Tribunalele din Moldova nu vor mai examina cererile de chemare în judecată înaintate de Termocom, Apă-Canal Chişinău şi Chişinău-Gaz împotriva consumatorilor pentru recuperarea datoriilor, dacă nu vor avea încheiate contracte directe, a anunțat preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, citat de Info-Prim Neo.

Poliția R. Moldova a informat că o dronă a fost depistată la sol vineri, la o distanță de până la 100 de metri de o locuință din satul Chiștelnița, raionul Telenești. Poliția a fost sesizată de un localnic, iar la fața locului au intervenit oamenii legii.

Nu sunt informații despre victime sau pagube materiale. Polițiștii au încercuit perimetrul și asigură securitatea localnicilor.

La fața locului au fost trimiși specialiștii Secției tehnico-explozive a Poliției, care vor examina aparatul de zbor și vor stabili toate circumstanțele incidentului.

Autoritățile R. Moldova îndeamnă ca de obicei cetățenii să nu se apropie de drone, fragmente sau alte obiecte suspecte și să nu le atingă. Oamenii sunt sfătuiți să păstreze distanța și să evite zona până la încheierea verificărilor.

Incidentul a venit după ce Rusia a efectuat în cursul nopții atacuri aeriene în cel puțin șase regiuni ucrainene, inclusiv în Odesa.

Guvernul moldovean a anunțat recent că numărul incidentelor precum cel de azi a ajuns la peste o sută de la începutul războiului pe scară largă pornit de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina au făcut un nou schimb de prizoneri de război, eliberând fiecare 270 de oameni. Schimbul a fost mediat ca și altele, trecute, de Emiratele Arabe Unite (EAU), tocmai când conducerea rusă a anunțat că luna viitoare vor avea loc negocieri de pace trilaterale, cu Ucraina și SUA, la Abu Dhabi.

Moscova a declarat că militarii ruși eliberați se aflau în Belarus și că vor fi transportați în Rusia după ce vor primi asistență psihologică și medicală.

De la începutul războiului din Ucraina, în februarie ⁠2022, au fost schimbați mii de prizonieri, acesta fiind unul dintre puținele domenii în care Moscova și Kievul au menținut contacte sporadice, în ciuda conflictului.

Kievul și Washingtonul nu au comentat imediat anunțul despre negocierile din EAU, făcut de Kremlin după ce emisarul SUA Steve Witkoff s-a întâlnit săptămâna aceasta pe rând cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu președintele rus Vladimir Putin.

Putin și Zelenski s-au declarat separat favorabili unor discuții în acest format, iar liderul rus a spus că ar fi nevoie ca la ele să se convină asupra unei „noi arhitecturi de securitate europene”. Zelenski și-a exprimat speranța că la discuții vor fi participa într-un fel sau altul și partenerii europeni ai țării sale.

Rusia, care a lansat o ofensivă pe scară largă împotriva Ucrainei în februarie 2022, a sugerat că negocierile ar putea avea loc „în jurul datei de 10 noiembrie”, în timp ce Zelenski a solicitat ca discuțiile să se desfășoare „cât mai curând posibil”.

Între timp, într-un interviu televizat difuzat joi seara, Putin a declarat că orice negocieri trilaterale s-ar concentra asupra măsurilor de securitate prevăzute într-un acord de pace definitiv și nu asupra unei armistiții „de scurtă durată”.

• Te-ar putea interesa și: Încă o navă atacată în apropierea coastei românești a Mării Negre. „Escaladare rusească”, spune Nicușor Dan

Pe fondul eforturilor diplomatice, Rusia și Ucraina au continuat să se atace reciproc. Kievul a spus că atacurile aeriene rusești din noaptea de joi spre vineri au lăsat o jumătate de milion de ucraineni fără curent electric. Moscova a acuzat Ucraina că ar fi lovit regiunile sale vestice.

Armata rusă a mai spus că a lovit portul Vilkovo din regiunea Odesa, în Ucraina, un depou de vagoane din regiunea Poltava și o navă de marfă din Marea Neagră, adăugând, cum face de fiecare dată, că toate acestea erau utilizate în scopuri militare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

În anul școlar 2026-2027, peste două mii de elevi merg la cele opt școli cu predare în limba română din regiunea transnistreană, informează organizația pentru drepturile omului Promo-LEX. Ea susține că în ciuda mesajelor de descurajare primite de la autoritățile separatiste, interesul pentru școlile românești este în creștere, inclusiv în familiile care vorbesc acasă alte limbi.

Într-un nou raport, Promo-LEX spune că creșterea numărului de elevi interesați de limba română din stânga Nistrului vine când numărul general de elevi este în scădere în regiune, din cauza crizei demografice. Potrivit datelor organizației, în ultimii zece ani, numărul copiilor cu vârste de până la 18 ani din regiunea transnistreană s-a redus cu aproximativ 33%.

Tendința sfidează de asemenea mesajele autorităților separatiste, care descurajează în mod tradițional învățământul în limba română. În ultima vreme, ele aliniază tot mai mult școlile rusofone la practicile patriotarde din Rusia lui Vladimir Putin, lansând acuzații de „nazism” la adresa școlilor românești, într-o retorică amintind de justificările Moscovei pentru invadarea Ucrainei.

• Vezi și: Manuale propagandistice, rămase în trecut: Ce învață elevii din regiunea transnistreană la istorie, geografie și limba „moldovenească”

„Potrivit informațiilor colectate de Promo-LEX, presiunile îi vizează în special pe părinții angajați în structurile subordonate regimului de ocupație. Acestea sunt alimentate inclusiv de mesaje propagandistice care prezintă școlile drept instrumente de influență politică ale Chișinăului și le atribuie pretinse acțiuni de falsificare a istoriei”, se spune în raportul organizației pentru drepturile omului.

Raportul mai spune că școlile cu predare în limba română din regiunea transnistreană, subordonate Ministerului Educației și Cercetării al Republicii Moldova, nu fac față cererii crescânde, neavând destul spațiu și dotări, și sunt nevoite să spună „nu” unora dintre familiile interesate.

Școlile din regiunea transnistreană aflate sub controlul autorităților secesioniste folosesc programe de studiu locale, iar manualele sunt în limba rusă sau în „limba moldovenească”, scrisă cu alfabet chirilic.

În luna aprilie, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a propus autorităților de la Tiraspol ca școlile din regiunea transnistreană cu predare în limba „moldovenească” să treacă la programa de studii oficială de la Chișinău, cu predare în limba română, începând cu 1 septembrie 2026 – dar propunerea a fost respinsă.

În septembrie, autoritățile de la Tiraspol au spus că au înmânat elevilor din stânga Nistrului primele diplome de absolvire după model rusesc, iar 90% din școlile din regiune au fost acreditate în Rusia.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă comercială s-a scufundat vineri dimineață în Marea Neagră la 13 mile marine de portul românesc Constanța, provocând moartea cel puțin unui marinar și făcându-l pe președintele Nicușor Dan să avertizeze din nou asupra a ceea ce numește „escaladarea rusească” în regiune.

Ministrul Apărării din România, Radu Oprea, a precizat că incidentul s-a produs în afara apelor teritoriale ale țării sale. Vineri după prânz, Ministerul de Interne informa că nava „a suferit avarii importante” și „prezintă risc iminent de scufundare”, iar ceva mai târziu, președintele Nicușor Dan a confirmat într-o postare pe Facebook că nava s-a scufundat.

Nava Kohry, aflată sub pavilionul Insulelor Comore, se îndrepta din Turcia spre Sulina când a fost lovită cel mai probabil de o dronă, la zece dimineață. Autoritatea Navală Română (ANR) a confirmat că a murit un marinar, iar nouă au fost salvați. Echipele de salvare căutau vineri la prânz încă trei persoane, dispărute. Potrivit autorităților române, echipajul era alcătuit din 10 ucraineni și trei azeri.

„Din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile și a vizibilității reduse, nu este posibilă desfășurarea unei operațiuni de salvare aeriană cu elicopterul”, a declarat ANR.

Ca și în alte incidente de acest fel, autoritățile nu au precizat imediat care a fost cauza avariei. Președintele Dan a dat vina pe Rusia. „Acest atac este un nou exemplu al consecințelor tragice ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Este timpul ca Rusia să ia în serios inițiativele de pace ale Statelor Unite și Europei, să accepte propunerile de armistițiu și să pună capăt războiului”, a scris Dan.

• Citește și: Încă o dronă violează spațiul aerian al Moldovei. Nou atac naval lângă Sulina, în România

În ultimele trei săptămâni, drone au lovit nave comerciale în Marea Neagră, în largul României și Bulgariei, în cadrul celor mai recente repercusiuni ale războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, amintește AFP.

Șapte marinari au dispărut pe 15 octombrie în largul coastelor României, după ce nava Wine Trader, un tanc de transport chimic, a luat foc în urma unui atac cu drone.

România a solicitat NATO mai mult echipament.

Joi, în urma unei ședințe a Consiliului Suprem de Apărare al Țării, Președinția de la București a declarat că „amenințările la adresa libertății de navigație și a infrastructurii critice au crescut semnificativ”.

NATO a anunțat marți că va desfășura avioane, drone și sisteme radar suplimentare în Marea Neagră din cauza atacurilor frecvente asupra navelor, despre care liderii UE au spus că echivalează cu „un nou front” în războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

La Tiraspol au loc vineri un marș și miting de protest împotriva a ceea ce organizatorii și autoritățile separatiste consideră a fi creșterea presiunilor guvernării de la Chișinău asupra agenților economici din stânga Nistrului. Inițiativa a fost condamnată de conducerea R. Moldova ca o provocare ce nu reflectă adevăratele opinii ale cetățenilor din regiune.

Potrivit mediilor de informare de la Tiraspol, evenimentul numit „Adunarea Poporului Transnistrean” este îndreptat mai ales împotriva introducerii treptate, începând de la 1 septembrie, de către autoritățile de la Chișinău, a Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA) pentru unele produse din regiunea transnistreană.

Tiraspolul spune că ar fi vorba de o „dublă impunere” și că, în consecință, multe întreprinderi din regiune ar putea să-și înceteze activitatea, iar bugetul transnistrean va pierde sute de milioane de ruble și nu va mai putea finanța salariile, pensiile și alocațiile sociale.

Adunarea este organizată de Forumul Pan-transnistrean al Poporului, o organizație-umbrelă prezentată drept civică, dar subordonată autorităților separatiste și condusă de liderul regiunii, Vadim Krasnoselski. Organizatorii și-au propus să atragă cel puțin 20.000 de participanți, iar presa moldoveană a scris că mare parte din aceștia vor fi duși la locul adunării de autorități.

• Vezi și: Uzina Metalurgică de la Râbnița rămâne fără autorizație de mediu cel puțin pentru câteva luni

Înaintea începerii acțiunii, Biroul pentru Politici de Reintegrare din Guvernul R. Moldova a dat publicității un comunicat în care condamnă inițiativa, considerând-o provocatoare și nereprezentativă: „Într-o regiune în care libertățile fundamentale sunt suprimate, iar activitatea civică este practic imposibilă, este evident că astfel de evenimente nu reflectă în niciun fel voința liber exprimată a cetățenilor. Informațiile disponibile din regiune confirmă pe deplin acest lucru”.

„Înțelegem dificultățile cu care se confruntă cetățenii, iar răspunsul adecvat la acestea îl reprezintă politicile de reintegrare și proiectele de convergență promovate de Guvernul Republicii Moldova, care urmăresc să aducă schimbări concrete în bine pentru comunitățile de pe ambele maluri ale Nistrului”, a mai spus Biroul de Reintegrare, într-o postare pe rețele.

Criticile Chișinăului la adresa adunării de la Tiraspol, numeroase în ultimele zile, au fost deja respinse de autoritățile separatiste ca încă o dovadă a liniei dure pe care R. Moldova ar aborda-o în această chestiune.

Adunarea transnistreană vine la puține zile după ce autoritățile de la Chișinău nu au reînnoit autorizația de mediu a uneia din principalele unități economice transnistrene, Uzina Metalurgică de la Râbnița. Autorizația a expirat la 20 octombrie, iar reînnoirea ei, dacă va fi aprobată, ar putea dura câteva luni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina își continuă efortul de a face mai sigure punctele de trecere a frontierei spre țări prietene, inclusiv Moldova, Slovacia și Polonia, în condițiile în care Rusia le atacă tot mai des, inclusiv pentru a-i împiedica exporturile.

Ziarul Financial Times a relatat vineri că Kievul se află în tratative cu Varșovia și Bratislava pentru a „repeta” în cele două țări central-europene, membre în UE și NATO, modelul „moldovean” de punct comun trecut pe teritoriul țării vecine, pe care Rusia s-ar încumeta mai greu să îl amenințe.

Purtătorul de cuvânt al ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tihii, a declarat pentru FT că această măsură a fost determinată de un „nou context de securitate, în care Rusia încearcă în mod deliberat să atace granițele noastre” și că Kievul dorește să finalizeze un acord cu Polonia cât mai curând posibil.

Declarația vine la scurt timp după ce guvernul moldovean a confirmat că-și retrage grănicerii de la punctele comune de control aflate pe teritoriul ucrainean, după cel mai grav atac rusesc asupra unui post de frontieră, cel din 9 septembrie, de la Tudora/Starokazacie, în care două persoane au fost ucise.

În ultimele săptămâni, coloanele lungi de camioane care transportă produse agricole destinate exportului din Ucraina au fost lovite în mod repetat de drone rusești la granița cu țările UE, scrie FT.

Miercuri, potrivit aceleiași surse, la un singur punct de frontieră ucraineano-polonez, din regiunea nord-vestică ucraineană Volîn, așteptau la coadă pe teritoriul ucrainean 1.200 de camioane.

• Te-ar putea interesa și: Moldova își retrage grănicerii de la punctele comune aflate pe teritoriul Ucrainei, pe fondul atacurilor rusești

Comisia Europeană și-a exprimat recent îngrijorarea și indignarea că Rusia atacă deliberat punctele de trecere a frontierei ucrainene cu țări ca Moldova sau Polonia pentru a zădărnici exporturile ucrainene, iar FT scrie că Bruxelles oferă ajutor Chișinăului pentru a-l ajuta să mute controalele pe propriul teritoriu.

Guvernul de la Chișinău a confirmat recent că este în discuții cu cel ucrainean pe tema restructurării punctelor de frontieră, după ce chestiunea a fost făcută publică de un oficial guvernamental ucrainean într-un interviu pentru Europa Liberă, în septembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, va face o rară vizită în capitala Ungariei, Budapesta, la jumătate de an după ce partidul naționalist Fidesz al premierului Viktor Orban a fost învins la alegeri de partidul lui Peter Magyar, Tisza, mai pro-european și mai liberal.

Maia Sandu se numără printre liderii europeni așteptați vineri la Budapesta la ceremoniile de legate de împlinirea a șapte decenii de la revolta antisovietică din Ungaria, înăbușită de trupele sovietice.

Ungaria a fost una din puținele țări, dacă nu singura din Uniunea Europeană nevizitată în vizită bilaterală de Maia Sandu câtă vreme era condusă de Orban, politician responsabil printre altele de blocarea parcursului european al Ucrainei și, implicit, al Moldovei.

Președinta moldoveană a mers la Budapesta în noiembrie 2024, când a avut loc acolo un summit al Comunității Politice Europene, de felul celui ținut anterior la Bulboaca, în R. Moldova.

Noua guvernare de la Budapesta, a premierului Peter Magyar, a spus că a invitat „toți liderii europeni” la manifestările de vineri. O absență notabilă va fi, potrivit presei ungare, președintele francez, Emmanuel Macron. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, mai degrabă va lipsi și el.

UE va fi reprezentată de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a fost ultima oară la Budapesta odată cu Maia Sandu, în 2024, și de președintele Consiliului European, Antonio Costa. Prezența celor doi în capitala ungară a fost descrisă de un politician maghiar ca „un tur de stadion” triumfător al UE după plecarea de la putere a lui Orban.

• Te-ar putea interesa și: Ungaria dă „lumină verde” deschiderii de noi capitole ale aderării cu Ucraina și implicit cu Moldova

Potrivit unui comunicat al președinției de la Chișinău, Maia Sandu se va afla la Budapesta două zile, vineri și sâmbătă, va avea întâlniri atât cu noul ei omolog, președintele Andras Baka, al cărui rol este mai mult reprezentativ, cât și cu premierul Peter Magyar, iar pe agendă se va afla și parcursul european al R. Moldova.

Peter Magyar, chiar dacă are o relație mult mai bună cu Ucraina decât predecesorul său, tot se opune unei apropieri prea rapide a acesteia de UE, iar presa ucraineană scrie de mai multe zile că el ar bloca deschiderea ultimelor două clustere ale negocierilor de aderare ale Kievului (și implicit Chișinăului).

Moldova și Ucraina au deschis deja fiecare patru astfel de grupuri de capitole, dintr-un total de șase și ar vrea, cu acordul Comisiei Europene, să le deschidă pe toate până la Anul Nou. Budapesta nu a comentat știrile că ar fi împotriva deschiderii ultimelor două clustere în viitorul apropiat, dar în trecut a spus repetat că nu dorește grăbirea negocierilor, de dragul Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul European a acordat Premiul Saharov pentru apărarea gândirii libere pe anul 2026 Curții Penale Internaționale (ICC), într-o vreme când instanța este atacată frecvent de guvernele SUA și Israelului pentru că le-ar submina interesele internaționale.

„Uniunea Europeană se bazează pe respectul față de multilateralism și instituțiile internaționale, iar acest premiu recunoaște activitatea importantă a Curții în apărarea dreptului internațional și a justiției”, a declarat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu ocazia anunțării premiului, joi.

CPI a mulțumit Parlamentului European pentru acordarea Premiului Saharov „într-un moment în care Curtea și funcționarii săi se confruntă cu provocări fără precedent”.

„În acest context, Premiul Saharov capătă o semnificație deosebită, reafirmând importanța instituțiilor judiciare independente și a celor care lucrează pentru apărarea dreptului internațional”, a declarat președinta ICC, Tomoko Akane.

• Vezi și: Navi Pillay, o arhitectă a justiției internaționale, primește Premiul Nobel pentru Pace 2026

Înființat în 1988 și numit după disidentul sovietic Andrei Saharov, premiul UE este acordat anual unor persoane sau organizații, ca recunoaștere a luptei lor pentru drepturile omului sau pentru democrație.

Printre alți câștigători recenți ai Premiului Saharov s-au numărat lidera opoziției din Venezuela, Maria Corina Machado, criticul rus al Kremlinului, Alexei Navalnîi (decedat), și poporul ucrainean.

Luna aceasta, Statele Unite au anunțat sancțiuni împotriva CPI menite să paralizeze activitatea curentă a curții, care judecă persoane pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Administrația președintelui Donald Trump a promis să desființeze instanța internațională, mai ales pentru că judecătorii au emis în 2024 un mandat de arestare pe numele prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu pentru presupuse crime comise în Gaza.

Israelul, care critică la rândul lui frecvent Curtea Penală Internațională, a calificat acuzațiile drept antisemite.

Distincția europeană vine după ce fosta judecătoare a CPI, Navi Pillay, care a ocupat și funcția de înalt comisar al ONU pentru drepturile omului, a primit în această lună Premiul Nobel pentru Pace – o alegere pe care Donald Trump a calificat-o drept „rușinoasă”, susținând că premiul ar fi trebuit să îi revină lui.

UE și-a exprimat deja sprijinul față de CPI în fața sancțiunilor SUA – care vor intra în vigoare peste șase luni – și a declarat că este „gata să ia orice măsuri necesare” pentru a se asigura că instanța își poate continua activitatea.

SUA, Rusia, China și Israel se numără printre țările care nu recunosc autoritatea CPI.

Scris cu informații de la AFP

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Asociația „Forța Fermierilor” a cerut guvernului să răspundă revendicărilor sale cel mai târziu la 30 octombrie, luând în calcul în caz contrar reluarea protestelor împotriva scumpetei, pericolului concurenței ucrainene și a unor reforme prognozate de executiv.

Revendicările principale sunt compensarea agricultorilor pentru scumpirea motorinei și în a doua parte a anului curent, menținerea limitării importurilor de produse din Ucraina și abandonarea unor planuri ale guvernului de a taxa sectorul agricol după metodologii noi.

În urma unei ședințe ținută miercuri, cu participarea cultivatorilor de sfeclă de zahăr și a producătorilor de oleaginoase, asociația a spus că criza culturilor mari (cereale, oleaginoase, sfeclă etc.) s-a adâncit în R. Moldova, pe fondul scumpirii mari a motorinei, îngrășămintelor, transportului și pieselor de schimb, printre altele.

Agricultorii se plâng de asemenea de aglomerația din portul Giurgiulești, pe care o pun și pe seama numărului mare de camioane ucrainene.

În comunicatul dat după ședința din 21 octombrie, agricultorii cer de asemenea prelungirea restricițiilor („licențierii”) la importul de cereale și oleaginoase până la cel puțin 31 mai 2027, spunând că prețurile mult mai mici practicate de agricultorii din Ucraina vecină i-ar ruina, dacă s-ar renunța la actualele limite.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul a renunțat să le mărească TVA, dar fermierii încă nu sunt împăcați și avertizează că pot protesta din nou

„Prețul mediu la floarea soarelui în țara vecină este cu aproximativ 2 lei mai mic față de Moldova. Prețuri de achiziții la grâu și porumb sunt mai mici cu circa 1 leu comparativ cu prețurile din Moldova (...) Fără protecția pieței interne după 31 octombrie putem aștepta invazia cerealelor și oleaginoaselor din țara vecină, ceea ce ar fi o catastrofă financiară pentru agricultorii autohtoni”, se spune într-un comunicat de presă de la Asociația „Forța Fermierilor”.

Restricțiile pentru unele produse ucrainene au fost introduse cu titlu temporar în toamna anului 2023, iar de atunci au fost reînnoite repetat, din cauza protestelor producătorilor interni.

Noul avertisment al fermierilor vine la scurt timp după ce guvernul lui Vasile Tofan a renunțat la o anumită mărire de TVA pentru produse agricole, spunând că astfel „a auzit” vocea agricultorilor, iar aceștia au reacționat fără mare entuziasm, spunând că măsura este insuficientă.

Eventuale proteste ale fermierilor după expirarea termenului de 30 octombrie ar putea coincide cu cele propuse de opoziția politică, în frunte cu PSRM, care a spus că vrea să scoată în stradă cât mai multe grupări antiguvernamentale la sfârșitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Statele Unite ale Americii au oferit un grant de 1,2 milioane de dolari pentru întărirea securității cibernetice a companiei de telecomunicații Moldtelecom, subliniind că proiectul va putea fi extins și la alte firme, dacă vor dori și va contribui pe plan mai general la securitatea cibernetică a țării.

Ceremonia de semnare a grantului, care este însoțit de o investiție privată de alte 2,5 milioane de dolari, a avut loc joi dimineață la Chișinău, cu participarea ambasadorului SUA Joseph Mark Burkhalter, a lui Claudiu Năsui, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a reprezentanților Moldtelecom și ai unor structuri și companii americane specializate în securitate cibernetică.

Reprezentanții SUA au subliniat că asistența din partea Washingtonului, canalizată prin Agenția SUA pentru Comerț și Dezvoltare (USTDA) este destinată securității cibernetice a statului moldovean, dar și a sectorului privat al economiei moldovene.

Ei au mai spus că pe baza grantului anunțat joi se va deschide un centru de combatere a atacurilor cibernetice, cu tehnologie americană. De el va beneficia Moldtelecom, dar se pot adăuga și alți actori din telecomunicații.

Ministrul Năsui a mulțumit SUA pentru grantul oferit, spunând că el demonstrează că „Moldova nu este singură”.

• Citește și: Guvernul declară „Trump Liberty Line”, linia electrică Strășeni-Gutinaș, proiect de importanță națională

Mai ales de când cu războiul purtat de Rusia împotriva Ucrainei vecine, R. Moldova beneficiază de numeroase ajutoare externe pentru consolidarea securității ei cibernetice, inclusiv pe fondul războiului „hibrid”, informațional, rusesc.

Reprezentanții guvernului moldovean la ceremonia de joi au subliniat că R. Moldova a devenit un exemplu pentru alte țări europene în ce privește combaterea unor asemenea amenințări, în anii de când este nevoită să le facă față.

Ceremonia de semnare a grantului din partea SUA a avut loc la numai o zi după ce ambasadorul Mark Burkhalter s-a întâlnit la Chișinău cu premierul Vasile Tofan și ministrul de Externe Mihai Popșoi pentru a discuta ceea ce ambasada SUA a numit într-un comunicat „oportunitățile de investiții ale Statelor Unite în Republica Moldova”. Nu s-au dat detalii.

La discuții a fost prezentă Caroline Vik, Ofițer șef pentru politici al Corporației Financiare Internaționale pentru Dezvoltare a SUA (DFC). DFC este o structură creată în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump, în 2018, având printre scopurile prioritare promovarea intereselor economice ale SUA pe plan internațional, împreună cu interesele lor de politică externă.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM) a anunțat că în primele nouă luni ale anului curent a înregistrat un profit de 22,7 de milioane de lei, în ceea ce numește într-un comunicat de presă „o îmbunătățire semnificativă față de anii precedenți”.

CFM a avut în 2024 pierderi de 320 de milioane de lei, iar în 2025, de 85 de milioane.

Întreprinderea pune evoluția pozitivă pe seama transformărilor și investițiilor din ultima vreme, promovate de Guvern, amintind printre realizări plata integrală a salariilor restante ale angajaților săi. Plățile fuseseră întârziate la începutul anului curent, afectând cel puțin o mie de angajați feroviari, care au trebuit să ia concediu forțat.

În comunicatul de joi se mai spune că întreprinderea continuă procesul de restructurare, inclusiv separarea în două societăți pe acțiuni: CFM Marfă și Pasageri și CFM Infrastructură.

La începutul anului curent, autoritățile de la Chișinău anticipau că reforma, începută în mai 2025, va fi gata la jumătatea anului curent, și o justificau inclusiv prin nevoia de adaptare la standardele europene în domeniu, în contextul pregătirilor de aderare la UE, din care Moldova ar vrea să facă parte deja la sfârșitul deceniului curent.

În septembrie, autoritățile au anunțat un nou termen pentru încheierea reorganizării CFM, anume sfârșitul anului curent.

CFM a mai spus joi, printre altele, că se străduiește să atragă „noi fluxuri de mărfuri” și să verifice mai eficient capacitățile existente.

Recent, guvernul de la Chișinău a acceptat o cerere a autorităților ucrainene de a permite în condiții avantajoase tranzitul exporturilor ucrainene, mai ales grâne, pe calea ferată, în condițiile în care Rusia bombardează tot mai intens porturile ucrainene de la Dunăre și Odesa, lovind tot mai multe nave de marfă în Marea Neagră.

• Vezi și: Între solidaritate și câștig. R. Moldova a acordat Ucrainei o reducere masivă de tarif pentru tranzitul feroviar de mărfuri

Calea Ferată din Moldova a început să aibă probleme grave mai ales din 2009, când transportul de mărfuri a scăzut de peste două ori.

Situația s-a agravat și mai mult, când tranzitul feroviar din Ucraina s-a redus drastic, odată cu închiderea portului Odesa din cauza războiului pe scară largă declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Rusia și Ucraina s-au angajat în schimburi de atacuri în cursul nopții, soldate cu șapte morți de partea ucraineană, au declarat joi autoritățile de la Kiev, la scurt timp după ce trimisul președintelui american Donald Trump a purtat discuții cu liderul rus Vladimir Putin la Sankt Petersburg.

Trump a încercat să adopte un ton optimist după întâlnirea de miercuri a trimisului special al SUA, Steve Witkoff, cu Putin, afirmând că negociatorii sunt „poate mai aproape ca niciodată” de încheierea războiului.

Kremlinul a dat de înțeles că este deschis, „în principiu”, la reluarea discuțiilor trilaterale între cele două părți și Statele Unite. Zelenski a afirmat că și Ucraina susține reluarea discuțiilor trilaterale.

Însă atacurile nu au încetat după vizită.

• Vezi și: Putin spune că Rusia este gata să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și SUA în noiembrie

Ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Andrii Sibiha, a declarat joi, după noile atacuri, pe X că „politica de conciliere, servilismul și lingușirea” nu vor pune capăt războiului purtat de Rusia.

Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a declarat că două persoane au fost rănite în urma unui roi de 630 de drone lansate către regiune, dintre care 163 se apropiau de capitala Rusiei.

Guvernatorul regiunii Tula, situată în apropiere, a declarat că apărarea aeriană rusă a distrus 70 de drone. Un alt bărbat a fost rănit în regiunea Lipețk, a precizat guvernatorul acesteia.

În Ucraina, atacurile au provocat moartea unui bărbat în regiunea Sumi și a unei femei în Harkov, ambele localități situate în nord-estul țării, precum și a trei persoane în sud-estul regiunii Zaporijia și a două persoane în regiunea Donețk, din est, au declarat autoritățile.

Primarul Kievului, Vitali Klitschko, a declarat pe rețelele sociale că atacurile au rănit 15 persoane în capitala ucraineană.

El a precizat că atacurile au avariat infrastructura metroului la podul Pivdennii, ceea ce, potrivit oficialilor, a restricționat traficul între anumite părți ale orașului.

Forțele aeriene ucrainene au dat un avertisment în primele ore ale dimineții cu privire la „mai multe rachete balistice îndreptate spre Kiev” și au îndemnat locuitorii să rămână în adăposturi.

Forțele armate ruse au lansat în cursul nopții un „atac de amploare” asupra infrastructurii portuare din regiunea Odesa din Ucraina, precum și asupra navelor utilizate de armata ucraineană, a declarat joi Ministerul rus al Apărării.

În R. Moldova nu s-au semnalat joi dimineață incidente cu drone rătăcite, devenite frecvente în ultimele luni, pe fondul atacurilor rusești din sudul Ucrainei.

Într-o emisiune televizată, miercuri seară, ministrul de Externe Mihai Popșoi a spus că înmulțirea acestor incidente ar putea face Moldova să riposteze mai ferm decât până acum, dând de înțeles că s-ar putea ajunge la expulzarea ambasadorului agreat al F. Ruse.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Moscova este, în principiu, gata să reia negocierile trilaterale cu Ucraina și Statele Unite în a doua decadă a lunii noiembrie. Anunțul a fost făcut după o întâlnire de aproximativ trei ore, desfășurată la Sankt Petersburg, între Putin și emisarul special al președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff.

Potrivit consilierului liderului de la Kremlin, Iuri Ușakov, discuțiile s-au concentrat, printre altele, pe posibilitatea reluării negocierilor în format trilateral, la care să participe reprezentanți ai Rusiei, Ucrainei și Statelor Unite.

„Președintele l-a informat pe Steve Witkoff că suntem, în principiu, gata să reluăm negocierile trilaterale menționate în a doua decadă a lunii noiembrie. Tema principală ține de construirea unui sistem de securitate pentru Rusia și Ucraina după încheierea conflictului”, a declarat Ușakov.

Potrivit acestuia, Witkoff a susținut propunerea și a spus că o asemenea decizie ar fi primită „cu mare satisfacție” de Donald Trump. Emisarul american nu a comentat deocamdată public rezultatele întâlnirii. Ușakov a menționat că următoarea rundă de negocieri ar putea avea loc la Abu Dhabi, unde reprezentanții celor trei țări s-au mai întâlnit în ianuarie 2026. Componența delegațiilor nu a fost încă stabilită.

Witkoff a venit la Sankt Petersburg din Oslo, unde purtase discuții cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și cu parteneri europeni, inclusiv președintele Finlandei, Alexander Stubb, și premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre. Emisarul american a descris întâlnirea drept productivă, iar Stubb a spus că au fost identificate „unele elemente ale unei soluționări pașnice”, care urmau să fie prezentate la Moscova.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina mulțumește SUA că-i trimit din nou informații de securitate vitale, în timp ce emisarul SUA Witkoff merge în Rusia

Witkoff a adus în Rusia documente cu propuneri pentru încheierea războiului și a declarat că există o bază pentru un acord de încetare a focului.

Ușakov nu a oferit detalii despre acestea, dar a afirmat că noile elemente privind pozițiile Kievului și ale europenilor, prezentate de Witkoff, „nu conțineau prea multe lucruri utile pentru soluționarea conflictului din Ucraina”.

În același timp, Putin a propus Casei Albe o întâlnire cu Trump și Xi Jinping în China, a afirmat consilierul de la Kremlin. „Partea chineză pregătește posibile negocieri trilaterale între SUA, Rusia și China și, dacă circumstanțele vor fi favorabile, acestea vor fi incluse în program”, a spus Ușakov, care nu a precizat dacă subiectul a fost discutat în detaliu la întâlnirea de la Sankt Petersburg.

Unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri rămâne problema teritoriilor, în pofida rundelor repetate de discuții. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din întregul Donbas, inclusiv din zone pe care armata rusă nu a reușit să le ocupe. Kievul respinge această condiție și susține că, în ultimele luni, forțele sale au recâștigat controlul asupra unor teritorii ocupate de Rusia.

Înaintea discuțiilor dintre emisarul american și oficialii ruși, Zelenski a declarat că Ucraina este recunoscătoare Statelor Unite pentru reluarea schimbului de informații și pentru avertizările timpurii privind atacurile rusești cu rachete balistice. El a subliniat că Ucraina caută căi spre pace, în condițiile în care continuă să piardă oameni în război

Referindu-se la posibilitatea unei întâlniri între Trump, Putin și liderul chinez Xi Jinping în China, Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să fie implicată în orice discuție despre propriul său viitor. „Dacă este vorba despre Ucraina și despre viitorul nostru, acest lucru este acceptabil doar cu condiția să fim și noi la masa negocierilor”, a spus președintele ucrainean la Oslo.

În cadrul discuțiilor de la Sankt Petersburg cu emisarul american Steve Witkoff, Putin i-a transmis mulțumiri președintelui Donald Trump pentru implicarea în eforturile de încheiere a războiului din Ucraina.

Putin a mai evocat posibilitatea restabilirii relațiilor economice dintre Rusia și Statele Unite după război și și-a exprimat disponibilitatea de a contribui la soluționarea conflictului din jurul Iranului.

O altă temă a întâlnirii a fost acordul ruso-american privind livrările de motorină. Putin a declarat că Rusia este pregătită să majoreze și livrările de îngrășăminte către piața americană, iar Witkoff i-a mulțumit în numele lui Trump pentru decizia privind acordul cu motorină.

La începutul întâlnirii, emisarul american a anunțat și eliberarea lui Stephen Hubbard, un cetățean american în vârstă de 74 de ani, condamnat în Rusia pentru că ar fi luptat de partea Ucrainei. Departamentul de Stat al SUA îl recunoscuse oficial drept persoană reținută pe nedrept. Putin a spus că Hubbard se afla deja pe aeroportul Pulkovo din Sankt Petersburg, de unde urma să plece spre Statele Unite.

Întâlnirea de la Sankt Petersburg a avut loc cu ușile închise, la Palatul Konstantinovski din Strelna, o localitate aflată la periferia orașului. La discuții a participat și Kirill Dmitriev, reprezentantul special al președintelui rus pentru cooperare economică și investițională cu țările străine. Ginerele lui Trump, Jared Kushner, care îl însoțește uneori pe Witkoff în misiunile diplomatice, a participat prin videoconferință, după ce nu a putut călători la Oslo și Sankt Petersburg din motive de sănătate.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mitropolia Basarabiei, care ascultă de Patriarhia Română, a declarat că vrea „depășirea tensiunile bisericești” din R. Moldova. Într-o aluzie transparentă la disputa ei cu Mitropolia Moldovei, subordonată Moscovei, ea a propus ca dialogul să fie mediat de președintele Parlamentului, Igor Grosu (PAS).

Ce v-ați dori să aducă dialogul dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei? Click pentru a participa la un SONDAJ

Într-un comunicat plasat pe pagina sa de net, Mitropolia Basarabiei spune că problema a fost discutată la o întâlnire avută de Mitropolitul Antonie la Parlament cu șeful legislativului, care ar fi acceptat, în principiu, să intermedieze dialogul.

Grosu însuși nu a comentat imediat informația, nici Mitropolia rivală, a Moldovei.

Comunicatul nu menționează vreun mecanism concret de consultări, nici temele care ar urma să fie abordate.

Declarația Mitropoliei Basarabiei vine la scurt timp după ce cei doi mitropoliți au apărut în premieră la un eveniment public național, anume de Ziua Independenței, având și o primă întâlnire, în urma căreia Antonie a făcut remarci elogioase la adresa lui Vladimir, spunând că vede în el un „partener luminat”.

Venit în fruntea Mitropoliei după ce predecesorul său, Petru, a fost demis într-un scandal sexual, Antonie a afirmat de la început, din vară, că vrea relații mai bune cu cealaltă mitropolie ortodoxă.

• Vezi și: „Să trecem de la ură la înțelegere”. Noul Mitropolit al Basarabiei vrea dialog cu Mitropolia Moldovei

În acest răstimp, însă, cele două mitropolii au continuat să se plângă inclusiv pe plan extern, una de comportamentul celeilalte.

Mitropolia Basarabiei este nemulțumită mai ales de problemele cu retrocedarea unor proprietăți care i s-ar cuveni în mod istoric, iar Mitropolia Moldovei denunță ceea ce consideră a fi efortul deliberat al Mitropoliei Basarabiei de a-i convinge preoții să treacă la ea, inclusiv cu promisiuni de venituri mai bune.

◉ SONDAJ

Reactivată în 1992, Mitropolia Basarabiei își dispută cu Mitropolia Chișinăului și Întregii Moldove (subordonată Patriarhiei Ruse) statutul canonic în R. Moldova de peste 20 de ani.

Disputa a devenit mai intensă pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei în 2022 și al interesului sporit al României pentru consolidarea statutului Mitropoliei Basarabiei, inclusiv prin sprijin financiar.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Prima navă-cisternă încărcată cu motorină rusească va pleca spre Statele Unite pe 22 octombrie, a declarat vicepremierul rus Aleksandr Novak. Nava are o capacitate de 40.000 de tone.

„După acesta vor urma, bineînțeles, și alte transporturi”, a spus Novak, citat de presa rusă.

Potrivit oficialului de la Moscova, contractul final dintre Rusia și SUA pentru livrările de motorină se află încă în etapa finală de negociere. Rutele de livrare urmează să fie stabilite. Novak a admis că, în cadrul acordului, motorina rusească ar putea ajunge și în alte țări.

„Nu revenim la volumul total al exporturilor. Livrările vor fi limitate de capacitatea rafinăriilor noastre. Potrivit calendarului, vom putea reveni la volumul integral abia spre sfârșitul anului, iar atunci și alte țări ar putea primi cantitățile pe care le importau anterior”, a declarat vicepremierul rus.

• Citește și: Trump suspendă sancțiunile „Lindsey Graham” contra Rusiei înainte de intrarea lor în vigoare. Analize, reacții, critici

Pe 18 octombrie, ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a anunțat că Turcia intenționează să cumpere o parte din motorina pe care Rusia o va livra pe piețele internaționale în cadrul acordului dintre Moscova și Washington.

Președintele rus Vladimir Putin a confirmat plecarea primului petrolier, la întâlnirea de miercuri, 21 octombrie, cu emisarul special al președintelui american, Steve Witkoff. Liderul de la Kremlin a mai afirmat că, după anunțarea „acordului privind motorina” dintre SUA și Rusia, prețurile la acest combustibil pe piețele internaționale ar fi scăzut cu 5–6%.

Publicația „Vot Tak”, care a consultat experți în sectorul energetic, susține însă că afirmația lui Putin nu corespunde realității.

După ce Donald Trump a anunțat, pe 9 octombrie, acordul cu Rusia privind livrările de motorină, prețul acesteia pe piața americană a scăzut inițial cu 4,1%, de la 4,88 la 4,68 dolari pe galon. Până pe 21 octombrie, însă, a crescut din nou, ajungând la 4,77 dolari. Astfel, scăderea față de momentul anunțării acordului a fost de doar 2,3%.

Nici la benzinăriile din SUA motorina nu s-a ieftinit pe termen lung. După o mică scădere, prețurile au început să crească din nou. Dacă pe 5 octombrie un galon costa 6,199 dolari, iar pe 15 octombrie – 6,179 dolari, până pe 19 octombrie prețul a ajuns la 6,276 dolari. Într-o singură săptămână, motorina s-a scumpit cu 1,6%, ajungând să coste mai mari decât înainte de anunțarea acordului.

La începutul lunii octombrie, s-a aflat că liderii Rusiei și Statelor Unite au convenit asupra livrărilor de motorină rusească pe piața americană și pe piețele internaționale. La scurt timp, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență generală care permite tranzacțiile cu motorină de origine rusă, interzise anterior în baza sancțiunilor americane. Autorizația este valabilă până pe 7 aprilie 2027.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat decizia. În opinia sa, relaxarea presiunii sancțiunilor în lipsa unor acorduri privind dezescaladarea va permite Rusiei să continue războiul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.