Trump, Xi și Putin au avut prima lor întâlnire trilaterală din istorie. Au propus să se producă mai mult petrol și să se reformeze ONU

Liderii Rusiei, Chinei și SUA sosesc la întâlnirea trilaterală din marginea summitului APEC de la Szenzhen, pe 19 noiembrie 2026.

Prima întâlnire trilaterală din istorie între președintele SUA, Donald Trump, liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin, a avut loc în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Shenzhen, China.

Rusia și China au dat publicității după încheierea discuțiilor ceea ce au prezentat drept o declarație adoptată de cei trei lideri.

Declarația în patru puncte, publicată pe site-ul Kremlinului și de agenția de știri de stat chineză Xinhua, preciza că „cele trei țări intenționează să crească producția și aprovizionarea cu produse petroliere rafinate în beneficiul tuturor națiunilor”.

De asemenea, declarația a solicitat „respectarea imunităților oficialilor de stat” din partea Curții Penale Internaționale (CPI) și a altor organisme similare. Putin este singurul dintre cei trei lideri care a fost pus sub acuzare de CPI pentru crime de război, în legătură cu răpirea copiilor ucraineni.

Declarația a reafirmat, de asemenea, că „un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată”, angajându-se la un dialog pentru reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării nucleare. Trump a încercat să implice China în discuții trilaterale privind reducerea armelor nucleare, la care Beijingul s-a opus.

Documentul menționează, de asemenea, că Rusia, China și Statele Unite sunt angajate în reformarea Organizației Națiunilor Unite.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele SUA, Donald Trump, participă la o întrevedere bilaterală în marja summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC), la Shenzhen, provincia Guangdong din sudul Chinei, 19 noiembrie 2026.

În remarci făcute reporterilor de unul singur, după discuții, Putin a vorbit frumos despre gazda sa, Xi, și despre interesul lui Trump pentru securitatea europeană, dar s-a plâns din nou că Europa și Ucraina nu sunt dispuse la compromisuri necesare pentru oprirea războiului pe care Moscova îl numește „operațiunea militară specială”.

Întrebat de un reporter dacă întâlnirea trilaterală nu este cumva o „nouă Ialta”, o împărțire a sferelor de influență, Putin a răspuns că „n-a fost nimic în neregulă cu întâlnirea de la Ialta”, la care britanicii, sovieticii și americanii au împărțit Europa post-belică. Potrivit lui Putin, Churchill, Stalin și cu Roosevelt n-au făcut la Ialta decât să „confirme realitatea” Europei postbelice.

Putin s-a arătat extrem de deranjat de atacurile repetate ale ucrainenilor asupra podului care unește Rusia cu Crimeea ocupată de ruși, săptămâna aceasta, spunând că represaliile rusești vor fi „încă și mai dure” și nu vor mai fi armistiții umanitare.

Ucraina, o problemă cheie

Întâlnirea a avut loc pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al eforturilor internaționale de soluționare a conflictului.

A fost prima întâlnire față în față dintre Trump și Putin de la discuțiile lor din Alaska, de anul trecut, care nu au reușit să ducă la un acord pentru încetarea războiului.

Ucraina a insistat în repetate rânduri că trebuie să participe la orice negocieri privind viitorul său. Pe 18 noiembrie, însărcinatul cu afaceri al Ucrainei la Washington, Denys Sienik, a declarat pentru Europa Liberă (RFE/RL) că problemele referitoare la Ucraina trebuie rezolvate cu participarea Ucrainei, iar problemele de securitate europeană necesită implicarea țărilor europene.

Sienik a avertizat, de asemenea, că nu trebuie să se permită Moscovei să folosească reuniunile internaționale pentru a-și promova propria viziune, subliniind că nicio decizie privind Ucraina nu poate fi luată fără implicarea Kievului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în discursul său de seară, miercuri, că reprezentanții SUA vor informa oficialii ucraineni la Berlin, pe 19 noiembrie, cu privire la discuțiile lui Trump cu liderii chinezi de la Beijing.

„Noi și europenii avem o poziție clară și comună: problemele care privesc Ucraina trebuie soluționate cu participarea Ucrainei, iar problemele care privesc Europa trebuie soluționate cu participarea Europei”, a mai afirmat Zelenski.

Se așteaptă ca emisarii de pace ai lui Trump, ginerele său Jared Kushner și Steve Witkoff, să participe la o întâlnire la Berlin cu „Coaliția de Voință” – o grupare condusă de Germania, Franța și Marea Britanie, înființată pentru a sprijini eforturile de mediere ale Washingtonului și, eventual, pentru a forma o misiune de menținere a păcii în cazul în care s-ar ajunge la un acord de încetare a focului în Ucraina. La reuniunea de la Berlin, Moldova este reprezentată de președinta Maia Sandu.

„Prioritățile noastre pentru această deplasare sunt să consolidăm și mai mult coordonarea strânsă cu Ucraina și Europa, să lucrăm în vederea unei poziții unificate cu privire la elementele-cheie ale unei păci durabile și să pregătim împreună agenda și formatul propus pentru următoarea rundă de negocieri multilaterale”, a scris Kushner într-o postare pe X pe 19 noiembrie.

Senatorii SUA solicită o poziție mai fermă: „Ocaziile de a apărea în poze” nu sunt totul

Înaintea întâlnirilor lui Trump cu Putin și cu președintele chinez Xi Jinping, nouă senatori democrați au dat o declarație prin care îl îndeamnă pe președinte să apere interesele SUA și să contracareze ceea ce au descris drept amenințări crescânde din partea Beijingului și Moscovei.

Declarația a fost inițiată de senatoarea Jeanne Shaheen din New Hampshire, lidera democraților din Comisia pentru Relații Externe a Senatului, și a fost susținută de senatorii Chris Coons, Tim Kaine, Jeff Merkley, Cory Booker, Brian Schatz, Chris Van Hollen, Tammy Duckworth și Jacky Rosen.

Senatorii au avertizat că summitul nu trebuie să devină o ocazie pentru marile puteri de a împărți lumea în sfere de influență concurente.

Ei l-au îndemnat pe Trump să-l preseze pe Xi în legătură cu sprijinul acordat de China efortului de război al Rusiei, inclusiv din partea furnizorilor și instituțiilor financiare chineze care, potrivit acestora, contribuie la susținerea campaniei militare a Moscovei. De asemenea, l-au îndemnat să-i spună clar lui Putin că securitatea europeană nu este negociabilă și că nu pot avea loc negocieri privind Ucraina fără participarea Ucrainei.

Legiuitorii au solicitat, de asemenea, aplicarea controalelor americane asupra exporturilor, luarea de măsuri împotriva presiunii militare exercitate de China asupra Taiwanului și eliberarea persoanelor despre care au afirmat că sunt deținute pe nedrept în China.

„Securitatea americană nu poate fi sacrificată în schimbul unor ocazii de a apărea în fotografii sau al glorificării personale”, au declarat senatorii, îndemnându-l pe Trump să impună sancțiuni semnificative lui Putin pentru agresiunea Rusiei, în loc să ofere concesii care ar putea submina Ucraina, aliații NATO și securitatea națională a SUA.

Conform sondajului Pew Research Center realizat la începutul acestei luni, două treimi dintre americani dezaprobă modul în care președintele Trump gestionează războiul dintre Rusia și Ucraina. Sondajul arată, de asemenea, că 33% dintre americani consideră că invazia Rusiei în Ucraina reprezintă o amenințare majoră la adresa intereselor SUA.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.