Președinta R. Moldova, Maia Sandu, este unul din zecile de lideri de state adunați joi, 19 noiembrie la Berlin la o nouă reuniune a așa-numitei „Coaliții de Voință” pentru Ucraina, o structură consultativă de aliați ai țării invadate de Rusia pe scară largă în urmă cu aproape cinci ani.
Întâlnirea este găzduită de cancelarul german Friedrich Merz și co-prezidată de președintele Franței, Emmanuel Macron, și prim-ministrul Marii Britanii, Andy Burnham. Pe agendă se află identificarea modalităților de restabilire a păcii și continuarea sprijinului internațional pentru Ucraina, cum se amintește într-un comunicat de la Președinția R. Moldova.
Reuniunea de la Berlin va începe la doar câteva ore după summitul prezidențial tripartit de la Shenzhen, dintre liderul SUA Donald Trump, Vladimir Putin din Rusia și Xi Jinping din China.
Europenii au salutat întâlnirea și orice eforturi diplomatice de pace pentru Ucraina, dar se tem că marile puteri globale ar fi tentate să ajungă la înțelegeri peste capetele lor, inclusiv în această chestiune.
Discuțiile din capitala germană vor reuni apoi peste 30 de șefi de guvern europeni, pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, precum și pe reprezentanții SUA Jared Kushner și Steve Witkoff.
Coaliția de Voință este o platformă de coordonare politică și diplomatică. Obiectivul ei este susținerea eforturilor Ucrainei pentru obținerea unui armistițiu, urmat de o pace justă și durabilă, precum și asigurarea unor garanții de securitate care să împiedice o nouă agresiune.
Republica Moldova a aderat la această structură în iulie 2026, în cadrul unei reuniuni desfășurate la Paris. Participarea ei este prezentată de autoritățile de la Chișinău drept o continuare a sprijinului acordat Ucrainei după declanșarea invaziei ruse.
În comunicatul de la Președinție se subliniază că implicarea Republicii Moldova în Coaliție este compatibilă cu statutul de neutralitate prevăzut de Constituție.
Precizarea vine pe fondul acuzațiilor înnoite din partea opoziției politice că guvernarea PAS ar pune în pericol neutralitatea și securitatea țării, de pildă prin planul de a shimba legislația pentru a permite investiții străine în producerea de armament pe teritoriul țării.
Gazda reuniunii de joi, Germania, s-a impus ca cel mai mare susținător al ajutorului militar acordat Ucrainei de când președintele Trump a redus sprijinul SUA și, totodată, își reconstruiește rapid propria armată pentru a descuraja o Rusie ostilă, notează AFP.
Merz a insistat în ajun ca toate cele 27 de state membre ale UE să contribuie la finanțarea Ucrainei, având în vedere că aceasta se confruntă cu un deficit de finanțare de 70 de miliarde de euro anul viitor.
Miercuri, Uniunea Europeană a propus ca statele membre să acorde Ucrainei un împrumut suplimentar de 45 de miliarde de euro pentru a ajuta la acoperirea deficitului financiar.
„Suntem la fel de hotărâți ca oricând să sprijinim Ucraina atât în timp de război, cât și în timp de pace”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care era așteptată și ea la Berlin.
Consilierul pentru politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, vorbind din China, a afirmat că întâlnirea trilaterală de la Shenzhen va pune în umbră discuțiile de la Berlin.
„Ceea ce se întâmplă aici este esențial”, a declarat el pentru mass-media de stat rusă. „Iar ceea ce se întâmplă acolo este important, dar este secundar.”
Editor: Mircea Țicudean
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.