Știri

Generalul Raymond Odierno preia comanda forţelor americane din Irak

Generalul Raymond Odierno a preluat comanda fortelor americane din Irak. La ceremonia organizata cu aceasta ocazie a fost present si ministrul american al apararii Robert Gates care intre timp a sosit la Kabul, intr-o vizita neanuntata.

Pe de alta parte, Natiunile Unite au informat ca anul acesta numarul victimelor civile in Afganistan a crescut cu 40 la suta – fiind cel mai inalt de la incheierea incursiunii militare internationale, care cu 7 ani in urma a indepartat regimul Taliban de la putere.

Vezi ultimele știri

Din colonie la muncă forțată. Pedeapsa Carinei Țurcan, condamnată în Rusia pentru spionaj, a fost comutată

Fosta șefă a consiliului de administrație al companiei Inter RAO, Carina Țurcan, vorbind cu un avocat în timpul procesului său de la Moscova, pe 29 decembrie 2020.
Fosta șefă a consiliului de administrație al companiei Inter RAO, Carina Țurcan, vorbind cu un avocat în timpul procesului său de la Moscova, pe 29 decembrie 2020.

Restul pedepsei cu închisoarea pentru fosta șefă a companiei rusești „Inter RAO”, Carina Țurcan, care a fost condamnată în 2020 de o instanță de la Moscova la 15 ani de colonie pentru spionaj în favoarea Republicii Moldova, a fost înlocuit cu muncă forțată, a relatat agenția rusă de stat TASS.

Decizia emisă de o judecătorie de la Moscova pe 18 noiembrie mai poate fi contestată, relatează sursa citată.

Țurcan, care deține cetățenia Rusiei, a Republicii Moldova și a României, a fost reținută în 2018 și acuzată că a transmis serviciilor de informații moldovene date secrete privind livrările de energie electrică din Rusia către așa-numitele „LNR” și „DNR”, autoproclamatele „republici” Luhansk și Donețk.

Serviciul Federal de Securitate (FSB) a spus că informațiile ar fi ajuns mai departe de la serviciile speciale moldovenești la statele NATO, care ar fi putut astfel acuza Rusia de sprijinirea conflictului armat din estul Ucrainei – Rusia nu recunoștea pe atunci sprijinirea separatiștilor din Luhanks și Donețk, regiuni ucrainene pe care le-a anexat ulterior.

În decembrie 2020, instanța a condamnat-o pe Țurcan la 15 ani de colonie cu regim sever. Ea nu și-a recunoscut vina, iar apărarea sa a susținut mereu că probele au fost falsificate.

Avocatul Ivan Pavlov a declarat că dosarul s-a bazat pe mărturia unui ofițer sub acoperire al unuia dintre serviciile speciale ruse. Apărătorii drepturilor omului de la organizația „Memorial” au recunoscut-o pe Țurcan drept deținut politic.

Postul Current Time al RFE/RL relatează că, în noiembrie 2025, autoritățile ruse au deschis un dosar penal pe numele avocaților săi, Ivan Pavlov și Evgheni Smirnov, acuzați de divulgarea unui secret de stat în legătură cu cazul Țurcan, iar în ianuarie 2026 cei doi au fost arestați în contumacie.

În prezent, avocații locuiesc în străinătate. Ministerul rus al Justiției cere retragerea statutului de avocat în cazul lui Smirnov și al altor câțiva membri ai Baroului din Moscova care se află în afara țării de mai bine de un an.

Surse: Tass, Current Time. Redactor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Eșec la negocierile ONU din Antalya privind un acord împotriva încălzirii globale

Scene haotice la conferința COP31 din Antalya, unde participanții nu s-au putut înțelege pe 22 noiembrie, după negocieri prelungite, în privința unui acord împotriva încălzirii climei
Scene haotice la conferința COP31 din Antalya, unde participanții nu s-au putut înțelege pe 22 noiembrie, după negocieri prelungite, în privința unui acord împotriva încălzirii climei

Negocierile ONU privind clima au intrat în impas, Uniunea Europeană și alte state respingând duminică la conferința COP31 din Antalya varianta finală a proiectului de acord despre lupta împotriva schimbărilor climatice.

După mai bine de două săptămâni de negocieri, care ar fi trebuit să se încheie vineri, dar s-au prelungit mult în weekend, președintele turc al COP31, Murat Kurum, a anunțat în plenara de închidere că acordul nu a fost aprobat.

„Este clar că în această sală există părți care se opun acestui text. Constatăm că nu există consens asupra acestui document. Prin urmare, aceste decizii nu au fost adoptate”, a declarat el.

Eșecul discuțiilor survine într-un an cu efecte deosebit de grave ale încălzirii globale precum valurile de căldură extremă din Europa și inundațiile provocate de topirea ghețarilor din Nepal.

Dar toate acestea au fost eclipsate de războaiele din Orientul Mijlociu și Ucraina și de nemulțumirea publică față de creșterea abruptă a costului vieții.

Australia, care a condus negocierile la COP31, și țara gazdă, Turcia, au publicat mai multe variante ale unui text prin care au încercat să găsească un compromis între nevoile statelor celor mai vulnerabile la schimbările climatice și cele ale țărilor cu economii care depind fie de producția, fie de consumul de combustibili fosili.

Documentul recunoștea pentru prima dată că încălzirea globală se îndreaptă spre depășirea pragului de 1,5 grade Celsius pe care statele au încercat să îl mențină, făcând totodată apel la dezvoltarea mai rapidă a tehnologiilor de captare a carbonului pentru a inversa, în cele din urmă, această depășire.

Încercarea de a obține sprijin prin consens a eșuat însă, criticii textului spunând că își propune ținte prea puțin ambițioase.

Ministrul irlandez al Climei și Energiei, Darragh O'Brien, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a declarat că pactul „nu se ridică la așteptările momentului”.

„Nu vom susține o decizie-cadru sau un Pact de la Antalya care nici măcar nu menționează combustibilii fosili, principala cauză a schimbărilor climatice”, a afirmat O'Brien în timpul ședinței de închidere haotice, după cnvorbirile prelungite.

Procesul COP reprezintă principalul mecanism prin care statele își coordonează eforturile de limitare a încălzirii globale.

Summitul său anual este considerat o ocazie importantă pentru a transmite semnalul că țările sunt dispuse să colaboreze pentru a găsi soluții și a contribui la finanțarea multiplelor probleme generate de creșterea temperaturilor.

Deși reprezintă o lovitură puternică pentru eforturile de intensificare a acțiunii internaționale, eșecul adoptării unei declarații politice la Antalya nu anulează obligațiile asumate la summiturile anterioare și nu desființează cadrele tehnice și juridice care guvernează acțiunea multilaterală împotriva schimbărilor climatice.

Surse: Reuters, AFP. Redactor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ivanna Koksal anunță că îl va sprijini pe Fiodor Gagauz în turul doi de scrutin pentru funcția de bașcan al Găgăuziei

Candidata Ivanna Koksal, semnând actele de participare în campania electorală, la Consiliul electoral central de la Comrat, pe 15 octombrie 2026
Candidata Ivanna Koksal, semnând actele de participare în campania electorală, la Consiliul electoral central de la Comrat, pe 15 octombrie 2026

Candidată la funcția de bașcan al Găgăuziei, Ivanna Koksal, care a încheiat pe locul patru primul tur de scrutin, pe 15 noiembrie, a anunțat că îl va sprijini în turul doi pe candidatul socialiștilor, Fiodor Gagauz.

Într-un mesaj video în limba rusă postat duminică pe rețelele de socializare, Koksal spune că îl cunoaște bine pe Gagauz din Parlamentul din Chișinău, unde au fost colegi în fracțiunea Partidului Socialiștilor în trecut.

În primul tur de scrutin, politiciana în vârstă de 48 de ani născută în satul Cazaclia a obținut 11,05 % la sută sau 5.216 voturi. Anunțându-și opțiunea pentru turul doi, Koksal nu le spune însă explicit alegătorilor săi cum să procedeze pe 29 noiembrie.

Sprijinul pentru Gagauz, care a obținut în primul tur 24,22 % din voturi este de natură să îl ajute pe socialist să micșoreze diferența care îl desparte de învingătorul primului tur, independentul Aleksandr Stoianogo (38,44 %).

Cornel Dudnic, candidatul care a încheiat primul tur de scrutin pe locul trei (15,59 %) nu a spus pe cine îl va sprijini în turul doi.

Dar analiști intervievați de Europa Liberă cred că alegătorii lui Dudnic pot migra și spre Gagauz, cei doi având poziții asemănătoare – critică autoritățile pro-europene de la Chișinău și pledează pentru relații mai strânse cu Rusia.

Analiștii mai spun Stoanoglo, care cheamă la cooperare între autonomia găgăuză și guvernul central de la Chișinău și a condamnat invazia rusească în Ucraina, trebuie să mobilizeze electoratul care a stat acasă în primul tur de scrutin, pentru a putea învinge.

În afară de funcția de bașcan, în turul doi din 29 noiembrie, mai sunt tranșate 22 din cele 35 de mandate ale Adunării Populare – legislativul local de la Comrat.

Redactor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

update

Apartamente distruse, oameni dispăruți printre dărâmături. Un atac rusesc avariază un bloc de locuit din regiunea Kiev

Un bloc de locuințe avariat în localitatea Dimer din regiunea Kiev, 22 noiembrie 2026
Un bloc de locuințe avariat în localitatea Dimer din regiunea Kiev, 22 noiembrie 2026

Două persoane au fost ucise, iar cel puțin 14 sunt date dispărute - ar putea fi încă blocați sub dărâmături – după ce o dronă rusească a lovit o clădire de locuit în regiunea Kiev din Ucraina, duminică dimineață, spun autoritățile ucrainene.

„O parte dintr-un bloc de locuințe cu cinci etaje s-a prăbușit în urma unui atac cu drone rusești. Le mulțumesc echipelor de intervenție pentru promptitudine: nouă oameni au fost deja evacuați, iar incendiul a fost localizat”, a scris președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe platforma X.

Atacul din 22 noiembrie a avut loc în localitatea Dimer din raionul Vișgorod, la aproximativ 45 de kilometri sud de capitala ucraineană.

„Două persoane au fost ucise, inclusiv un tânăr în vârstă de 18 ani. Alte patru persoane, printre care și un copil, au fost rănite”, a transmis Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență al Ucrainei pe Telegram.

Imagini surprinse de serviciile de urgență arată salvatori care caută printre dărâmături și ajută locatarii să coboare din clădirea avariată, folosind scări și o platformă de macara.

Armata rusă atacă în mod constant orașele și infrastructura civilă din toate regiunile Ucrainei cu diverse tipuri de armament - drone, rachete, bombe aeriene ghidate și lansatoare multiple de rachete.

Kremlinul neagă că armata rusă țintește infrastructura civilă din orașele și satele ucrainene, ucigând civili și distrugând spitale, școli, grădinițe, precum și instalații de alimentare cu energie și apă.

Autoritățile ucrainene și organizațiile internaționale califică aceste lovituri drept crime de război comise de Federația Rusă și subliniază caracterul lor deliberat.

Vineri, Franța a solicitat convocarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU în urma unor atacuri rusești la Kiev, în care au fost uciși cel puțin nouă oameni, fiind atinse și câteva ambasade europene.

Surse: Serviciul ucrainean al RFE/RL, Reuters: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ministra Muncii își cere scuze. Natalia Plugaru a avut o exprimare „neinspirată” când a sugerat celor cu locuințe mari să se mute

Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, într-o ședință de guvern (imagine de arhivă)
Natalia Plugaru, ministra Muncii și Protecției Sociale, într-o ședință de guvern (imagine de arhivă)

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, și-a cerut scuze, după ce a sugerat celor care locuiesc singuri în case cu o suprafață mare să și le vândă și să se mute în altele mai mici, dacă vor să-și micșoreze consumul de energie și să se califice pentru compensațiile oferite de guvern.

„Vorbind despre gospodăriile care consumă peste 350 de metri cubi de gaz, am avut o exprimare nepotrivită (...) și îmi pare rău”, a scris ministra pe Facebook sâmbătă seara, la o zi după declarația făcută pe 21 noiembrie într-o emisiune a postului Exclusiv TV.

Declarația sa a stârnit un val de comentarii negative pe rețelele de socializare.

Ajutoarele oferite de guvern în ultimii ani persoanelor cu venituri mici pentru a-și achita consumul de curent electric, gaze și energie termică în perioada rece al anului acoperă lunile noiembrie – martie, urmând a fi achitate începând cu luna decembrie.

În afară de mărimea veniturilor per gospodărie, un criteriu de acordare a compensației este consumul – pentru a primi ajutorul guvernamental, o familie nu trebuie să depășească lunar un consum de energie care costă în lei mai mult decât 350 de metri cubi de gaze.

„Acesta este unul din criteriile care ne ajută să oferim acest sprijin familiilor care au nevoie”, a scris în postarea sa ministra Plugaru, explicând că este un criteriu care se referă la mărimea consumului, nu a locuinței, după cum s-a exprimat, în cuvintele sale, „neinspirat”, în timpul emisiunii.

În sezonul de încălzire precedent, când s-au calificat pentru compensații 621.000 de gospodării – ar reprezenta mai mult de jumătate din populația Republicii Moldova. Din cererile depuse, 1,2% au fost respinse pe baza acestui criteriu al consumului ridicat.

Pentru sezonul 2026-27, condițiile de acordare a ajutorului au fost înăsprite – nu se califică nici gospodăriile ale căror proprietăți imobiliare depășesc, cumulat, valoarea cadastrală de un milion de lei, cele care dețin automobile cu o vechime de cel mult trei ani sau cele care au veniturile din dividende și dobânzi peste o anumită limită.

Redactor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

O navă rusească, lovită în Golful Finic. „Cel mai probabil” de Ucraina, spune Finlanda

Nava rusească Sparta II, într-o fotografie difuzată de Paza de Frontieră a Finlandei, după ce a fost lovită în Golful Finic, pe 21 noiembrie
Nava rusească Sparta II, într-o fotografie difuzată de Paza de Frontieră a Finlandei, după ce a fost lovită în Golful Finic, pe 21 noiembrie

O navă rusească de marfă care naviga în estul Mării Baltice a fost lovită sâmbătă de o dronă și a luat foc, au anunțat autoritățile din Finlanda. Un purtător de cuvânt al Forțele de Apărare ale Finlandei a spus ulterior că a fost „cel mai probabil” o dronă ucraineană.

„Războiul se extinde în imediata noastră vecinătate... Ucraina are dreptul să riposteze împotriva agresorului”, a scris pe rețeaua X premierul finlandez Petteri Orpo, în urma incidentului.

Ministerul finlandez al Apărării a spus că nava rusească a fost lovită în dimineața de 21 noiembrie „la vest de insula Suursaari, în estul Golfului Finic, în apele internaționale”.

Paza de Frontieră a Finlandei, trimisă la fața locului, a observat nava în flăcări, plutind în derivă spre apele teritoriale finlandeze după impact. „În prezent, situația nu reprezintă un pericol pentru alte nave”, a precizat serviciul de frontieră într-un comunicat.

Câteva ore mai târziu, un elicopter rusesc a fost depistat încălcând spațiul aerian finlandez, iar autoritățile finlandeze au sugerat o posibilă legătură între cele două incidente.

Nava lovită a fost identificată drept Sparta II, iar potrivit platformei OpenSanctions, se află sub sancțiuni impuse de Ucraina și Statele Unite, fiind suspectată de transportul de arme din Siria către Rusia.

Guvernatorul regiunii rusești Leningrad, Aleksandr Drozdenko, a scris pe platforma rusească de mesagerie Max că situația de la bord este sub control.

„Situația este sub control. Echipajul navei desfășoară operațiunile necesare și intenționează să își continue drumul”, a afirmat el.

Marea Baltică a devenit un potențial focar de tensiune după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, țările occidentale acuzând Moscova că poartă un „război hibrid” în această rută maritimă strategică.

Situat în extremitatea estică a Mării Baltice, de-a lungul coastelor Finlandei, Estoniei și Rusiei, Golful Finic este un coridor maritim esențial pentru Rusia, asigurând accesul către fosta capitală imperială, Sankt Petersburg.

Alarmată de invazia rusă, Finlanda a aderat la NATO în 2023, renunțând la decenii de nealiniere militară.

Surse: Reuters, AFP. Redactor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Șefa Comisiei Europene condamnă un complot rusesc în Danemarca, anunțând și că va propune o „nouă strategie europeană de securitate”

Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen (stânga) și cel al Justiției, Nicolai Wammen, într-o conferință de presă pe 20 noiembrie, anunțând punerea sub acuzare a doi cetățeni danezi pentru plănuirea asasinării unui rapper ucrainean.
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen (stânga) și cel al Justiției, Nicolai Wammen, într-o conferință de presă pe 20 noiembrie, anunțând punerea sub acuzare a doi cetățeni danezi pentru plănuirea asasinării unui rapper ucrainean.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că UE își exprimă solidaritatea deplină cu Danemarca și condamnă ferm tentativa de asasinat împotriva unui cetățean americano-ucrainean pe teritoriul danez, despre care se presupune că a fost orchestrată de serviciile de informații ruse.

„Acesta a fost un atac pe teritoriul UE și este inacceptabil. Suntem pe deplin solidari cu Danemarca și cu toate statele membre vizate de atacurile hibride ale Rusiei”, a scris Von der Leyen într-o postare pe rețeaua X, pe 21 noiembrie.

Ceva mai devreme, Danemarca a acuzat serviciile speciale rusești de „plănuirea” și „inițierea” tentativei de asasinat.

Presa daneză a scris că ținta a fost rapperul Kyivstoner, la un concert în apropiere de Copenhaga, pe 25 septembrie.

Agenția daneză de informații și securitate (PET) a spus că i-a oprit pe indivizii care plănuiau asasinatul. Două persoane puse sub acuzare au pledat nevinovate.

Ministerul de Externe danez a spus că atașatul militar al ambasadei ruse va fi expulzat. Ambasada rusă în Danemarca a spus că acuzațiile sunt lipsite de temei și a cerut probe ale presupusei implicări rusești.

În reacția sa din 21 noiembrie, președinta Comisiei Europene a spus că UE va propune în curând o „nouă strategie europeană de securitate” pentru a consolida capacitatea de reacție și descurajare.

Reuters relatează că a văzut un mesaj trimis de Danemarca guvernelor din țările UE, în care le cere „acțiuni concrete” de răspuns, inclusiv noi restricții de acces pentru cetățenii ruși în spațiul Schengen zone, ca suspendarea vizelor turistice și neacceptarea pașapoartelor rusești care nu conțin date biometrice.

Danemarca planifică să prezinte detaliile propunerii sale la o întâlnire la Bruxelles a ambasadorilor UE pe 23 noiembrie.

Numele real al rapperului care ar fi fost vizat de tentativa de asasinat este Albert Vasiliev. În luna iulie, Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) l-a acuzat pe Vasiliev și autoritățile ucrainene de organizarea unui „tact terorist” asupra unor militari și obiective militare rusești. Rapperul a respins acuzațiile în postări pe social media.

Surse: Reuters, AFP. Redactor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Încă o dronă a trecut prin spațiul aerian moldovean, a doua vineri, pe la Ștefan Vodă. Numărul incidentelor aeriene a ajuns la 121

Dronă căzută într-un lan de porumb lângă satul Chiștelnița, raionul Telenești, în octombrie 2026
Dronă căzută într-un lan de porumb lângă satul Chiștelnița, raionul Telenești, în octombrie 2026

Spațiul aerian al Moldovei a fost încălcat a doua oară într-o singură zi, vineri după prânz, o dronă trecând către ora 15 timp de 11 minute prin sudul țării, la Ștefan Vodă. Incidentul a avut loc chiar când Moscova repeta că Chișinăul „n-are dovezi” că dronele ar fi rusești.

„Obiectul de zbor fără pilot a survolat spațiul aerian din direcția localității Iaski, regiunea Odesa, în direcția localității Crocmaz, raionul Ștefan Vodă, Republica Moldova. Ulterior, la ora 14.49, obiectul aerian a părăsit spațiul național din direcția localității Tudora, raionul Ștefan Vodă în Ucraina, localitatea Udobnoe, regiunea Odesa”, a informat Ministerul Apărării.

Ceva mai târziu, tot el a scris pe rețele că au fost „zece incidente aeriene în Republica Moldova, în perioada 14–20 noiembrie 2026”.

„De la începutul lunii noiembrie au fost înregistrate 17 incidente, iar de la începutul anului 2026, numărul acestora a ajuns la 84. Începând cu anul 2022, au fost consemnate în total 121 de incidente”, a calculat Ministerul, în postarea sa de vineri.

Cam în același timp, la Moscova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a repetat poziția de respingere a țării sale față de acuzațiile moldovene că de vină asemenea incidente este Rusia.

Zaharova a spus că înainte să-l convoace pe ambasadorul rus pentru note de protest, ca săptămâna aceasta, guvernul moldovean ar trebui să prezinte dovezi că dronele sunt rusești. Același lucru îl spusese miercuri ambasadorul Oleg Ozerov, adăugând, sarcastic, că se miră că Rusiei nu i s reproșează și cutremurul de pământ din acea noapte.

În altă țară vecină cu Ucraina, Polonia, autoritățile au declarat că o rachetă a aterizat în satul Nowy Lipowiec, din estul țării, iar o altă rachetă și o dronă cu propulsie cu reacție sunt suspectate că ar fi lovit alte două locații.

Varșovia a precizat că nimeni nu a fost rănit. Prim-ministrul Donald Tusk a afirmat că lansarea armelor către Polonia a fost un act deliberat. „Provocarea ar putea fi legată de faptul că pe teritoriul Poloniei au loc exerciții (militare)”, a declarat Tusk în cadrul unei conferințe de presă televizate la Varșovia.

Mii de soldați europeni participă la exerciții militare în sud-estul Poloniei. „Nimeni nu poate spune că a fost o coincidență nevinovată”, a mai spus Tusk, adăugând că a informat NATO „imediat”.

Editor: M.Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Exerciții de tip PISA la examenele de clasa a IX-a din 2027

Liceul „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău a fost desemnat centru de examene, pentru a susține proba la istorie pentru clasele a IX-a pentru anul de învățământ 2025-2026
Liceul „Principesa Natalia Dadiani” din Chișinău a fost desemnat centru de examene, pentru a susține proba la istorie pentru clasele a IX-a pentru anul de învățământ 2025-2026

Examenele de clasa a IX-a la matematică și limba română din iunie 2027 vor include câte două exerciții formulate după modelul testării internaționale PISA. Despre aceasta a anunțat directoarea Agenției pentru Curriculum și Evaluare (ANCE), Lilia Ivanov, la o conferință de presă din 20 noiembrie.

Prin această măsură, autoritățile își propun să-i ajute pe elevi să aplice în situații concrete cunoștințele acumulate la școală.

Decizia a fost luată după analiza rezultatelor Republicii Moldova la testarea PISA din 2025. Scorul elevilor a crescut la științe, de la 417 la 422 de puncte, dar a scăzut la matematică, de la 414 la 410 puncte, și la citire, de la 411 la 404 puncte. Rezultatul la citire a fost influențat în special de punctajul mai mic obținut de băieți.

„La examenele din iunie 2027 ne propunem ca la testul la matematică și la cel de limba și literatura română să reformulăm cel mult doi itemi în context real, după modelul PISA. Sunt situații cotidiene pe care fiecare dintre noi le întâlnim în fiecare zi”, a spus Lilia Ivanov.

Ca exemplu, la matematică, elevii ar putea avea de comparat două abonamente la internet: unul de 50 de lei, care include 5 GB și pentru care fiecare GB suplimentar costă 20 de lei, și altul de 90 de lei, cu internet nelimitat. Știind că Victor, să zicem, folosește în medie 8 GB pe lună, elevii trebuie să calculeze care abonament este mai avantajos pentru el și cu cât.

La limba română, un posibil exercițiu ar putea cere redactarea unui mesaj de 5-6 propoziții către primarul localității, în care elevul să descrie problema unui teren de sport fără iluminat și să propună o soluție.

Lilia Ivanov susține că nu se va schimba nici durata probelor, nici structura testelor. Introducerea acestor itemi nu înseamnă că examenele vor fi mai dificile sau că elevii vor avea nevoie de meditații suplimentare.

Grupurile de lucru care vor elabora exercițiile urmează să fie constituite, iar elevii vor putea consulta exemplele cu 3-6 luni înainte de examene.

O altă noutate vizează extinderea testării digitale la științe pentru elevii clasei a IV-a. Anul trecut, la această testare au participat peste 100 de școli.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat și obiectivele pentru următoarea testare PISA, din 2029: creșterea punctajului de la 404 la 440 la citire, de la 422 la 445 la științe și de la 410 la 440 la matematică.

„Sunt ținte extrem de ambițioase. Dacă le vom atinge, vom depăși mai multe țări din regiunea noastră”, a spus Perciun.

Pentru îmbunătățirea rezultatelor, Ministerul Educației propune investiții de circa 400 de milioane de lei în elaborarea noului curriculum și a manualelor, formarea profesorilor, dotarea laboratoarelor și activități extrașcolare.

Din septembrie 2027, în clasele I-IX va fi introdusă o oră obligatorie de lectură critică. Totodată, elevii claselor I-III și V-VIII vor învăța după manuale noi de matematică, procurate din Estonia și adaptate de specialiștii din Republica Moldova.

Drepturile pentru toate titlurile au fost procurate, inclusiv cele de tipărire a câte 40.000 de exemplare. Potrivit autorităților, tirajul ar trebui să ajungă pentru cel puțin cinci ani. Procesul a costat circa 600.000 de euro, bani oferiți de Uniunea Europeană, și este coordonat de PNUD.

De asemenea, programul remedial la matematică va fi extins și pentru elevii clasei a VIII-a, nu doar pentru cei din clasa a IX-a, cum este în prezent.

(Editor: Mircea Țicudean)

Franța solicită convocarea Consiliului de Securitate ONU în urma atacurilor de la Kiev. Au fost atinse ambasade

Urmările unui atac rusesc la Kiev, pe 20 noiembrie 2026
Urmările unui atac rusesc la Kiev, pe 20 noiembrie 2026

Franța a solicitat convocarea unei ședințe a Consiliului de Securitate al ONU în urma celor mai recente atacuri rusești de la Kiev, a declarat vineri ministrul ei de externe.

Oficialii ucraineni spun că opt persoane au murit în urma atacurilor cu rachete rusești din timpul nopții.

Joi, guvernul olandez l-a convocat pe ambasadorul rus după ce ambasada țării la Kiev a suferit daune minore în urma căderii unui proiectil în apropierea clădirii.

Ambasada Austriei la Kiev a fost, de asemenea, lovită. Niciun membru al personalului din vreuna dintre ambasade nu a fost rănit.

„Rusia va trebui să răspundă pentru asta”, a scris Jean-Noel Barrot într-o postare pe X.

Ministra suedeză a Afacerilor Externe, Maria Malmer Stenergard, a declarat că Suedia îl va convoca pe ambasadorul rus în această țară nordică în legătură cu o explozie care a avut loc în apropierea ambasadei sale din Kiev.

În Polonia vecină, autoritățile au declarat că s-a confirmat că o rachetă a aterizat în satul Nowy Lipowiec, din estul țării, iar o altă rachetă și o dronă cu propulsie cu reacție sunt suspectate că ar fi lovit alte două locații. Varșovia a precizat că nimeni nu a fost rănit. Prim-ministrul Donald Tusk a afirmat că lansarea armelor către Polonia a fost un act deliberat. „Provocarea ar putea fi legată de faptul că pe teritoriul Poloniei au loc exerciții (militare)”, a declarat Tusk în cadrul unei conferințe de presă televizate la Varșovia.

Mii de soldați europeni participă la exerciții militare în sud-estul Poloniei. „Nimeni nu poate spune că a fost o coincidență nevinovată”, a mai spus Tusk, adăugând că a informat NATO „imediat”.

Moldova nu a furnizat nicio dovadă că dronele rusești i-ar fi încălcat spațiul aerian, a declarat tot vineri purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, Maria Zaharova. „În general, ar fi trebuit să existe vreo dovadă bazată pe fapte, cel puțin câteva date, pentru a putea lua acest întreg set de măsuri, pentru a-l convoca pe ambasador și a-i înmâna o notă. Însă, ca de obicei, nu a fost prezentată nicio dovadă”, a spus ea vineri, în cadrul unei conferințe de presă.

Ministerul Afacerilor Externe al Moldovei l-a convocat miercuri dimineață pe ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, și i-a înmânat o notă oficială de protest „cu privire la încălcările repetate ale spațiului aerian al Moldovei de către vehicule aeriene fără pilot, pe fondul atacurilor rusești asupra Ucrainei”.

Surse: Reuters, AFP , Interfax . Editor: M.Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Moldova e aproape să deschidă ultimele două „clustere” ale negocierilor de aderare, anunță guvernarea PAS

Maia Sandu, alături de Ursula von der Leyen și alți oficiali europeni la cea de-a doua ediție a Forumului privind Extinderea UE. În plan secund - Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, Bruxelles, 16 noiembrie 2026
Maia Sandu, alături de Ursula von der Leyen și alți oficiali europeni la cea de-a doua ediție a Forumului privind Extinderea UE. În plan secund - Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană și ministrul de Externe, Mihai Popșoi, Bruxelles, 16 noiembrie 2026

Principalul oficial guvernamental moldovean însărcinat cu integrarea europeană spune că președinția irlandeză a UE a invitat Moldova să „prezinte pozițiile de negociere” referitoare la ultimele capitole ale negocierilor de aderare la UE, într-un semnal că deschiderea lor ar putea avea loc curând.

„O noutate mult așteptată a venit astăzi de la Bruxelles”, a anunțat pe rețele vineri Cristina Gherasimov, vicepremier pentru Integrarea Europeană în guvernul PAS.

„Moldova este invitată oficial, de președinția irlandeză a Consiliului UE, să prezinte pozițiile de negociere pentru ultimele două grupuri de capitole: Clusterul 4 - Agenda verde și conectivitate durabilă și Clusterul 5 - Resurse naturale, agricultură și coeziune.”

„Acest pas tehnic pregătește deschiderea formală a celor 9 capitole la următoarea Conferință interguvernamentală.”

Data conferinței, adică a deschiderii efective a ultimelor capitole, nu este precizată.

Moldova, ca și Ucraina, sprijinite de Comisia Europeană, spun mereu că vor ca asta să se întâmple înainte de Anul Nou.

„Vestea bună” publicată de Gherasimov vine la scurt timp după ce presa ucraineană a scris că Ungaria, care a insistat ca deschiderea de noi capitole să nu se facă în mod accelerat, și-ar fi retras obiecțiile, făcând posibil ca asta să se întâmple în decembrie.

Comisia Europeană a apreciat în toamnă că Moldova nu doar este gata să deschidă toate capitolele aderării, dar la anul ar putea să și înceapă să închidă capitole, anume 25 dintr-un total de 35.

În această privință, ea se află înaintea Ucrainei (care ar putea închide, potrivit prognozei Comisiei Europene, cam 7).

Săptămâna aceasta, comisara pentru extinderea UE, Marta Kos, a sugerat din nou că Moldova ar putea accelera așa de mult pregătirile de aderare, încât deja la anul ar putea să aibă o dată-țintă pentru închiderea negocierilor, penultimul pas înaintea semnării tratatului de aderare.

Deocamdată, așa o țintă are doar Muntenegru, care vrea să adere în 2028.

Moldova și Ucraina vor să devină membre în UE cel mai târziu în 2030. În ultima vreme, viteza mai mare a negocierilor cu Moldova a readus în discuție posibilitatea ca ea să adere mai devreme, dar Kievul respinge mereu ideea „decuplării”, amintind că cele două vecine au pornit pe parcursul european împreună, la scurt timp după ce Ucraina a fost invadată pe scară largă de Rusia, în 2022.

Editor: Mircea Țicudean

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

BNM omagiază cu o monedă Casa Regală din România. Ar fi „simbolul alinierii la valorile europene”

În urmă cu 160 de ani, Carol de Hohenzollern a fost înscăunat domnitor al Principatelor Române, stând pe tron până la moarte (1914).
În urmă cu 160 de ani, Carol de Hohenzollern a fost înscăunat domnitor al Principatelor Române, stând pe tron până la moarte (1914).

Banca Națională a Moldovei (BNM) a pus în vânzare o monedă comemorativă cu ocazia împlinirii a 160 de ani de când în România a fost înscăunat un monarh din dinastia Hohenzollern, fiind fondată Casa Regală Română.

Într-o postare pe rețele, guvernatoarea BNM, economista moldo-română Anca Dragu, susține că „prin lansarea acestei monede comemorative, Banca Națională a Moldovei aduce un omagiu istoriei și parcursului nostru cultural comun”.

„Casa Regală a României reprezintă un simbol al modernizării, stabilității și al alinierii la valorile europene”, mai spune Dragu, venită la conducerea băncii centrale moldovene în 2023.

Moneda comemorativă are valoarea nominală de 100 de lei și un tiraj de 1000 de unități. Designul grafic este realizat de R.A. Monetăria Statului din România.

Aceasta nu este prima monedă comemorativă emisă de BNM care omagiază evenimente și personalități din România vecină, ca și perioada cât R. Moldova de azi a făcut parte din Regatul român.

Printre monedele comemorative emise în ultimii ani de BNM se numără una despre „100 de ani de învățământ românesc în Basarabia”, dar și una dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, din 2025.

În această toamnă, BNM a lansat încă o monedă cu tematică românească, consacrată gimnaste române Nadia Comăneci, care împlinește 65 de ani.

Monarhia a fost abolită în România după al doilea război mondial, odată cu venirea la putere a comuniștilor. După 1989, primele guverne post-comuniste nu i-au permis fostului rege Mihai să se restabilească în țară.

În cele din urmă, el și urmașii lui au primit îndărăt unele proprietăți și s-au reintegrat în viața publică din România, refăcând Casa Regală, care nu are niciun fel de influență administrativă sau politică, funcționând mai degrabă ca o fundație. Fiica lui Mihai, Margareta, folosește titlul de Custode al Coroanei.

(Editor: Mircea Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Mitropolia Moldovei îl felicită pe patriarhul rus Kirill la împlinirea a 80 de ani. Spune că el „cultivă duhul păcii”

Patriarhul Kirill cu președintele rus Vladimir Putin și șefii armatei ruse, într-o fotografie de arhivă
Patriarhul Kirill cu președintele rus Vladimir Putin și șefii armatei ruse, într-o fotografie de arhivă

Mitropolia Moldovei, care ascultă de Moscova, a publicat un mesaj de felicitare pentru Patriarhul Kirill al Moscovei și Întregii Rusii, care împlinește vineri, 20 noiembrie, 80 de ani, fiind criticat și sancționat în lumea democratică pentru sprijinul fățiș pentru agresiunea rusă din Ucraina.

„Prin statornicia în credință, dăruirea pastorală și jertfelnicia cu care purtați povara slujirii patriarhale, V-ați înscris în lucrarea Bisericii ca un păstor chemat să mărturisească necontenit puterea Evangheliei, să cultive duhul păcii și al comuniunii și să păstreze vie nădejdea în Hristos”, se spune în mesajul preoțimii moldovene.

Kirill figurează pe lista de persoane indezirabile în mai multe țări din Uniunea Europeană (Estonia, Cehia etc.) pentru contribuția la efortul de război rusesc împotriva Ucrainei. El a lăudat repetat politica președintelui Vladimir Putin față de Ucraina, prezentând agresiunea pe scară largă lansată în februarie 2022 ca pe un război sfânt.

Un mesaj de felicitare pentru Kirill a publicat vineri dimineață și liderul socialiștilor moldoveni, pro-rusul Igor Dodon.

„Slujirea dumneavoastră îndelungată în slujba Bisericii, contribuția la întărirea credinței ortodoxe, păstrarea valorilor spirituale și morale, precum și eforturile depuse pentru apărarea unității lumii ortodoxe merită un profund respect”, a scris Dodon.

Printre cei care l-au felicitat pe Kirill de ziua lui se numără și președintele din Belarus, Alexandr Lukașenko.

„Apreciez în mod deosebit contribuția dumneavoastră la consolidarea unității spirituale dintre Belarus și Rusia și la dezvoltarea unui dialog fructuos între stat și Biserică. Sub primatul dumneavoastră, Biserica Ortodoxă rămâne o sursă constantă de milă și creație”, a spus liderul de la Minsk, cel mai apropiat aliat politic extern al lui Putin.

La festivitățile organizate la Moscova vineri cu ocazia aniversării lui Kirill participă delegații ale mai multor biserici ortodoxe străine, aflate în relații bune cu Biserica Ortodoxă Rusă, inclusiv din Serbia, Macedonia de Nord și din Georgia - țară care s-a îndepărtat în ultimii ani de parcursul ei pro-occidental.

Uniunea Europeană încearcă de ani de zile să-l includă pe Kirill pe lista ei de sancțiuni legate de războiul din Ucraina, dar an de an se găsesc țări membre est-europene care se opun - cel mai recent, anul acesta, Bulgaria, după ce în anii trecuți fusese mai ales Ungaria.

(Redactor: M. Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Ucraina spune că a lovit 40 de instalații petroliere și militare rusești în 50 de zile, în timp ce Rusia se răzbună pentru Podul Crimeea

Oameni înnpoptând în metroul kievean, pe fondul unor noi atacuri aeriene rusești. 20 noiembrie 2026
Oameni înnpoptând în metroul kievean, pe fondul unor noi atacuri aeriene rusești. 20 noiembrie 2026

Forțele ucrainene specializate în sisteme fără pilot (drone) au lovit 40 de instalații petroliere rusești și ținte din industria rus de apărare în ultimele 50 de zile, a declarat vineri comandantul acestor forțe. Între timp, capitala Ucrainei și alte regiuni, inclusiv din vest, au fost atacate masiv de Rusia.

Într-o postare pe aplicația de mesagerie Telegram, Robert „Magyar” Brovdi a precizat că cinci ținte ruse au fost lovite de mai multe ori. De exemplu, fabrica chimică din Dorogobuj, situată în regiunea Smolensk, din Rusia, a fost lovită pe 10 și 20 noiembrie.

Forțele Armate Ruse au lansat la rândul lor, în cursul nopții, un „atac de amploare” cu arme ghidate de precizie lansate de pe uscat, de pe mare și din aer, precum și cu drone, asupra unor întreprinderi din industria militară a Ucrainei, a instalațiilor energetice și de transport, a navelor maritime și a infrastructurii portuare, a declarat Ministerul Apărării al Rusiei într-un comunicat, citat de Interfax.

„Atacul a vizat întreprinderi din industria militară a Ucrainei și terminale de depozitare utilizate pentru producerea și stocarea rachetelor de croazieră, a dronelor cu rază lungă și medie de acțiune, precum și instalații de infrastructură energetică și de transport din orașul Kiev și din regiunile Kiev, Dnepropetrovsk, Nikolaiev, Lvov și Ivano-Frankovsk”, se arată în comunicat.

Forțele ruse au lovit, de asemenea, infrastructura portuară din regiunea Odesa și nave maritime utilizate pentru nevoile armatei ucrainene, se mai precizează în comunicat.

Rusia a lovit Ucraina cu un baraj de rachete și drone în cursul nopții, într-un atac de amploare, la câteva ore după ce președintele Vladimir Putin promitea un răspuns „dureros” la atacurile de la Kiev asupra podului din Crimeea din această săptămână, relatează AFP.

Cel puțin trei persoane au fost ucise la Kiev, alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă în unele zone ale capitalei, iar poduri vitale pentru transport au fost lovite, au declarat autoritățile locale.

Toate acestea au avut loc după ce Putin s-a întâlnit cu președintele Xi Jinping al Chinei și cu președintele SUA, Donald Trump, în China.

Jurnaliștii AFP au văzut oameni adăpostindu-se în stațiile de metrou din Kiev – care servesc și ca adăposturi antiaeriene pe timp de noapte – dormind pe saltele de yoga, scaune de camping și în corturi improvizate.

Explozii s-au auzit pe tot parcursul nopții, iar serviciile neoficiale de monitorizare au raportat că, la un moment dat în timpul nopții, în spațiul aerian al Ucrainei se aflau până la trei duzini de rachete.

„În prezent, se știe că trei persoane au fost ucise”, a scris vineri primarul Kievului, Vitali Klitschko, pe Telegram.

Cel puțin alte 15 persoane au fost raportate ca fiind rănite, a spus el.

O dronă a intrat în primele minute ale zilei de vineri în spațiul aerian al R. Moldova.

Ea a fost detectată la ora 01:19, intrând din direcția localității Sadkivți, regiunea Vinița, Ucraina, a informat Ministerul Apărării.

Potrivit Centrului Operații Aeriene al Armatei Naționale, drona s-a deplasat spre localitatea Arionești, raionul Dondușeni, iar la ora 01:28 a părăsit teritoriul Republicii Moldova prin apropierea localității Cotiujeni, raionul Briceni, îndreptându-se spre localitatea Lucăceni, regiunea Cernăuți, Ucraina.

În altă țară vecină și prietenă cu Ucraina, armata poloneză a primit informații cu privire la o posibilă cădere a unui obiect necunoscut la aproximativ 45 de kilometri de granița cu Ucraina, a declarat pentru TVN24 Jacek Goryszewski, purtătorul de cuvânt al Comandamentului Operațional al Forțelor Armate.

„Serviciile au fost informate de către locuitori, iar o echipă terestră a fost trimisă pentru a securiza zona și a localiza locul, în cazul în care căderea a avut loc într-adevăr acolo”, a spus el, adăugând că ancheta este în curs de desfășurare.

Surse: Reuters, AFP, Interfax (Redactare: M. Țicudean)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Parlamentul ratifică acordul tehnico-militar cu Ucraina, la două zile după zborul unei drone rusești peste Chișinău

Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, vorbind de la tribuna Parlamentului, pe 19 noiembrie
Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, vorbind de la tribuna Parlamentului, pe 19 noiembrie

Parlamentul a ratificat joi un acord de cooperare tehnico-militară cu Ucraina, despre care Ministerul Apărării spune că îl va ajuta să învețe de la ucraineni cum să intercepteze dronele care survolează spațiul aerian moldovean. Opoziția a criticat din nou înțelegerea, spunând că ar supăra Rusia.

Vorbind în fața deputaților înaintea votului din 19 noiembrie, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat al Ministerului Apărării, a spus că Armata Națională are capacități limitate de interceptare și doborâre a dronelor.

Dezbaterile din parlament pe marginea acordului, care a fost ratificat cu 56 de voturi al majorității PAS, au avut loc după ce Republica Moldova a fost survolată de șapte drone într-o singură zi, pe 17 noiembrie, o dronă rusească Gheran-2 zburând în premieră pe deasupra câtorva cartiere ale Chișinăului.

Secretarul de stat Cojocaru a spus că armata are mitraliere care pot doborî asemenea drone, dar sunt puține și sunt folosite pentru protecția infrastructurii critice.

„În condițiile actuale, în afară de Ucraina, nimeni nu poate să împărtășească această experiență [de apărare anti-dronă]”, a spus oficialul.

Acordul din 12 articole semnat la Kiev pe 26 octombrie prevede că R. Moldova și Ucraina pot coopera pentru „îmbunătăţirea capacităţilor defensive” ale celor două țări, inclusiv prin proiecte comune de cercetare și dezvoltare a producției militare, implementarea tehnologiilor de supraveghere şi protecţie a spaţiului aerian.

Miercuri, premierul Vasile Tofan, a amintit că R. Moldova lucrează la o nouă legislație care îi va permite să producă tehnologie de apărare antiaeriană, spunând că ar vrea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2027.

De ce este supărată opoziția

Acordul cu Ucraina încheiat pe o perioadă de cinci ani cu posibilitatea de a fi extins automat se spune că nu este o înțelegere „de asistență militară directă unui stat aflat în conflict armat”, că nu „aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova, iar cooperarea între cele două țări se va limita la activități de consultare, analiză și schimb de informații tehnice, „fără efect operațional direct”.

Opoziția și-a concentrat însă criticile exact în aceste domenii.

„Cooperarea tehnico-militară cu un stat aflat în război oferă Tiraspolului și Moscovei perfect pentru a acuza Chișinăul că își abandonează neutralitatea”, a declarat în ședința parlamentului deputatul socialist, Marcel Cenușa.

Comunistul Adrian Domentiuc a spus că, atâta timp cât Ucraina e în război, orice relație tehnico-militară cu ea „poate avea consecințe asupra securității noastre și asupra statutului nostru de neutralitate”.

Fostul premier Vasile Tarlev, deputat neafiliat, a sugerat ca prevederile acordului să fie amânate până se termină războiului din Ucraina.

În replică, deputatul PAS Lilian Carp, președintele comisiei pentru securitatea statului, a acuzat opoziția că, opunându-se acordului, ar slăbi capacitatea de apărare a Republicii Moldova.

„Neutralitatea nu înseamnă incapacitate de luptă, nu înseamnă să fii slab. Din păcate, ești pe cont propriu dacă ești țară neutră”, a spus Carp.

Acordul cu Ucraina mai trebuie ratificat și de parlamentul de la Kiev, iar guvernul moldovean spune că nu se știe cât va dura examinarea în Rada Supremă.

Chiar și la intrarea lui în vigoare, fiecare proiect concret de cooperare trebuie aprobat în prealabil de autoritățile ambelor state, după o evaluare a riscurilor pentru securitatea națională.

Editor: Alexandru Eftode

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG