În raportul anual privind extinderea Uniunii Europene, publicat săptămâna trecută, Comisia Europeană și-a reafirmat speranța că Muntenegrul va încheia negocierile de aderare până la sfârșitul acestui an. Până în prezent, 23 dintre cele 33 de capitole principale de negociere au fost închise provizoriu, iar executivul european consideră că, până la finalul anului, ar putea fi încheiate nu doar cele zece capitole rămase, ci și alte două, mai puțin discutate, cu numerele 34 și 35. Majoritatea diplomaților europeni consideră însă că un asemenea obiectiv este extrem de ambițios.
Spre deosebire de cele 33 de capitole principale, ultimele două sunt abordate, de regulă, spre finalul procesului de aderare, pe măsură ce se intensifică munca asupra elaborării tratatului de aderare. Comisia Europeană speră ca acesta să fie semnat cu Podgorița în iunie 2027.
Până acolo mai este însă ceva drum. Grupul de lucru responsabil de redactarea tratatului se întrunește, deocamdată, doar o dată pe săptămână la Bruxelles, nu aproape zilnic, așa cum se întâmplă, de obicei, atunci când procesul intră cu adevărat în linie dreaptă.
Capitolul 34 nu ar trebui să ridice mari dificultăți. Acesta se referă la instituții și cuprinde regulile necesare pentru a garanta reprezentarea echitabilă a Muntenegrului în instituțiile UE, inclusiv prin desemnarea propriului comisar european și alocarea unui număr de mandate în Parlamentul European proporțional cu populația țării.
Capitolul 35: De ce aderarea la UE ar putea veni cu reguli mult mai stricte pentru noii membri
Următorul pe listă, în schimb, s-ar putea dovedi mult mai complicat.
Intitulat oficial „Alte aspecte”, Capitolul 35 le permite statelor membre ale UE să includă o gamă largă de prevederi suplimentare în tratatul de aderare.
Uneori, capitolul nu conține prea multe prevederi de substanță. De această dată, însă, Muntenegrul s-ar putea să nu aibă același noroc.
UE intenționează să adauge în acest capitol noi clauze de salvgardare, propuse de executivul european la începutul lunii octombrie - un fel de frâne de urgență pe care Comisia le poate trage dacă noii membri nu respectă regulile.
În esență, aceste reguli împart Uniunea în două categorii: membrii vechi și noii veniți. Statele care vor adera de acum înainte riscă să piardă atât banii europeni, cât și dreptul de vot mult mai rapid decât cele 27 de țări aflate deja în UE.
Fiind lider în cursa pentru aderarea la UE, Muntenegrul ar fi primul caz în care s-ar testa noile reguli. Pe urmele lui, și alte țări care speră să intre în Uniune în următorii ani – printre care Albania, Republica Moldova și Ucraina - s-ar putea confrunta cu aceste mecanisme de protecție.
Bruxellesul a propus aceste măsuri, în parte, pentru a liniști statele membre sceptice față de o nouă extindere a Uniunii și, după cum s-au exprimat mai mulți diplomați europeni, „pentru a evita o altă Ungarie”.
Aceasta este, desigur, o trimitere la disputele de un deceniu dintre Bruxelles și guvernul lui Viktor Orban pe tema statului de drept. Acestea nu au dus niciodată la suspendarea dreptului de vot al Budapestei, deoarece o astfel de decizie necesita unanimitate - un obiectiv care s-a dovedit mereu imposibil de atins.
Măsuri vechi, reguli mai dure: Cum se împart taberele în UE
Așadar, ce propune concret Comisia Europeană și cum vor integra statele membre aceste măsuri în procesul de aderare a Muntenegrului?
Diplomații statelor membre au avut o primă discuție pe această temă la sfârșitul lunii octombrie, iar subiectul va reveni pe agenda reuniunilor din următoarele săptămâni. Un document cu concluziile discuțiilor, consultat de Radio Europa Liberă, arată însă diviziuni profunde între capitalele europene cu privire la cât de stricte ar trebui să fie aceste mecanisme de protecție.
Trei dintre clauzele propuse – care vizează problemele economice, afacerile interne și piața internă a UE – au fost folosite și în rundele anterioare de extindere. Dacă Comisia Europeană sau un stat membru actual identifică probleme legate de un nou venit într-unul dintre aceste domenii, Uniunea poate introduce rapid restricții temporare, pentru a împiedica extinderea efectelor negative către celelalte țări membre.
Până acum, aceste clauze puteau fi activate doar în primii trei ani de la aderare. Comisia Europeană propune acum „extinderea semnificativă” a acestei perioade, fără a preciza însă un nou termen-limită.
În discuțiile dintre statele membre, două dintre țările cele mai sceptice față de extindere, Franța și Olanda, au cerut introducerea unor garanții suplimentare și în alte domenii. Argumentul lor este că asemenea măsuri sunt necesare pentru a obține atât sprijinul opiniei publice, cât și susținerea parlamentelor naționale pentru primirea unor noi membri în Uniune. Danemarca a susținut această poziție, Belgia și Finlanda au avut, la rândul lor, reacții favorabile față de măsurile propuse.
Alte state membre, printre care Italia și Spania, au avertizat însă că aceste măsuri ar trebui să fie excepționale și temporare și să nu ducă la crearea unei categorii inferioare de membri ai UE. Austria, unul dintre cei mai puternici susținători ai extinderii Uniunii în Balcanii de Vest, a subliniat că dezbaterile privind clauzele de salvgardare nu trebuie să întârzie aderarea Muntenegrului.
Președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, și prim-ministrul Milojko Spajić, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Layen, și António Costa, președintele Consiliului European, la deschiderea summitului UE-Balcanii de Vest, 04.06.2026
„Clauza de amânare”: Cum poate fi pusă pe pauză aderarea unui stat candidat
Pe masa discuțiilor mai există și așa-numita „clauză de amânare”, un alt instrument de care pot dispune Comisia Europeană și actualele state membre.
După cum sugerează și denumirea, aceasta ar permite pur și simplu amânarea aderării unei alte țări la Uniune, dacă problemele legate de statul de drept din țara candidată sunt considerate o amenințare.
În mod normal, această clauză se aplică doar pentru un an. Acum se discută însă prelungirea termenului, având în vedere că ratificarea unui nou tratat de aderare durează adesea mai mult de 12 luni.
Din nou, judecând după discuțiile dintre diplomați, țări precum Belgia, Danemarca și Franța susțin ferm introducerea unei clauze de amânare solide, care să ofere Uniunii mai multă flexibilitate.
Clauza care ar putea suspenda inclusiv dreptul de vot
Cea mai aprinsă dezbatere a fost provocată însă de o altă măsură de salvgardare, complet nouă: clauza de salvgardare instituțională.
Potrivit propunerii Comisiei, aceasta s-ar putea aplica până la 15 ani după aderare. Dacă este activată, ar putea duce la suspendarea fondurilor europene ale Muntenegrului și chiar a dreptului său de vot în Consiliul UE - măsuri care amintesc de cele pe care unele state membre au încercat, în trecut, să le impună Ungariei.
Marea diferență ar fi însă pragul de vot. În cadrul mecanismului de salvgardare propus, sancțiunile înaintate de Comisia Europeană ar fi „considerate adoptate” dacă nu sunt respinse de o majoritate calificată a statelor membre – o procedură cunoscută la Bruxelles sub numele de vot cu majoritate calificată inversată (n.r.: în engleză – reverse qualified majority voting).
Unele țări, printre care Grecia și Spania, și-au exprimat opoziția față de acest nou posibil instrument, însă altele îl susțin puternic, inclusiv state cu greutate precum Franța și Germania, alături de Danemarca și Olanda.
Cea mai importantă întrebare rămasă fără răspuns este cum va putea fi activată această clauză.
Olanda, Germania și Danemarca susțin aplicarea mecanismului de vot cu majoritate calificată inversată. Alte state, precum Polonia și Spania, vor însă ca sancțiunile să poată intra în vigoare numai dacă sunt susținute de cel puțin o majoritate calificată a statelor membre, adică de 55% dintre țări, reprezentând cel puțin 65% din populația totală a Uniunii Europene.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.