Un nou raport al organizației pentru drepturile omului Amnesty International (AI) spune că solicitanții de azil sunt maltratați în Ungaria, și că sistemul de acordare a azilului în țara din UE este „evident conceput” ca să descurajeze refugiații ce ar avea de gând să ceară protecție în Ungaria, relatează AP. Constatările AI publicate marți confirmă alte informații din ultima vreme ale altor organizații, ca Human Rights Watch, care au fost deja respinse de guvernul de la Budapesta. Recent, purtătorul de cuvânt guvernamental Zoltan Kovacs a spus că relatările despre presupuse bătăi administrate de poliție migranților sunt „minciuni crase” și că toate plângerile pe asemenea subiecte au fost anchetate. AI a exprimat de asemenea în raportul de marți critici față de eforturile Ungariei de a-i „împinge înapoi” în Serbia pe căutătorii de azil reținuți în preajma graniței. Sunt criticate și „procedurile de azil labirintice” care i-au blocat pe mulți refugiați de partea sârbească a graniței întărite de unguri cu garduri de sârmă lamelată.

Un cetățean ucrainean a traversat ilegal frontiera de stat din Ucraina în Republica Moldova cu o motoparapantă și a fost depistat de polițiștii de frontieră în apropierea satului Larga, raionul Briceni. Bărbatul a solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova. Incidentul a avut loc luni, 26 octombrie.

Potrivit Ministerului Apărării, Centrul Operații Aeriene al Armatei Naționale a semnalat survolarea spațiului aerian național de către aparatul de zbor, din direcția Cernăuți, Ucraina. Ulterior, acesta a fost localizat în apropierea satului Larga.

Poliția de Frontieră a anunțat că a fost informată de autoritățile ucrainene despre o persoană care traversa ilegal frontiera cu ajutorul aparatului de zbor. Polițiștii spun că au depistat cetățeanul ucrainean la aproximativ doi kilometri de linia frontierei de stat.

„În cadrul verificărilor, cetățeanul a solicitat azil pe teritoriul Republicii Moldova”, a precizat Poliția de Frontieră.

Cazul de la Larga este cel puțin al treilea incident de acest fel relatat public în ultimele două săptămâni.

• Citește și: Unul din 2.700. Trecerile clandestine din Ucraina în R. Moldova au scăzut în jumătate

Incidente similare au fost raportate pe 15 și 17 octombrie, când doi cetățeni ucraineni au încercat să treacă ilegal Nistrul, fiind urmăriți de grăniceri ucraineni, ajunși până pe teritoriul Republicii Moldova. Un alt caz a avut loc pe 22 octombrie, când un cetățean ucrainean a trecut frontiera pe o motocicletă, în apropiere de Palanca.

Potrivit datelor obținute de Europa Liberă de la Poliția de Frontieră, în perioada ianuarie–octombrie 2026 au fost înregistrate aproximativ 2.700 de cazuri de traversare ilegală a frontierei din Ucraina în Republica Moldova, de circa două ori mai puține decât în perioada similară a anului trecut.

De la începutul războiului din Ucraina în februarie 2022, aproximativ 46.300 de cetățeni ucraineni au intrat ilegal în Republica Moldova, potrivit aceleiași surse. Circa 99% dintre aceștia au fost bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani, categoria predominantă fiind cea a persoanelor cu vârste între 20 și 45 de ani.

Majoritatea trecerilor clandestine au avut loc pe segmentul transnistrean al frontierei, unde au fost înregistrate aproximativ 2.000 de cazuri în primele zece luni ale anului 2026.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Republica Moldova și alte trei țări candidate la aderarea la UE vor primi săptămâna viitoare „foile de parcurs” promise recent de Comisia Europeană. Însă aceste foi nu vor conține un calendar complet al aderării, așa cum se credea inițial, ci doar lista acțiunilor pentru anul 2027, au spus Europei Libere surse diplomatice avizate.

Foile de parcurs, menite să facă mai previzibil parcursul către aderare, urmează să fie înmânate celor patru țări aflate în fruntea procesului de extindere - Muntenegru, R. Moldova, Ucraina și Albania – pe 4 noiembrie, la Bruxelles. Tot atunci, Comisia Europeană urmează să dea publicității și rapoartele sale anuale despre progresele candidatelor.

Data a fost amânată cu o săptămână față de termenul anunțat inițial, când rapoartele de țară și foile de parcurs urmau să fie prezentate pe 28 octombrie. Sursele Europei Libere spun că, într-o propunere inițială, Comisia intenționa să stabilească date-țintă pentru încheierea negocierilor de aderare cu cele patru țări.

În cazul Republicii Moldova, termenul preconizat era sfârșitul anului 2027 – începutul anului 2028, dar propunerea a fost modificată din cauza unor incertitudini privind colega sa de grup, Ucraina.

• _{Vezi și: Republica Moldova deschide negocierile pentru alte două clustere de aderare la UE}

Ungaria a semnalat luna aceasta că are obiecții față de deschiderea ultimelor două clustere de negociere cu Ucraina – acestea se referă la transporturi și agricultură. Poziția Ungariei, care rămâne rezervată față de Ucraina și după preluarea puterii la Budapesta de către premierul pro-european, Péter Magyar, în luna aprilie, afectează și parcursul Republicii Moldova.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit cu Magyar pe 24 octombrie, în timpul primei sale vizite oficiale la Budapesta. Potrivit șefei statului, cei doi au „salutat deschiderea, în acest an, a patru grupuri de capitole de negociere și au discutat pașii următori pentru deschiderea celorlalte două rămase”.

Dar un comunicat al Președinției nu precizează dacă Sandu l-a convins pe Magyar să renunțe la obiecții, așteptându-se că chestiunea va fi tranșată la summitul Uniunii Europene de sfârșit de an, în decembrie.

De ce este important? Atât R. Moldova cât și Ucraina vor să deschidă toate clusterele de negociere înainte de 2027 – an cu mai multe runde de alegeri în țări importante ale UE, ca Franța, care pot aduce la putere adversari ai extinderii.

R. Moldova speră să obțină în noiembrie un Raport de evaluare intermediară pozitiv (Interim Benchmark Assessment Report, sau IBAR), ceea ce îi va permite nu doar să deschidă, ci să înceapă a și închide capitole de negociere, așa încât să parcurgă cât mai multe etape cât mai rapid.

Lider al procesului de extindere rămâne pe moment Muntenegrul, care se așteaptă să închidă toate clusterele negocierilor de aderare la sfârșitul anului curent.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, și-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina, în timpul vizitei de lucru pe care o efectuează luni la Kiev. Oficialul a anunțat că agenda discuțiilor cu partea ucraineană include proiecte concrete în domeniul infrastructurii, energiei și securității.

„Sunt aici ca să reconfirm sprijinul ferm al Republicii Moldova pentru vecinii și prietenii noștri ucraineni”, a scris Tofan pe rețelele sociale.

În prima parte a vizitei, premierul moldovean și omologul său ucrainean, Serhii Korețki, au depus flori la Zidul Memoriei apărătorilor căzuți pentru Ucraina, în semn de omagiu adus victimelor războiului.

Ulterior, cei doi oficiali au participat la Forumul Economic Internațional de la Kiev, unde Tofan a promovat Republica Moldova ca destinație pentru investițiile ucrainene și ca posibilă platformă de acces către România și piețele Uniunii Europene.

Premierul a subliniat și potențialul Republicii Moldova de a deveni un hub logistic pentru mărfurile ucrainene, în condițiile în care războiul a perturbat rutele tradiționale de transport.

„Moldova poate oferi rute alternative și conexiuni spre Europa – iar asta poate însemna și mai multe investiții și locuri de muncă acasă”, a scris Tofan.

Vizita are loc și în contextul în care Chișinăul examinează posibilitatea de a importa gaze naturale din Ucraina.

Tofan este însoțit la Kiev de vicepremierul și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și ministrul Energiei, Dorin Junghietu.

Programul anunțat include, de asemenea, întrevederi cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și cu președintele Radei Supreme, Ruslan Stefanciuk.

Unul dintre subiectele importante ale vizitei este posibilitatea importului de gaze naturale din Ucraina. Pe 11 octombrie, Tofan declara că Republica Moldova ar putea începe negocieri în acest sens, după ce Kievul a decis să relaxeze restricțiile la export.

„Ucraina are excedente de gaze”, a declarat premierul Vasile Tofan într-o emisiune la postul Cinema 1, estimând că volumele disponibile pentru export s-ar putea ridica la aproximativ 500 de milioane de metri cubi — comparabile cu necesarul anual al pieței reglementate din Republica Moldova.

Tofan a precizat însă că gazele ucrainene nu vor fi neapărat mai ieftine și că un eventual avantaj de preț ar putea depinde de negocierea unor contracte pe termen mediu, de trei până la cinci ani.

• Te-ar putea interesa și: Dincolo de Știri | După gaze la Kiev. Dilema unui preț sub cel de piață pentru surplusul Ucrainei

Premierul a mai recunoscut că Guvernul și compania Energocom ar fi trebuit să depună mai devreme eforturi pentru încheierea unor contracte pe termen lung, astfel încât Republica Moldova să fie mai puțin expusă fluctuațiilor de pe bursele internaționale.

„Statul nu poate să fie jucat la casino”, a spus Tofan, pledând pentru o strategie mixtă, care să combine contractele pe termen mediu și lung cu achizițiile de pe piața spot.

În prezent, consumatorii din Republica Moldova plătesc 26,14 lei pentru un metru cub de gaze naturale, după majorarea tarifului începând cu 1 octombrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Serviciile publice digitale pentru antreprenori din Republica Moldova, inclusiv cele de depunere și emitere a actelor permisive, au fost restabilite și sunt din nou disponibile online, anunță Agenția de Guvernare Electronică (AGE).

Restabilirea a avut loc după verificarea infrastructurii guvernamentale și implementarea unor măsuri suplimentare de securitate, în urma incidentelor cibernetice înregistrate în perioada 22–25 octombrie.

„Serviciile de depunere, procesare și emitere a actelor permisive și autorizațiilor au fost restabilite”, a anunțat luni Agenția de Guvernare Electronică (AGE), într-un comunicat, precizând că a lucrat la restabilirea acestora împreună cu Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică.

Serviciile pot fi accesate prin platformele evo.gov.md și actpermisiv.gov.md. Sistemul permite solicitarea a peste 120 de tipuri de acte permisive emise de 20 de autorități centrale, precum și accesarea unor servicii gestionate de 969 de autorități locale.

Printre documentele disponibile online se numără certificatele fitosanitare pentru export și reexport, notificările în comerț, autorizațiile sanitar-veterinare pentru mijloacele de transport și certificatele de urbanism pentru proiectare.

Serviciile fuseseră deconectate după un atac cibernetic produs în noaptea de 22 octombrie, care a vizat mai multe platforme publice digitale, cu scopul de a obține date cu caracter personal. Autoritățile afirmă că au înregistrat aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a serviciilor vizate, iar atacul a fost stopat pe 23 octombrie. În noaptea de 25 octombrie, a fost identificată și blocată o nouă tentativă.

Până în prezent, autoritățile nu au precizat cine s-ar afla în spatele atacurilor și nici dacă acestea au dus la extragerea unor date cu caracter personal.

Autoritățile spun că protejarea datelor și prevenirea unor noi atacuri rămân prioritare. „Echipele continuă verificarea și securizarea sistemelor”, se arată în comunicatul comun al celor trei instituții.

AGE i-a îndemnat pe cetățeni să fie vigilenți la tentativele de fraudă prin telefon, SMS sau e-mail și să nu divulge parole, coduri de autentificare ori date bancare și să nu acceseze linkuri suspecte.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele în exercițiu al Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a câștigat al doilea tur al alegerilor prezidențiale, din 25 octombrie, potrivit rezultatelor preliminare. Fondator al Partidului Muncitorilor, de stânga, Lula, care va împlini 81 de ani pe 27 octombrie, este pe cale să obțină un al patrulea mandat prezidențial.

Lula a obținut 51,8% din voturi, față de 48,2% pentru rivalul său, senatorul Flávio Bolsonaro, fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro. Diferența dintre cei doi a depășit patru milioane de voturi, potrivit autorității electorale.

Flávio Bolsonaro, care s-a clasat pe primul loc în primul tur, a anunțat că va cere anularea rezultatelor scrutinului. El a contestat o decizie luată duminică seara de un judecător al Curții Supreme numit de Lula, care a prelungit votarea cu două ore din cauza unor presupuse nereguli legate de transportul alegătorilor. La rândul său, Bolsonaro ceruse prelungirea programului de vot în anumite regiuni din cauza ploilor torențiale, dar a calificat decizia instanței drept „inacceptabilă”.

Este primul caz din istoria Braziliei în care un candidat care a pierdut primul tur al alegerilor câștigă turul al doilea. Sondajele din ajunul celui de-al doilea tur arătau că diferența dintre Lula și Bolsonaro se încadra în marja de eroare statistică, însă în toate acestea candidatul de dreapta se afla în frunte.

Refuzul lui Flávio Bolsonaro, în vârstă de 45 de ani, de a accepta înfrângerea amintește de reacția tatălui său după ce a pierdut alegerile din 2022 în fața lui Lula, notează Reuters. La începutul lui 2023, la o săptămână după învestirea noului președinte, susținătorii lui Jair Bolsonaro au luat cu asalt clădirile Parlamentului și Curții Supreme, precum și palatul prezidențial. Sute de persoane au fost reținute. Fostul președinte Jair Bolsonaro a fost acuzat de tentativă de lovitură de stat și condamnat la 27 de ani de închisoare. El este, de asemenea, împiedicat să candideze la alegeri până în 2030.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina nu va accepta limitarea efectivelor armatei și nici un statut de neutralitate în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia. Într-un interviu pentru postul ucrainean 1+1, difuzat pe 25 octombrie, el a afirmat că problema teritoriilor este o „linie roșie”, care poate fi discutată exclusiv la nivelul liderilor, în perspectiva reluării negocierilor trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, posibil în noiembrie.

Zelenski a subliniat că garanțiile de securitate pentru Ucraina nu pot fi dictate de Moscova. El a spus că poziția Kievului privind armata și neutralitatea coincide, în principiu, cu cea a Washingtonului și că aceste chestiuni nu sunt negociabile.

„Chestiunea teritorială reprezintă o linie roșie care poate fi discutată exclusiv la nivelul liderilor. Americanii ridică de mult timp problema schimbului de teritorii, pe care îl numesc «land swaps»”, a declarat Zelenski. „Toată lumea trebuie să înțeleagă: în primul rând, noi nu schimbăm nimic cu nimic. Suntem dispuși să discutăm. Dacă este vorba despre o chestiune teritorială, atunci la nivel de lideri. Celelalte chestiuni – la nivel de grupuri tehnice. În noiembrie se poate discuta despre toate acestea”.

Printre „celelalte chestiuni” el a menționat un posibil armistițiu energetic, securitatea navigației în Marea Neagră și exporturile de cereale. Zelenski a spus că un armistițiu energetic ar putea fi „primul semnal al disponibilității reale a Rusiei de a pune capăt războiului”. El s-a pronunțat și împotriva ridicării sancțiunilor internaționale impuse Rusiei înainte de obținerea unor rezultate concrete.

Declarațiile lui Zelenski au urmat anunțului făcut de Iuri Ușakov, consilierul liderului de la Kremlin, Vladimir Putin, că Rusia este pregătită să reia negocierile trilaterale - Ucraina, Rusia și SUA - după 4 noiembrie.

Ușakov a precizat însă că discuțiile vor avea un caracter „preliminar” și că nu trebuie așteptat un acord de pace rapid.

Abu Dhabi este una dintre locațiile luate în calcul pentru întâlnire.

• Citește și: Rusia și Ucraina au schimbat câte 270 de prizonieri de război. Kremlinul vorbește de negocieri trilaterale, cu Ucraina și SUA, în noiembrie

Posibilitatea reluării negocierilor trilaterale a fost discutată după întâlnirile separate, din octombrie, ale emisarului american Steve Witkoff cu Zelenski și Putin. Moscova a apreciat că propunerile americane de reglementare a conflictului conțin puține elemente utile pentru Rusia. Kremlinul a anunțat însă că este dispus să discute despre ceea ce a numit „construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”.

Ultimele negocieri trilaterale între Rusia, SUA și Ucraina au avut loc în perioada 17–18 februarie 2026 la Geneva. Anterior, părțile s-au întâlnit în perioada 23–24 ianuarie și 4–5 februarie la Abu Dhabi. Se preconiza continuarea negocierilor, însă acestea au fost amânate din cauza începerii acțiunilor militare ale Israelului și SUA împotriva Iranului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Aleksandar Vučić, fostul președinte al Serbiei și una dintre figurile dominante ale politicii sârbe în ultimul deceniu, a recunoscut înfrângerea taberei sale politice la alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. Potrivit estimărilor preliminare prezentate de acesta, „Lista Studenților”, formată în jurul mișcării de protest conduse de studenți, ar urma să obțină majoritatea mandatelor în parlament.

„Este clar că am pierdut aceste alegeri”, a declarat Vučić la o conferință de presă organizată după închiderea secțiilor de votare.

Conform estimărilor bazate pe un eșantion de voturi, „Lista Studenților” ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, în timp ce lista electorală susținută de Vučić ar obține aproximativ 105 mandate. Rezultatele oficiale nu erau încă definitive la momentul declarației.

Fost ultranaționalist, Vučić a dominat politica sârbă timp de peste 14 ani, consolidându-și puterea după ce s-a reinventat ca reformator, susținător al aderării Serbiei la Uniunea Europeană, dar menținând relații strânse cu Rusia și China.

Aflat la președinția țării din 2017, Vučić a demisionat la sfârșitul lunii septembrie 2026. Neputând candida pentru un al treilea mandat, el spera să devină prim-ministru după convocarea alegerilor parlamentare anticipate.

Scrutinul s-a desfășurat pe fondul protestelor antiguvernamentale izbucnite în urmă cu aproape doi ani, după tragedia produsă la Novi Sad, la 1 noiembrie 2024. Prăbușirea copertinei gării din Novi Sad, în urma căreia 16 persoane și-au pierdut viața, a stârnit un val de indignare publică și acuzații potrivit cărora corupția ar fi contribuit la deficiențele lucrărilor de construcție. Gara făcea parte dintr-un proiect emblematic al guvernului, realizat de companii chineze.

Protestele studențești, alimentate și de temerile privind alunecarea Serbiei spre autoritarism, au dus la apariția unei alianțe de candidați reformiști, reuniți pe o listă electorală comună, cunoscută drept „Lista studenților”.

„Lista studenților a câștigat. Va avea între 135 și 140 de mandate, iar noi vom avea 105. Nicio altă formațiune nu a intrat în parlament”, a declarat Vučić.

Ilija Srdanović, principalul candidat al listei studențești, a salutat rezultatul. „Mâine începem să construim un stat guvernat de statul de drept”, a spus el.

„Am demonstrat că schimbarea este posibilă atunci când există voința de a o realiza. Acum trebuie să ne ridicăm la înălțimea acestui moment. Studenții au câștigat. Vrem să construim împreună o țară în care fiecare are dreptul la adevăr, la o voce și la un viitor”, a adăugat Srdanović.

Rezultatele finale nu fuseseră încă anunțate, însă observatorii independenți estimau că prezența la vot ar putea atinge cel mai ridicat nivel din ultimele decenii.

Reacții din SUA

Congresmanul republican american Joe Wilson, critic de lungă durată al lui Vučić și copreședinte al Comisiei de la Helsinki, a lăudat rezultatul într-o declarație pentru RFE/RL.

„Poporul sârb a obținut această victorie incredibilă prin determinare de neclintit și prin angajamentul de a restabili statul de drept în țara sa”, a spus el.

„Acest lucru va include eliminarea influenței dăunătoare a Partidului Comunist Chinez și diversificarea surselor de energie, îndepărtându-se de Rusia. Acesta este un nou început pentru Serbia, care își asumă locul în civilizația occidentală. Dictatorii sunt pe fugă în timpul administrației Trump”, a afirmat Wilson.

Ivana Stradner, cercetătoare la Fundația pentru Apărarea Democrațiilor din Washington, a declarat pentru RFE/RL că Serbia traversează o mobilizare similară celei din perioada înlăturării fostului președinte Slobodan Miloșevici.

Ea a avertizat însă că îndepărtarea lui Vučić este doar începutul: Serbia trebuie să desființeze sistemul de corupție și control autoritar care i-a susținut puterea, nu doar să schimbe persoanele aflate la vârf.

„Aceasta este șansa Serbiei de a construi instituții democratice durabile și de a pune țara ferm pe calea către Occident”, a adăugat Stradner.

Potrivit cercetătoarei, Vučić „a cultivat legături strânse cu Moscova și Beijingul, poziționând Serbia ca unul dintre cei mai apropiați parteneri ai acestora în Europa. Acum, Rusia și China riscă să piardă un aliat cheie și un punct de sprijin important în Europa.”

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mai multe servicii publice digitale din R. Moldova, inclusiv cele pentru depunerea și emiterea actelor permisive, rămân temporar indisponibile după un atac cibernetic din 22 octombrie. Unele servicii nu vor putea fi accesate nici luni, 26 octombrie.

Deconectarea este o măsură de securitate necesară pentru investigarea incidentelor cibernetice, verificarea infrastructurii guvernamentale și restabilirea treptată a serviciilor, anunță duminică Agenția de Guvernare Electronică (AGE).

Printre documentele care nu vor putea fi solicitate online se numără certificatul fitosanitar pentru export sau reexport, notificarea în comerț, autorizația sanitar-veterinară pentru mijloacele de transport, notificarea produselor cosmetice și certificatul de urbanism pentru proiectare, dar și altele.

AGE, Agenția pentru Securitate Cibernetică (ASC) și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) spun că aproximativ 15 specialiști lucrează la verificarea și securizarea sistemelor, pentru a preveni noi atacuri și a proteja datele cetățenilor și ale companiilor.

O nouă tentativă a fost identificată și blocată în jurul orei 02:00, în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie. Echipele tehnice au lucrat fără întrerupere, inclusiv în weekend, iar autoritățile cer cetățenilor și companiilor să manifeste înțelegere față de indisponibilitatea temporară a unor servicii.

Atacul cibernetic, produs în noaptea de 22 octombrie, a vizat mai multe servicii publice digitale, cu scopul de a obține neautorizat date cu caracter personal. Autoritățile au înregistrat aproximativ 11 milioane de solicitări de accesare a serviciilor vizate. Ca măsură de precauție, acestea au fost deconectate, iar atacul a fost stopat pe 23 octombrie.

Despre incident au fost informate Poliția și Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. Investigația continuă pentru a stabili circumstanțele atacului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Alegătorii au stat la cozi lungi pentru a vota în alegerile anticipate convocate de Aleksandar Vučić,, pe fondul protestelor conduse de studenți, care reprezintă cea mai serioasă provocare pentru liderul sârb din ultimii ani.

Sute de oameni au făcut coadă în fața numeroaselor secții de votare din capitală, Belgrad, în primele ore ale zilei, după deschiderea urnelor pe 25 octombrie.

Alegătorii au stat la cozi și la secțiile de votare din Novi Sad, unde 16 persoane au murit în urmă cu doi ani, după prăbușirea copertinei unei gări.

Tragedia a provocat indignare la nivel național, pe fondul informațiilor potrivit cărora corupția ar fi contribuit la deficiențele de construcție care au dus la accident.

Acest incident, împreună cu suspiciunile că Vučić, ar împinge țara spre autoritarism, a alimentat protestele conduse de studenți și apariția unor noi candidați politici.

Vučić, care a convocat alegerile anticipate în septembrie, a renunțat la al doilea mandat de președinte pentru a candida din nou la funcția de prim-ministru.

• Te-ar putea interesa și: Vučić, în fața celei mai mari provocări electorale din ultimii ani, pe fondul temerilor de fraudă în Serbia

În pofida protestelor studențești, mulți sârbi îi atribuie meritul pentru creșterea economică a țării și pentru investițiile guvernului în proiecte precum construcția de autostrăzi și școli noi.

Sondajele de opinie indică o competiție strânsă între susținătorii lui Vučić și candidații care promovează reforme, cu o agendă ce include combaterea corupției și îmbunătățirea sistemului de învățământ.

Lista Studenților cuprinde 250 de candidați, în mare parte necunoscuți publicului, printre care fermieri, profesori universitari și actori. Gruparea este condusă de un medic cardiolog.

Vučić și susținătorii săi din Partidul Progresist Sârb au respins acuzațiile de corupție și represiune. El a susținut, de asemenea, că mișcarea studențească este finanțată de agenți străini.

„Aceasta a fost una dintre cele mai dificile, dar și cele mai emoționante campanii”, a declarat Vučić la un miting din 22 octombrie. „Ne-am opus celor care au vrut să distrugă Serbia.”

Un sondaj Ipsos publicat pe 22 octombrie arăta că Partidul Progresist Sârb conducea în preferințele alegătorilor, cu 47% din voturile estimate, față de 40% pentru reformatorii susținuți de studenți.

Votarea se încheie la ora locală 20:00, iar primele rezultate sunt așteptate în jurul orei 22:00.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Cinci persoane vizate de perchezițiile din 23 octombrie, într-un dosar privind pregătirea unor dezordini în masă în R. Moldova, au statut de bănuit. Toți sunt tineri, unii dintre ei studenți, și cooperează cu poliția, a declarat pentru Europa Liberă Diana Fetco, șefa Secției Comunicare și Protocol a Inspectoratului General al Poliției.

Potrivit declarațiilor preliminare ale acestora, tinerii nu cunosc cine se află în spatele acțiunilor de mobilizare. Poliția desfășoară măsuri speciale de investigație și acțiuni de urmărire penală pentru a identifica organizatorii.

Într-un comunicat publicat sâmbătă seara, poliția anunța că, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate (SIS) și procurorii PCCOCS, investighează un grup suspectat că pregătea acțiuni violente și dezordini în masă în R. Moldova

Potrivit acestuia, din octombrie 2026, membrii grupului ar fi încercat să organizeze acțiuni violente pentru a obține bani. Planurile ar fi inclus distrugerea sau deteriorarea bunurilor publice și private.

Pentru realizarea intențiilor și a atrage participanți, suspecții ar fi creat profiluri false pe TikTok și Facebook, precum și canale pe Telegram, inclusiv unul cu denumirea „ProtestMD”. Unele dintre ele ar fi fost gestionate din afara țării. Prin intermediul lor, ar fi fost mobilizați, în special, tineri din școli profesionale și universități să participe la proteste care ar fi putut degenera în dezordini în masă.

Pe 23 octombrie, ofițerii Inspectoratului Național de Investigații și ai SIS, cu sprijinul angajaților BPDS „Fulger”, au făcut percheziții în Chișinău și în regiunile Centru și Nord ale țării. Acțiunile au vizat persoane suspectate că ar fi lansat apeluri la violențe și dezordini în masă.

Potrivit poliției, datele obținute în cadrul investigației arată că tinerii ar fi fost atrași în aceste activități prin manipulare, fără să li se explice pe deplin consecințele.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Atacurile rusești asupra Ucrainei au ucis cinci oameni și au rănit alți 24 în regiunile Dnipropetrovsk, Vinița și Harkov, sâmbătă seara și în noaptea de sâmbătă spre duminică, 25 octombrie. Au fost avariate locuințe, magazine, mașini și infrastructură energetică.

Patru locuitori ai raionului Sinelnikove au fost uciși, iar alți 13 au fost răniți, inclusiv o fetiță de 11 ani, a anunțat Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei. Au fost avariate case, magazine și automobile.

O altă persoană a fost rănită în raionul Nikopol, în urma unui atac asupra unei case particulare. În orașul Dnipro au fost avariate obiective de infrastructură.

În orașul Vinița, șase persoane au fost rănite după ce o dronă a lovit o clădire cu cinci etaje. Una dintre victime a fost spitalizată, potrivit Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei.

Patru apartamente de la etajele doi și trei au fost distruse, iar automobilele parcate în apropiere au fost avariate. 15 persoane au fost evacuate dintr-un centru privat pentru persoane în etate, afectat de atac.

În seara de 24 octombrie, șefa administrației militare a regiunii Vinița, Natalia Zabolotnaia, a anunțat că o parte a orașului a rămas fără curent electric după un atac asupra unui obiectiv energetic. Nu au fost raportate victime, iar alte detalii nu au fost făcute publice.

În dimineața de 25 octombrie, armata rusă a atacat trei raioane ale orașului Harkov: Industrialnîi, Novobavarski și Osnovianski, a anunțat primarul Igor Terehov.

• Te-ar putea interesa și: Viteza de funcționare a Starlink a fost restabilită, anunță ministrul ucrainean al Apărării

Un centru comercial a fost lovit și a izbucnit un incendiu. Angajații au fost evacuați, iar victime nu au fost raportate. Canale ucrainene de monitorizare de pe Telegram au publicat imagini cu distrugerile de la hipermarketul „Epicentr”.

În raionul Novobavarski, o persoană a fost ucisă și alte patru au fost rănite într-un atac cu drone, a mai anunțat primarul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sistemul de comunicații prin satelit Starshield și-a restabilit viteza de funcționare, a declarat ministrul ucrainean al Apărării, Evhenii Hmara, pentru Serviciul ucrainean al RFE/RL, după ce unele restricții au perturbat operațiunile cu drone ale Ucrainei împotriva forțelor ruse.

Starshield este un serviciu de comunicații prin satelit cu scop militar, dezvoltat de compania SpaceX a lui Elon Musk, care operează și rețeaua comercială Starlink. Ucraina se bazează în mare măsură pe aceste sisteme pentru comunicațiile de pe câmpul de luptă și pentru apărarea împotriva atacurilor aeriene rusești.

„Conexiunea este stabilă”, a declarat Hmara, adăugând că sistemele de monitorizare ale Ministerului Apărării au înregistrat restabilirea conectivității pe echipamente care se deplasau cu viteze de peste 400 de kilometri pe oră.

Ministrul a descris restabilirea funcționării sistemului drept un nou exemplu al modului în care „dialogul direct și poziția fermă a președintelui ucrainean” pot produce rezultate importante pentru militarii ucraineni, operațiunile cu drone, logistică și comunicații.

„Ministerul Apărării continuă să monitorizeze și să documenteze funcționarea sistemelor Starlink/Starshield”, a adăugat el.

Anunțul din 24 octombrie a venit după aproape două săptămâni de restricții semnalate, care au împiedicat unele drone ucrainene și alte echipamente să mențină conexiunea prin satelit la viteze mari de deplasare.

Chiar și pe 23 octombrie, surse din Ministerul ucrainean al Apărării au declarat pentru RFE/RL că conexiunea prin satelit se întrerupea în continuare atunci când echipamentele se deplasau cu aproximativ 161 de kilometri pe oră. Sursele, care cunoșteau situația, dar nu erau autorizate să facă declarații publice, au precizat că nu exista încă o confirmare că restricțiile fuseseră ridicate.

Și președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus, pe 23 octombrie, că restricțiile de viteză erau în continuare în vigoare.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina își reduce dependența de dronele chinezești, însă nu poate renunța complet la ele

Perturbările, semnalate pentru prima dată în jurul datelor de 13-14 octombrie, au afectat un sistem esențial pentru operațiunile armatei ucrainene cu drone, atât pentru atacarea țintelor rusești, cât și pentru interceptarea dronelor de atac rusești.

Nu este clar cine a impus restricțiile. Elon Musk a declarat că sistemele Starshield sunt controlate de guvernul SUA, iar deciziile privind limitarea vitezei sau a utilizării acestora sunt luate de armată și, în ultimă instanță, de președintele american.

Serhii Beskrestnov, consilier al lui Zelenski în domeniul tehnologiilor de apărare, a sugerat că restricțiile ar avea legătură cu tensiunile recente dintre Kiev și Washington, deși această legătură nu a fost confirmată.

Donald Trump și administrația sa au negat că ar fi ordonat impunerea restricțiilor. Pe 23 octombrie, Trump a declarat că „dacă există o problemă, o voi rezolva”.

Pe 22 octombrie, The Wall Street Journal, citând oficiali americani, a scris că Trump l-ar fi sunat pe Musk pentru a-i cere să ridice restricțiile privind viteza sistemului Starshield. Potrivit publicației, conexiunea prin satelit a devenit mai stabilă după această convorbire, deși sistemul nu funcționa încă la capacitate maximă.

Restricțiile au atras atenția și în Congresul SUA, unde parlamentari democrați și unii republicani au cerut explicații despre cine a autorizat modificările și au solicitat garanții că Ucraina va avea în continuare acces fiabil la aceste sisteme.

Informațiile despre restricții au apărut aproximativ în aceeași perioadă în care Trump a anunțat un acord cu președintele rus Vladimir Putin pentru relaxarea temporară a sancțiunilor privind livrările de motorină rusească pe piețele internaționale. Trump a cerut, de asemenea, Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor de petrol din Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta Maia Sandu a discutat cu premierul ungar Péter Magyar despre „pașii următori” pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Discuțiile din 24 octombrie au avut loc în timpul primei vizite a președintei Sandu la Budapesta și în urma relatărilor că Ungaria se opune din nou avansării negocierilor cu R. Moldova și Ucraina.

Potrivit unui comunicat al Președinției de la Chișinău, cei doi oficiali au salutat deschiderea, în acest an, a patru dintre cele șase clustere de negociere între R. Moldova și UE și „pașii următori pentru deschiderea celorlalte două rămase”.

Comunicatul nu precizează dacă premierul ungar și-a exprimat acordul pentru deschiderea acestora sau dacă Budapesta își va schimba poziția, spunând însă că ambii lideri „au reafirmat (...) că extinderea Uniunii Europene este o investiție în securitatea întregii Uniuni”.

Este pentru prima dată când Președinția moldoveană menționează explicit că deschiderea ultimelor două clustere a fost abordată în discuțiile cu autoritățile ungare, după ce surse diplomatice citate de presa ucraineană au spus că Ungaria s-a opus deschiderii ultimelor două grupuri de capitole de negociere cu R. Moldova și Ucraina, cu ocazia unor discuții la nivelul experților UE, pe 20 octombrie .

Deși Péter Magyar are o relație mai bună cu Ucraina decât predecesorul său, Viktor Orbán, el se opune unei apropieri prea rapide a Kievului de Uniunea Europeană. Presa ucraineană a scris în ultimele zile că premierul ungar ar bloca deschiderea ultimelor două clustere de negociere pentru Ucraina și, implicit, pentru R. Moldova.

Budapesta nu a comentat informațiile privind o eventuală opoziție față de deschiderea celor două clustere, dar a afirmat în trecut, că nu dorește accelerarea negocierilor de aderare ale Ucrainei.

• Citește și: Extinderea UE: Muntenegru se vede blocat de vecina lui, Croația, iar Georgia aproape nu mai figurează pe agendă

R. Moldova și Ucraina parcurg în paralel negocierile de aderare. Pe 13 octombrie, Uniunea Europeană a deschis negocierile pentru încă două clustere cu fiecare dintre cele două țări, după ce Ungaria și-a retras obiecțiile în cazul Ucrainei. Astfel, ambele țări au deschis patru dintre cele șase clustere de negociere. Budapesta condiționase anterior avansarea negocierilor Kievului de garanții privind drepturile minorității maghiare din Ucraina.

În comunicatul privind întrevederea de la Budapesta, Președinția mai precizează că Maia Sandu și Péter Magyar au discutat despre cooperarea economică și energetică, extinderea legăturilor aeriene directe dintre Chișinău și Budapesta și securitatea regională. Discuțiile au vizat inclusiv rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse și amenințările hibride ale Rusiei, inclusiv violările repetate ale spațiului aerian al Republicii Moldova de către drone și rachete rusești.

Maia Sandu a avut, pe 24 octombrie, întrevederi bilaterale și cu președintele Ungariei, András Baka. Este prima vizită oficială a șefei statului moldovean în Ungaria. Sandu nu a efectuat o astfel de vizită în timpul mandatului lui Viktor Orbán, care a blocat în repetate rânduri avansarea negocierilor de aderare ale Ucrainei la UE și, implicit, al Moldovei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministerul moldovean de Externe spune că va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse, după ce o dronă încărcată cu explozibil a căzut vineri, 23 octombrie, la aproximativ 100 de metri de o locuință din raionul Telenești. Anunțul a fost făcut în seara aceleiași zile, la câteva ore după incident.

„Acest incident constituie o încălcare gravă a suveranității și securității Republicii Moldova și reprezintă o amenințare directă la adresa siguranței cetățenilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului de Externe.

Instituția a condamnat încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și a cerut Federației Ruse să înceteze acțiunile care pun în pericol securitatea regională și viețile oamenilor. Ministerul a mai afirmat că astfel de incidente demonstrează riscurile generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei.

Autoritățile ruse nu au comentat deocamdată decizia Chișinăului.

• Citește și: Drone „made in Moldova”? Chișinăul vrea să-și dezvolte industria militară și să atragă investitori străini, dar încă lipsește legislația

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au avut loc peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova. Peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, multe dintre ele explodând.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Poliția R. Moldova informează că aparatul de zbor depistat pe 23 octombrie în extravilanul satului Chiștelnița, raionul Telenești, este o dronă de tip „Gheran-4”, cu propulsie turbo-reactivă.

La aproximativ cinci metri de dronă a fost găsită și partea de luptă, de tip termobaric, cu efect prin schije, care cântărește 52,4 kg.

Potrivit Poliției, încărcătura de luptă a fost evacuată și transportată în siguranță. Ulterior, experții Poliției, cu sprijinul geniștilor Armatei Naționale, au efectuat nimicirea controlată a acesteia.

Drona a fost depistată vineri după ce un localnic a alertat Poliția. Aparatul de zbor se afla la o distanță de până la 100 de metri de o locuință. Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.

Ministerul Afacerilor Externe a condamnat încălcarea spațiului aerian al R. Moldova și a anunțat că va declara persona non grata un angajat al Ambasadei Federației Ruse. Anunțul a fost făcut în seara zilei de 23 octombrie, la câteva ore după incident.

Incidentul a venit după ce Rusia a efectuat în cursul nopții atacuri aeriene în cel puțin șase regiuni ucrainene, inclusiv în Odesa.

Autoritățile R. Moldova îndeamnă cetățenii să nu se apropie de drone, fragmente sau alte obiecte suspecte și să nu le atingă. Oamenii sunt sfătuiți să păstreze distanța și să evite zona până la încheierea verificărilor.

Potrivit Ministerului Apărării, de la începutul războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, în februarie 2022, au avut loc peste 100 de survoluri ilegale ale spațiului aerian al R. Moldova. Peste jumătate dintre drone au căzut pe teritoriul moldovean, de regulă în afara localităților, multe dintre ele explodând.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.