Decizia a intrat în vigoare după o hotărâre a Ministerului Justiției rus de pe 14 octombrie. Activitatea institutului fusese declarată indezirabilă de către Procuratura Generală la finele lunii septembrie.
Autoritățile ruse nu au oferit nicio explicație pentru această decizie, iar reprezentanții Institutului Moldova nu cunosc nici ei motivele din spatele ei.
Ei au declarat pentru Europa Liberă că „nu au desfășurat și nu desfășoară activități pe teritoriul Federației Ruse” și că de la înființarea institutului și-au concentrat activitatea principală asupra Moldovei, iar din 2012, și Ucraina a devenit un punct de referință regional.
Activitatea institutului, spun ei, urmărește promovarea relațiilor și cooperării dintre Republica Moldova și țările Europei de Est și de Sud-Est, pe de o parte, și Germania și țările Europei de Vest și Centrale, pe de altă parte, în domenii precum educația, mass-media, cultura și drepturile omului.
„Clasificarea drept «organizație indezirabilă» demonstrează clar cât de mult se teme conducerea rusă de dialogul transfrontalier și de educația liberă. Nu ne vom lăsa descurajați de această măsură: Moldova Institut își va continua fără diminuarea eforturilor angajamentul față de oamenii din Republica Moldova și Ucraina”, se arată în comentariul institutului pentru Europa Liberă.
Ce este Moldova Institut Leipzig?
Moldova-Institut Leipzig este o instituție de cercetare non-universitară dedicată istoriei, culturii și dezvoltării politice a Republicii Moldova și a țărilor vecine din Europa de Est și de Sud-Est.
A fost fondată în 2005 de Klaus Bochmann, profesor emerit de lingvistică romanică la Universitatea din Leipzig, și Stefan Troebst, istoric și specialist în Europa de Est, care a fost membru al misiunii OSCE din Republica Moldova în perioada 1992-1995.
La înființarea instituției a participat și Vasile Dumbravă, istoric originar din Republica Moldova, stabilit la Leipzig din 1996. În prezent, Dumbravă este vicepreședinte al institutului, în timp ce Klaus Bochmann este președinte.
Printre co-inițiatorii institutului s-a numărat și Igor Corman, ambasador al Republicii Moldova în Germania și fost deputat democrat între 2009 și 2015.
În cei 20 de ani de activitate, instituția a promovat schimbul și cooperarea în știință, educație, cultură și dezvoltarea societății civile cu Republica Moldova și alte țări din Parteneriatul Estic.
Printre prioritățile sale se numără cercetarea culturii comemorării, a diversității etnice și a drepturilor minorităților; sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova și a Ucrainei și implicarea diasporei academice moldovene din Germania în dezvoltarea țării de origine.
La aniversarea de 20 de ani ai Institutului, care a avut loc în februarie curent, și care a reunit academicieni și diplomați importanți din Germania și Moldova, Aureliu Ciocoi, actualul ambasador al R. Moldova în Germania, a recunoscut rolul institutului ca „punte între știință, politică și societate”.
De asemenea, Igor Șarov, fost ministru al educației și fost rector al Universității de Stat din Moldova, descris ca „partener de lungă durată” al institutului, a oferit organizației și personalului acesteia o „Diplomă de excelență”.
În prezent, instituția organizează anual școli de vară și de toamnă în Moldova, precum și proiecte de dezvoltare profesională pentru profesori, profesioniști din mass-media, personal medical ș.a.
Cu două zile înainte ca Procuratura de la Moscova să-i declare activitatea indezirabilă, Institutul anunța încheierea unui program dedicat consolidării rezilienței jurnalistice împotriva dezinformării, la care au participat jurnaliști și profesioniști din domeniul media din Armenia, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.
Cine se mai regăsește pe lista „indezirabilă” a rușilor?
Pe lângă Moldova-Institut Leipzig, Moscova a mai inclus în aceeași zi pe lista „organizațiilor indezirabile” pe teritoriul său alte două instituții din domeniul educației și cercetării: Frame, un proiect educațional cu sediul la Tbilisi, și fundația olandeză RAAM (Raam op Rusland, „Fereastră către Rusia”), care se ocupă de studiul Rusiei, Ucrainei și Belarusului și colaborează cu Universitatea Leiden.
Moldova-Institut Leipzig este a doua organizație cu activități legate de Republica Moldova care ajunge pe lista organizațiilor „indezirabile” din Rusia, după RISE Moldova, redacție de jurnalism de investigație, declarată astfel de autoritățile ruse în luna februarie.
În ultimul deceniu, redacția a publicat investigații despre influența Rusiei în regiune, inclusiv despre schema de spălare a miliarde de dolari prin sistemul bancar moldovenesc și rusesc, propaganda rusă, rețelele de influență ale Kremlinului și persoanele și companiile care ar ajuta Moscova să evite sancțiunile internaționale.
Legislația rusă prevede că activitatea unei organizații neguvernamentale străine sau internaționale poate fi declarată indezirabilă dacă reprezintă o amenințare pentru bazele ordinii constituționale a Federației Ruse, capacitatea de apărare a țării sau securitatea statului rus.
Lista oficială a Rusiei cu „organizațiile indezirabile” cuprinde în prezent 423 de entități internaționale, majoritatea fiind înregistrate legal în Ucraina, țările Uniunii Europene, Regatul Unit, Statele Unite și Canada.
Printre organizațiile incluse se numără Radio Europa Liberă/Radio Libertatea, Amnesty International, Reporteri fără Frontiere (RSF), Freedom House, The Moscow Times, precum și universități prestigioase, inclusiv Stanford, Yale și Universitatea din California.
Declararea unei organizații drept „indezirabilă” interzice desfășurarea activităților acesteia pe teritoriul Rusiei.
Conform Codului penal rus, participarea repetată la activitățile unei astfel de organizații se pedepsește cu amendă de până la o jumătate de milion de ruble sau muncă silnică. Finanțarea acesteia poate atrage răspundere penală, inclusiv pedepse cu închisoarea de până la șase ani.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.