Ucraina își reduce dependența de dronele chinezești, dar persistă vulnerabilități

Un militar ucrainean lansând o dronă în regiunea Zaporojie, pe 7 octombrie 2026.

În 2022, Ucraina depindea aproape în totalitate de componente chinezești pentru dronele sale militare. Deși această dependență a fost redusă drastic între timp, Ucraina continuă să se bazeze pe Beijing pentru componente esențiale, greu de înlocuit la scara și la costurile necesare.

În perioada 17-18 octombrie, forțele ucrainene au lansat peste 1.000 de drone în adâncimea teritoriului rus, lovind obiective energetice și industriale importante din Sankt Petersburg și regiunea Leningrad.

Cea mai mare parte a acestui dispozitiv de atac a fost alcătuită din drone FP-1, cu rază lungă de acțiune, dezvoltate de Fire Point, unul dintre cei mai mari producători de drone din Ucraina. Compania produce între 200 și 260 de drone pe zi, 90% dintre componente fiind de proveniență autohtonă, iar restul provenind din lanțurile de aprovizionare europene și ale țărilor aliate. Fire Point încearcă în mod deliberat să evite utilizarea pieselor din China, cel mai mare producător de drone din lume.

Aceasta reprezintă o schimbare radicală față de 2022, primul an al invaziei rusești la scară largă, când Ucraina depindea aproape în totalitate de componente chinezești.

Deși Ucraina și-a redus considerabil importurile din China, potrivit datelor vamale ucrainene, la sfârșitul lunii august China reprezenta doar 28% din importurile directe de drone, țara continuă să depindă de Beijing pentru componente esențiale, care sunt greu de înlocuit la scara și la costurile necesare.

Principalele motive care au stat la baza tranziției rapide a Ucrainei către o mai mare autonomie în producția de UAV-uri (vehicule aeriene fără pilot) sunt „capitalul și contractele”, a declarat Catarina Buchatskiy, cofondatoare și directoare de analiză a Centrului Serpens pentru Securitate Internațională, cu sediul la Kiev.

Impulsionată de necesitățile războiului și de inițiative guvernamentale în domeniul tehnologiilor de apărare, precum Brave1, Ucraina și-a construit rapid o industrie a dronelor de la zero. În condițiile unei cereri ridicate, companiile au putut atrage capital semnificativ. Acestea au constatat că, în multe cazuri, „importul este mai puțin eficient și au reușit să reinvestească veniturile proprii în producția locală”, a spus Buchatskiy.

Your browser doesn’t support HTML5

Evacuat cu hexacopterul: un militar ucrainean rănit, care a rezistat 491 de zile, scos cu drona dintre ruși

Deoarece Ucraina „folosește drone zi de zi, poate să le îmbunătățească rapid, prin ajustări succesive”, a declarat într-un interviu Ali Javaheri, analist principal în domeniul tehnologiilor emergente la PitchBook, o companie newyorkeză specializată în date despre piețele private. „Nu testează aceste echipamente pe un teren al guvernului, undeva în Arizona. Au un câmp de luptă real.”

China a accelerat, fără să intenționeze, eforturile Ucrainei de a-și dezvolta propria producție de drone, după ce a impus restricții la export în 2023, pentru dronele cu rază lungă de acțiune, și în 2024, pentru anumite componente. Deși măsurile vizau atât Ucraina, cât și Rusia — China susținând că nu dorește ca dronele sale să fie folosite în război — Moscova a fost afectată în mică măsură, grație parteneriatului său „fără limite” cu Beijingul. Companiile chineze care eludează restricțiile pentru a furniza Rusiei componente pentru drone sunt rareori urmărite penal în țara lor. Kievul a răspuns acestor restricții prin intensificarea producției interne și aprovizionarea din țări partenere mai de încredere.

Echilibrul dintre riscuri și costuri

Ucraina continuă însă să depindă de China pentru anumite componente ale dronelor. Printre acestea se numără senzorii și lentilele pentru camerele termice, celulele de baterii, materialele utilizate la fabricarea motoarelor electrice și unele componente microelectronice.

„Există alternative, dar, deocamdată, cantitățile disponibile nu sunt suficiente pentru a aproviziona producția a milioane de drone”, a declarat pentru RFE/RL Olena Kryzhanivska, analistă în domeniul apărării stabilită la Toronto și autoare a buletinului informativ Ukraine Arms Monitor.

În ceea ce privește materiile prime folosite la fabricarea acestor componente, China este greu de înlocuit. Un exemplu este germaniul, un mineral esențial pentru sistemele optice în infraroșu și lentilele camerelor termice, din a cărui producție mondială China asigură 60%. Beijingul a impus, de asemenea, restricții stricte la exportul de germaniu. China poate produce aceste componente pentru camere la costuri mult mai mici decât concurenții europeni.

În mod similar, China și-a folosit dominația pe piața magneților din pământuri rare ca instrument de presiune. Acești magneți sunt componente esențiale ale motoarelor moderne pentru drone. Întrucât Ucraina și, de fapt, Europa în ansamblu, nu poate produce încă astfel de magneți la scară industrială, producătorii ucraineni de drone au fost nevoiți să găsească soluții ingenioase pentru a ocoli restricțiile de export impuse de Beijing. Ei recurg la intermediari din țări terțe sau redirecționează transporturile prin lanțuri de aprovizionare care implică mai multe țări.

Se estimează că Europa va ajunge la o producție de magneți din pământuri rare la scară comercială abia la începutul anilor 2030. Cu toate acestea, analiștii se așteaptă ca magneții europeni să fie în continuare cu 15-30% mai scumpi decât cei chinezești.

„Posibilitatea de a diversifica sursele de aprovizionare depinde de capacitatea de a procura componente pentru drone din afara Chinei, la un cost care să facă acest lucru sustenabil”, a declarat Javaheri, analistul în domeniul tehnologiilor emergente.

În industria ucraineană de apărare, unii oameni din interiorul sectorului susțin că Ucraina poate tolera continuarea dependenței de China, având în vedere urgența nevoilor sale de securitate. „Ucrainenilor nu le pasă dacă folosesc componente chinezești. Ei vor doar să ridice dronele în aer”, a declarat un director din industria de apărare, sub protecția anonimatului, la un eveniment recent cu ușile închise, organizat în SUA.

Your browser doesn’t support HTML5

Ucraina testează drone bazate pe IA, pe fondul intensificării dezbaterii privind armele autonome

Cooperarea cu Taiwanul

Pentru a-și reduce și mai mult dependența de China în ceea ce privește componentele pentru drone, Ucraina dezvoltă parteneriate cu țări democratice. Dintre acestea, Taiwanul se remarcă prin faptul că îmbină o expertiză avansată în producție — insula este cel mai mare producător de semiconductori din lume — cu o necesitate strategică pe care o împărtășește cu Ucraina: construirea unor lanțuri de aprovizionare independente de componentele chinezești.

Potrivit Institutului de Cercetare pentru Democrație, Societate și Tehnologii Emergente (DSET), finanțat de statul taiwanez, companiile ucrainene folosesc controlere de zbor, baterii, motoare, camere și alte componente microelectronice fabricate în Taiwan. Mai recent, interesul lor pentru componentele destinate dronelor și produse în Taiwan s-a extins la senzori, fibre optice monomod și motoare cu reacție.

În luna mai, o delegație a asociației ucrainene a producătorilor de drone IRON, condusă de directorul executiv Volodimir Cerniuk, a vizitat Taiwanul pentru a se întâlni cu potențiali parteneri de afaceri.

Thunder Tiger, unul dintre cei mai importanți producători de vehicule aeriene fără pilot din Taiwan, a trimis sisteme de drone în Ucraina pentru testare și evaluare în condiții de teren. Kunway Technology, o altă companie taiwaneză producătoare de drone, exportă deja două modele diferite în Ucraina, prin intermediul Poloniei.

Există posibilități de integrare mai strânsă a producției din Taiwan și Ucraina, însă, înainte de aceasta, trebuie soluționate mai multe probleme. Pe de o parte, „producția comună dintre Ucraina și Taiwan se află încă într-un stadiu incipient, deoarece industria dronelor din Taiwan este, la rândul ei, relativ puțin dezvoltată”, a declarat pentru RFE/RL Michael Cunningham, cercetător principal în cadrul programului pentru China al Centrului Stimson din Washington.

În prima jumătate a anului 2026, Taiwanul a exportat aproximativ 242.000 de drone, potrivit Ministerului Economiei. În aceeași perioadă, instituțiile ucrainene din domeniul apărării au produs și au pus în serviciu aproape 2,5 milioane de drone.

Considerentele politice limitează, de asemenea, cooperarea, având în vedere că Ucraina nu are relații diplomatice cu Taipeiul, iar Beijingul este extrem de sensibil la chestiunile legate de Taiwan.

Your browser doesn’t support HTML5

Gheran-4: Ce face ca noua dronă rusă cu motor cu reacție să fie atât de periculoasă?

„Relația Ucrainei cu China este deosebit de delicată, nu doar pentru că China este cel mai mare partener comercial al Ucrainei și i-ar putea provoca daune economice serioase dacă ar dori, ci și din cauza parteneriatului strâns dintre Beijing și Rusia”, a declarat Cunningham. „Acest lucru îi oferă Ucrainei un motiv să încerce să-și reducă dependența de China, dar trebuie să procedeze cu grijă.”

Necesitatea unei cooperări discrete în domeniul apărării între Kiev și Taipei ar putea explica de ce 93% din exporturile de drone ale Taiwanului din prima jumătate a anului au fost destinate Poloniei și Cehiei, deși niciuna dintre aceste țări nu utilizează drone într-un ritm apropiat de cel al Ucrainei.

Analiștii DSET Cathy Fang și Samara Duerr atrag atenția că datele vamale ale Taiwanului consemnează destinația declarată a exporturilor, nu utilizatorul final. „Prin urmare, aceste date nu permit stabilirea numărului de drone care au fost transferate ulterior în Ucraina. Evaluarea noastră, potrivit căreia o parte dintre aceste fluxuri comerciale sunt asociate cererii din Ucraina, se bazează în principal pe interviuri cu reprezentanți ai industriei”, au declarat ele pentru RFE/RL.

În perspectivă, analiștii se așteaptă ca Ucraina să intensifice cooperarea cu Taiwanul și cu alți parteneri democrați, pe măsură ce China își înăsprește și mai mult controalele la exportul de drone.

Pe 19 octombrie, Beijingul a anunțat noi restricții, care vor intra în vigoare pe 18 noiembrie. Noile măsuri vor pune și mai multă presiune asupra industriei ucrainene de drone, prin limitarea exporturilor unor componente esențiale, precum motoarele specializate pentru drone, motoarele fără perii, controlerele electronice de viteză și palele din fibră de carbon.

Într-un comunicat, Ministerul Comerțului din China a declarat că actualizarea controalelor la export „demonstrează pe deplin opoziția fermă a Chinei față de utilizarea ilegală a dronelor în scopuri nepașnice” și urmărește „protejarea securității și intereselor naționale”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.