inclusiv un adolescent de 14 ani.

Podul de Nord, o construcție importantă din capitala ucraineană, care traversează râul Nipru, a fost, de asemenea, lovit și închis temporar în ambele direcții.

Kliciko a declarat că atacul a avariat carosabilul, liniile electrice aeriene pentru troleibuze și liniile de transport al energiei electrice. Unda de șoc a avariat și cinci camioane parcate în apropiere.

Primarul a publicat o înregistrare video care arată distrugerile de pe carosabilul podului și la parapetele de protecție și a anunțat că au început lucrările de reparație.

Ministerul rus al Apărării a confirmat atacul, susținând că podul era folosit pentru transportarea armamentului și echipamentelor militare destinate Forțelor Armate ale Ucrainei.

În alte zone ale țării, atacurile rusești din timpul nopții asupra a patru raioane din regiunea Dnipropetrovsk au ucis o persoană și au rănit alte patru, inclusiv o fată de 11 ani, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Zelenski: „Ucraina nu trebuie lăsată singură”

Într-o postare publicată pe Telegram pe 7 noiembrie, însoțită de fotografii care arată amploarea distrugerilor provocate de atacurile din timpul nopții, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Rusia a lansat 172 de drone și 36 de rachete balistice, toate îndreptate asupra Kievului și a altor regiuni.

El a spus că au fost vizate stațiile electrice care conectează centralele nucleare de la Rivne și Hmelnițki la Kiev și la regiunile centrale ale Ucrainei. Potrivit informațiilor disponibile, au fost avariate și alte stații electrice din regiunile Vinița, Jitomir, Rivne, Harkov și Dnipropetrovsk.

Citește și: Ucraina speră că Oleșki va deveni un model pentru un armistițiu mai amplu

Zelenski a cerut Washingtonului să mențină și să sporească sprijinul pentru Ucraina, îndemnând Congresul SUA să dea dovadă de mai multă unitate în chestiunile de securitate, să condamne agresiunea rusă și să intensifice presiunile prin sancțiuni asupra președintelui rus Vladimir Putin.

„Când Rusia încearcă să cufunde în beznă Kievul – un oraș cu milioane de locuitori – și întreaga țară, Ucraina nu trebuie lăsată singură”, a scris Zelenski.

„Hotărârea și consecvența Americii în sprijinirea Ucrainei sunt de mare importanță pentru apropierea păcii”, a adăugat el.

Rusia a respins apelurile pentru un armistițiu parțial sau total, afirmând că luptele vor înceta doar atunci când va fi încheiat un acord de pace cuprinzător. În contextul apropierii lunilor de iarnă, care se anunță deosebit de dificile, Moscova și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, precum și asupra obiectivelor civile.

Ucraina lovește ținte de pe teritoriul Rusiei

Ucraina și-a continuat campania împotriva infrastructurii energetice și a obiectivelor militar-industriale rusești, vizând instalații despre care Kievul afirmă că susțin efortul de război al Moscovei.

În noaptea de 6 spre 7 noiembrie, Ucraina a atacat mai multe obiective rusești legate de industria petrolieră și producția militară.

Statul Major al Ucrainei a confirmat că forțele sale de rachete au folosit sisteme de rachete antinavă „Neptun” pentru a lovi compania pe acțiuni Proton-Electrotex din orașul Oriol, o întreprindere din complexul militar-industrial rus care produce componente electronice și optoelectronice.

Potrivit armatei ucrainene, compania produce componente utilizate la rachetele balistice Iskander-M și la sistemele de rachete de croazieră ale Rusiei. Kievul a afirmat că atacul ar putea îngreuna producția rachetelor folosite de Rusia împotriva orașelor ucrainene.

Autoritățile regionale din Oriol au raportat avarii la depozite și hale de producție ale unor întreprinderi comerciale, precum și la trei case particulare.

În regiunea rusă Saratov, un incendiu a izbucnit la rafinăria de petrol din Saratov în urma unui atac cu drone al Ucrainei, potrivit publicației independente ruse ASTRA și canalelor ucrainene de monitorizare.

Guvernatorul regiunii, Roman Busargin, a confirmat avarierea infrastructurii civile și a spus că au existat informații preliminare despre victime. De asemenea, ar fi fost avariate mai multe clădiri rezidențiale.

Ministerul rus al Apărării a susținut că sistemele sale de apărare antiaeriană au doborât 411 drone ucrainene în timpul nopții. Cifra nu a fost verificată independent.

Negocieri trilaterale la Abu Dhabi

Noua escaladare are loc cu doar câteva zile înaintea negocierilor trilaterale programate între Ucraina, Rusia și Statele Unite, la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie.

Te-ar putea interesa și: Îngrijorări legate de „noua arhitectură de securitate europeană” pregătită de Trump. Ar putea servi în primul rând intereselor Rusiei?

Delegația Rusiei la discuții va include consilierul prezidențial Vladimir Medinski, viceminiștrii de Externe Serghei Riabkov și Mihail Galuzin, precum și pe Igor Kostiukov și Iuri Jigarovski din Statul Major General al Forțelor Armate ale Rusiei, relatează Interfax.

Delegația Ucrainei va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Serviciului de Informații Externe al Ucrainei și fost ministru al Apărării, potrivit relatărilor presei ucrainene.

Din delegație vor mai face parte șeful Administrației Prezidențiale, Kirilo Budanov, David Arahamia, liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, consilierul prezidențial pentru comunicare, Dmitro Litvin, și Serhii Kîsliția, prim-adjunct al șefului Administrației Prezidențiale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Două obiecte de tip aerostat au traversat neautorizat spațiul aerian al R. Moldova în dimineața de 7 noiembrie, a anunțat Ministerul Apărării.

Primul caz a fost înregistrat la ora 09:15, când un aerostat a survolat spațiul național în zona satului Moșeni, din raionul Râșcani, părăsindu-l la ora 09:22, în preajma satului Elizavetovca, din raionul Dondușeni.

Al doilea caz a fost semnalat la ora 10:35, când un alt balon a traversat neautorizat frontiera de stat din direcția localității ucrainene Vinița spre satul Trifăuți, raionul Soroca. Acesta a ieșit din R. Moldova la ora 10:36, în apropiere de satul Ruslanovca, din același raion.

Ministerul Apărării nu oferă detalii privind caracteristicile celor două obiecte, dar spune că „Centrul Operații Aeriene continuă monitorizarea spațiului aerian, în coordonare cu autoritățile competente și partenerii”.

Un incident asemănător a avut loc în februarie 2023, când R. Moldova și-a închis temporar spațiul aerian pentru câteva ore din cauza detectării unui obiect neidentificat de mici dimensiuni, asemănător unui balon meteorologic sau de recunoaștere, în regiunea orașului Soroca. În mod similar, forțele aeriene din România au ridicat atunci avioane de vânătoare pentru a investiga o țintă aeriană cu caracteristici de balon radar.

Vezi și: Harta dronelor și rachetelor care au traversat sau au căzut în R. Moldova de la începutul invaziei rusești în Ucraina

În războiul din Ucraina, baloanele sunt lansate frecvent ca ținte false, pentru a induce în eroare sistemele de apărare antiaeriană. Pot fi echipate cu reflectoare radar speciale sau camere de supraveghere capabile să colecteze date despre locația exactă a sistemelor de apărare aeriană active din regiune.

În ultimele luni, s-au înmulțit incidentele cu drone ajunse ilegal pe teritoriul R. Moldova, pe fondul continuării războiului declanșat de Rusia în Ucraina vecină, prin invazia la scară largă din februarie 2022.

Octombrie a fost una dintre lunile cu cele mai multe incursiuni cu drone de la începutul anului - 19 din totalul celor 67 înregistrate în primele zece luni din 2026.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a dezmințit că o nouă lege îi va obliga pe cetățenii moldoveni stabiliți peste hotare să revină în țară, în cazul instituirii stării de asediu sau de război.

Într-un clip video publicat pe rețelele sociale pe 6 noiembrie, Nosatîi a spus că proiectul de lege privind regimurile juridice speciale cu caracter exceptional, propus de Ministerul Apărării spre consultări publice pe 3 noiembrie, nu conține o astfel de prevedere.

„Nu există pârghii ca cineva să fie adus cu forța, de exemplu, din Irlanda, Italia sau din alte țări. Nu scrie și nici nu poate fi îndeplinit. Singura noutate este că, în caz de necesitate, cine vrea să-și apere țara știe unde să bată la ușă – la ambasadă sau consulat. Atât”, a spus ministrul.

Informația a fost răspândită inclusiv de liderul socialiștilor, deputatul Igor Dodon, care a acuzat că guvernarea ar pregăti „o mobilizare forțată, inclusiv a cetățenilor din diasporă”.

Te-ar putea interesa și: Fără curs de patriotism în școlile din Moldova. Ce propune, în schimb, Ministerul Apărării

Potrivit ministrului Apărării, proiectul vine să înlocuiască o lege care există încă din 2004 – privind regimul stării de urgență, de asediu și de război, care nu a fost aplicată niciodată în 22 de ani.

Una dintre noutățile proiectului este că starea de asediu sau de război va putea fi instituită „inclusiv în cazul unor atacuri hibride sau subversive”, care pun în pericol suveranitatea, independența, unitatea sau integritatea teritorială a R. Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

În Europa au continuat să apară vineri alerte cu bombă, dovedite false, atât asupra avioanelor, cât și, mai nou, asupra unor redacții de presă. Nimeni nu știe deocamdată sigur cine le trimite, dar agențiile de presă spun că unele dintre ele au mesaje anti-feministe și pot trimite la o grupare rusească.

Redacțiile din Irlanda și Bulgaria au primit vineri, prin e-mail, amenințări cu bombă de la un presupus „Mihail Andropov”, care și-a asumat responsabilitatea pentru un val tot mai amplu de amenințări false care perturbă zborurile de pasageri din întreaga Europă.

Mesajele, trimise postului bulgar Nova TV și postului public irlandez RTE, care și-a evacuat sediul, purtau titlul „Mesaj către Occident” și prezentau amenințările ca fiind preludiul unei serii de atacuri asupra mijloacelor de transport din întreaga Europă. Postul TV britanic Sky a declarat, de asemenea, că a primit o amenințare la adresa securității.

Joi, companiile aeriene și aeroporturile din Italia au primit e-mailuri amenințătoare care pretindeau că provin de la un grup de campanie rus interzis, Statul Masculin, deși originea acestora nu a putut fi verificată.

AFP a scris vineri că gruparea rusă a fost, ce-i drept, scoasă în afara legii în 2021, dar apoi ea și-a declarat sprijinul pentru războiul declanșat de ruși împotriva Ucrainei.

Unele mesaje cu alerte false anterioare, văzute de AFP, conțineau mesaje misogine.

„Noi, luptătorii Statului Masculin, prin acțiunile noastre de astăzi vom lăsa o amprentă în istorie. Regimul vostru feminist își va aminti de asta pentru totdeauna. Explozia va avea loc în 60 de minute. Astăzi, cerul vostru se va înroși”, se arăta într-un mesaj trimis la mai multe adrese de e-mail ale aeroportului din Sofia.

• Te-ar mai putea interesa: Alerte cu bombe pe avioane, pe tot cuprinsul Europei. Nu sunt urmări grave, nimeni nu-și asigură răspunderea

Vineri a fost a patra zi de alerte în Europa.

Marți, cel puțin șase zboruri au fost perturbate într-un fel sau altul, iar joi, peste douăzeci, unele dintre ele efectuând aterizări neplanificate sau fiind escortate către destinațiile lor de avioane de vânătoare.

Vineri, avioane de vânătoare au escortat avioane de linie care zburau de la Bruxelles la Sofia și de la Praga la București și Cipru prin spațiul aerian maghiar, din cauza unor amenințări cu bombă, a declarat ministrul maghiar al Apărării, Romulusz Ruszin-Szendi.

Nici vineri nu au fost găsite pe avioane dispozitive explozive, iar toate avioanele au aterizat în siguranță.

Guvernul Irlandei a declarat vineri că amenințările false cu bombe transmise către mass-media irlandeză, pe fondul unor valuri de amenințări la adresa zborurilor din întreaga Europă, fac „probabil” parte dintr-o „campanie coordonată”.

„Aceste amenințări vin în urma perturbărilor continue din sectorul aviației din întreaga Europă, cauzate de amenințări similare, și pare probabil că este vorba de o campanie coordonată de perturbare”, se arată într-un comunicat.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Sindicaliștii din R. Moldova au cerut guvernului explicații despre declarația premierului Vasile Tofan că legile moldovenești trebuie modificate pentru a permite angajatorilor să dea afară oamenii mai ușor, făcută într-un interviu de presă, în ajun.

Cum apreciați legislația muncii: protejează suficient angajații sau oferă prea multă libertate angajatorilor? Click pentru a participa la un SONDAJ

Într-un comunicat de presă, vineri, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) s-a declarat surprinsă de anunțul lui Tofan, făcut joi seară la o emisiune la TV8, că guvernul lucrează la modificarea Codului Muncii pentru a da mai multe drepturi patronilor.

„Ceea ce ne surprinde este faptul că prim-ministrul afirmă că Guvernul lucrează deja la asemenea modificări, în timp ce CNSM nu a fost informată despre inițierea unui astfel de proces și nu cunoaște niciun motiv sau argument care ar justifica o asemenea abordare esențială, nemaivorbind de propunerile concrete care urmează să fie promovate”, spun sindicaliștii.

• Vezi și: La 100 de zile de guvernare, premierul Tofan promite să „simplifice statul” și să reducă deficitul bugetar, chiar prin măsuri nepopulare

În apariția sa la TV8, Tofan a părut să sugereze că actualul Cod al Muncii obligă patronii să țină la muncă oameni care „fură”, în loc să-i poată lăsa să-i dea afară rapid și să angajeze în loc alții. Astfel, potrivit lui Tofan, legile moldovenești în domeniu ar fi deocamdată „mai comuniste și mai socialiste decât cele din țările scandinave”.

Suedia și unele din vecinele ei nordice, țările cele mai democratice și mai prospere în multe clasamente mondiale, sunt cunoscute pentru un model de economie socială bazat pe impozite mari pentru bogați, asistență socială generoasă pentru cei vulnerabili și legislație a muncii progresistă.

Premierul Tofan, care în trecut și-a exprimat simpatia pentru politicile libertariene ale președintelui argentinian de dreapta Javier Milei, cunoscut pentru terapia economică de șoc care a coborât inflația, dar a dus și la mari concedieri și pierderi de alocații sociale, a mai spus la TV8 că știe că sindicatele și organizațiile pentru drepturile omului vor protesta, dar el este hotărât să meargă „până în pânzele albe”.

În replica lor de vineri, sindicaliștii spun că „își reafirmă disponibilitatea pentru un dialog constructiv privind modernizarea legislației muncii”, dar nu vor susține modificări „care conduc la diminuarea garanțiilor și a drepturilor salariaților”.

◉ SONDAJ

Tofan a făcut remarcile incriminate de sindicate la TV după ce mai devreme, joi, a prezentat în Parlament raportul primelor 100 de zile de guvernare al cabinetului său, promițând noi măsuri pro-business și „simplificarea statului” pentru a atrage investiții și a relansa economia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.